BusinessMagazin

Tag: burse

  • Cine este miliardarul care îşi creşte averea într-un ritm ameţitor. Compania lui tocmai a depăşit Apple şi a devenit a doua cea mai mare din lume fiind evaluată la peste 3.000 mld. dolari

    Ascensiunea lui Jensen Huang, şeful Nvidia, în topul celor mai bogaţi oameni din lume pare că nu se mai termină. Averea s-a a crescut cu 62 de mld. dolari după ce Nvidia a depăşit pe burse borna de 3.000 mld. şi a întrecut Apple, scrie Bloomberg.

    După raliu, averea lui Jensen, a depăşit-o şi pe cea a miliardarului american din spatele Dell Technologies, Michael Dell. Şeful Nvidia a devenit astfel a 13-a cea mai bogată pesoană din lume, cu o avere estimată la 106. mld. dolari.

    Huang, în vârstă de 61 de ani, este liderul unui unui nou val de miliardari din domeniul tehnologiei. „Jensanity” (optimismul reflectat pe burse pentru Nvidia – n.r) aşa cum a numit-o un analist, alimentată de inteligenţa artificială, pune stăpânire pe Silicon Valley.

    Luna trecută, averea lui Huang a depăşit-o pe cea a  fiecărui membru al familiei Walton, cea mai bogată familie din America, în urma unui alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri.

    Averea lui Huang provine din participaţia sa de 3,5% la Nvidia, pe care a co-fondat-o în 1993 împreună cu Chris Malachowsky şi Curtis Priem. Nvidia a devenit miercuri prima companie producătoare de cipuri pentru calculatoare care a atins o capitalizare de piaţă de 3.000 de miliarde de dolari, depăşind valoarea Apple.

    Michael Dell, fostul loc 13 în topul miliardarilor, în vârstă de 59 de ani, cu o avere netă de 105,9 miliarde de dolari, şi-a construit imperiul din companiile sale de software. Dell şi-a făcut o mare parte din avere prin firma care îi poartă numele, care vinde calculatoare personale şi servere.

    Cu toate acestea, Dell Technologies Inc. a fost un beneficiar al succesului recent al inteligenţei artificiale, deoarece corporaţiile au nevoie de servere şi de alte infrastructuri pentru a utiliza cipurile avansate de la Nvidia. Investitorii au văzut că dell Dell s-a transformat în partenerul ales de Nvidia pentru afaceri.

    La începutul lunii martie, Dell a intrat în cercul exclusivist al super-bogaţilor cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în timp ce acţiunile companiei au crescut la un nivel record. De atunci, acţiunile au dat înapoi  după ce rezultatele au dezamăgit investitorii, reducând averea fondatorului său cu aproape 12 miliarde de dolari într-o singură zi.

    Nvidia comandă astăzi un ecosistem de soluţii hardware şi software pe care rivalii, de la AMD la Intel Corp. încearcă din greu să îl învingă sau să îl copieze, datorită cotei sale dominante pe piaţa acceleratoarelor de înaltă performanţă folosite pentru antrenarea inteligenţei artificiale.

     

  • Petrecerea nu se mai termină la Nvidia: Averea lui Jensen Huang, şeful companiei, a explodat depăşind-o chiar şi pe cea a miliardarului american Michael Dell, după ce compania a spart borna de 3.000 mld. dolari pe burse şi a întrecut Apple

    Ascensiunea lui Jensen Huang, şeful Nvidia, în topul celor mai bogaţi oameni din lume pare că nu se mai termină. Averea s-a a crescut cu 62 de mld. dolari după ce Nvidia a depăşit pe burse borna de 3.000 mld. şi a întrecut Apple, scrie Bloomberg.

    După raliu, averea lui Jensen, a depăşit-o şi pe cea a miliardarului american din spatele Dell Technologies, Michael Dell. Şeful Nvidia a devenit astfel a 13-a cea mai bogată pesoană din lume, cu o avere estimată la 106. mld. dolari.

    Huang, în vârstă de 61 de ani, este liderul unui unui nou val de miliardari din domeniul tehnologiei. „Jensanity” (optimismul reflectat pe burse pentru Nvidia – n.r) aşa cum a numit-o un analist, alimentată de inteligenţa artificială, pune stăpânire pe Silicon Valley.

    Luna trecută, averea lui Huang a depăşit-o pe cea a  fiecărui membru al familiei Walton, cea mai bogată familie din America, în urma unui alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri.

    Averea lui Huang provine din participaţia sa de 3,5% la Nvidia, pe care a co-fondat-o în 1993 împreună cu Chris Malachowsky şi Curtis Priem. Nvidia a devenit miercuri prima companie producătoare de cipuri pentru calculatoare care a atins o capitalizare de piaţă de 3.000 de miliarde de dolari, depăşind valoarea Apple.

    Michael Dell, fostul loc 13 în topul miliardarilor, în vârstă de 59 de ani, cu o avere netă de 105,9 miliarde de dolari, şi-a construit imperiul din companiile sale de software. Dell şi-a făcut o mare parte din avere prin firma care îi poartă numele, care vinde calculatoare personale şi servere.

    Cu toate acestea, Dell Technologies Inc. a fost un beneficiar al succesului recent al inteligenţei artificiale, deoarece corporaţiile au nevoie de servere şi de alte infrastructuri pentru a utiliza cipurile avansate de la Nvidia. Investitorii au văzut că dell Dell s-a transformat în partenerul ales de Nvidia pentru afaceri.

    La începutul lunii martie, Dell a intrat în cercul exclusivist al super-bogaţilor cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în timp ce acţiunile companiei au crescut la un nivel record. De atunci, acţiunile au dat înapoi  după ce rezultatele au dezamăgit investitorii, reducând averea fondatorului său cu aproape 12 miliarde de dolari într-o singură zi.

    Nvidia comandă astăzi un ecosistem de soluţii hardware şi software pe care rivalii, de la AMD la Intel Corp. încearcă din greu să îl învingă sau să îl copieze, datorită cotei sale dominante pe piaţa acceleratoarelor de înaltă performanţă folosite pentru antrenarea inteligenţei artificiale.

     

  • Revin cumpărătorii în mall-uri: Inditex, gigantul care deţine Zara, înregistrează o creştere a vânzărilor în T1, iar investitorii jubilează pe burse. Acţiunile Inditex au urcat cu 4,53%

    Inditex, proprietarul Zara, a raportat o creştere „foarte satisfăcătoare” a vânzărilor, dar nu a fost la înălţimea aşteptărilor pieţei în ceea ce priveşte profitul, în cele mai recente rezultate trimestriale ale gigantului din industria modei, raportează Financial Times.

    Vânzările grupului spaniol au crescut cu 7,1% faţă de anul trecut, ajungând la 8,2 miliarde de euro în cele trei luni până la sfârşitul lunii aprilie, ceea ce reprezintă o încetinire faţă de creşterea de 8,6% înregistrată în trimestrul anterior. Însă compania a raportat o îmbunătăţire mai recentă în luna mai, când vânzările au crescut cu 12%.

    Profitul net în trimestru a urcat cu 10,8%, la 1,3 miliarde de euro, sub aşteptările analiştilor, care se preconizau un profit de 1,4 miliarde de euro. Inditex a subliniat că a continuat să ţină în frâu costurile, cheltuielile operaţionale crescând mai puţin decât creşterea vânzărilor. Acţiunile Inditex au urcat cu 4,53%.

     

  • Frenezie pe bursele chinezeşti: Micii investitori iau cu asalt titlurile de stat cu maturităţi de 20 şi 50 de ani. „Investitorii de retail puteau accesa foarte greu titlurile de stat. Aceasta este o ocazie specială”

    Debutul tranzacţionării mult aşteptatelor titluri de stat chineze cu o maturitate de 30 ani a fost umbrit de suspendarea de la tranzacţionare din cauza „fluctuaţiilor anormale”, scrie FT.

    Beijingul plănuieşte să vândă titluri de stat cu maturităţi de 20 şi 50 de ani pentru un total de 140 de miliarde de dolari, în scopul finanţării cheltuielilor guvernamentale în domenii critice, precum apărarea.

    Primul lot de obligaţiuni a debutat la bursele din Shanghai şi Shenzen, oferind un mai mare acces investitorilor de retail, anterior titlurile de stat vânzându-se doar la ghişeele băncilor.

    „Investitorii de retail puteau accesa foarte greu titlurile de stat. Aceasta este o ocazie specială”, a explicat un broker din Shanghai.

    Obligaţiunile ofereau un randament de 2,57% în momentul listării, însă preţul acestora a crescut cu 13% înainte de a fi suspendate de la tranzacţionare. Ulterior, preţul obligaţiunilor s-a majorat cu încă 25%, tranzacţionarea fiind suspendată pentru a doua oară.

    Titlturile de stat chinezeşti sunt considerate foarte atractive de investitori, acestea fiind percepute ca active sigure în detrimentul pieţei imobiliare. În acest timp, dobânzile la depozitele oferite de bănci continuă să scadă, investitoriin rămânând cu puţine opţiuni pentru a-şi plasa banii.

  • Probleme în paradisul industriei de lux. Unul dintre cele mai iubite branduri din lume încearcă o revitalizare, dar profitul se lasă aşteptat

    Grupul francez de branduri de lux Kering întâmpină dificultăţi în procesul său de „revitalizare” a brandului Gucci, principala sa sursă de venituri, ceea poate afecta preţul acţiunilor, arată analiştii din cadrul XTB, companie de tranzacţionare şi investiţii pe bursele internaţionale.

    Compania desfăşoară schimbări pentru a îmbunătăţi imaginea de lux a brandului Guccci, dar implementarea durează mai mult decât se anticipase iniţial. Drept urmare, există probabilitatea ca profiturile Kering să fie mult mai scăzute în acest an decât primele estimări.

    Câştigul per acţiune, în 2024, al grupului Kering, ar putea să scadă cu până la 30%, în comparaţie prognoza anterioară de scădere de 14%.

    Printre schimbările avute în vedere pentru Gucci se numără şi recrutarea unui nou designer creativ şi mai puţine vânzări en-gros. Compania investeşte masiv în revigorarea brandului prin diverse campanii de marketing, noi design-uri şi concepte ale magazinelor. Toate aceste intervenţii exercită presiuni asupra profitului pe termen scurt.

    Totodată, piaţa din China, care este mai slabă, afectează vânzările Gucci. Asia rămâne, însă, principala sa piaţă, cu 32% din vânzări. Se aşteaptă ca noile colecţii să intre în magazine în al treilea trimestru al anului 2024, dar vânzările ar putea să nu se redreseze până în 2025.

    În ansamblu, grupul Kering se află într-o perioadă de tranziţie. Succesul strategiei sale de restructurare, în special pentru Gucci, va determina performanţa viitoare a companiei. Acţiunile companiei franceze au deschis cu o scădere de peste 7%, iar de la începutul anului, au acumulat o scădere de 19%.

    Acest tip de companie operează cu marje de profit mult mai mari decât media sectorului, ceea ce le permite să reziste mai bine perioadelor de inflaţie. Exclusivitatea şi înalta calitate a produselor lor le permit, de asemenea, să crească preţurile fără a altera cererea, subliniază analiştii XTB.

    În cele din urmă, îşi concentrează investiţiile pe inovaţie, pe creativitatea în dezvoltarea de produse noi şi pe colaborări pentru a menţine viu interesul consumatorilor. Toţi aceşti factori au fost deja luaţi în considerare, deşi investitorii se aşteptau la o recuperare mai mare a vânzărilor în China, care continuă să fie condiţionate de instabilitatea economiei acelui stat. 

     

  • Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, anunţă un nou tip de burse pentru elevi

    „Prin acordarea de burse primilor 30% din elevii fiecărei clase ne-am dorit să susţiunem şi să stimulăm dorinţa copiilor din fiecare clasă şi din fiecare şcoală de a învăţa mai mult. Principiul de a acorda burse pentru un procent din elevii fiecărei clase este un principiu bun şi o modalitate de a reduce inechităţile. Eu cred că suntem cu toiţii de acord că fiecare copil are dtreptul să fie încurajat să progreseze. În urma feedbackului primit, am considerat necesar să facem anumite ajustări privind acordarea burselor”, spune Luigia Deca.

    Ea precizează că aceste modificări se vor aplica începând cu anul şcolar viitor.

    „De asemenea, modul practic de acordare a burselor este detaliat în metodologia de acordare a burselor, pe care o vom lansa în consultare publică, alătuiri de proiectul de OUG. În acest moment elevii pot beneficia de bursă de excelenţă, de merit, social, tehnologică şi pentru participarea şco+lară a mamelor minore. Toate aceste categoorii se menţin. Practic, odată cu noua lege, am triplat numărul beneficiarului. Ordonanţa prevede introducerea în lege a unui nou tip de bursă – bursa de rezilienţă. Scopul acestei burse e de a motiva şi elevii care au în acest moment rezultate medii să progreseze. Este, practic, o formă de a stimula progresul individual de învăţare”, adaugă ministrul educaţiei.

    Cuantumul bursei de rezilienţă, precizează oficialul, va fi de 300 de lei pe lună.

    „Bursa de rezilienţă se va acorda elevilor care a obţinut cel puţin media anuală 7 şi se află printre primii 30% dintre elevii din clasă din punct de vedere al rezultatelor. De bursa de rezilienţă vor beneficia şi elevii cu afecţiuni oncologice sau cronice, şcolarizaţi pentru o perioadă mai mare de patru săptămâni în cadrul Şcoli din spital sau la domiciliu”, încheie Deca.

  • Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, anunţă un nou tip de burse pentru elevi

    „Prin acordarea de burse primilor 30% din elevii fiecărei clase ne-am dorit să susţiunem şi să stimulăm dorinţa copiilor din fiecare clasă şi din fiecare şcoală de a învăţa mai mult. Principiul de a acorda burse pentru un procent din elevii fiecărei clase este un principiu bun şi o modalitate de a reduce inechităţile. Eu cred că suntem cu toiţii de acord că fiecare copil are dtreptul să fie încurajat să progreseze. În urma feedbackului primit, am considerat necesar să facem anumite ajustări privind acordarea burselor”, spune Luigia Deca.

    Ea precizează că aceste modificări se vor aplica începând cu anul şcolar viitor.

    „De asemenea, modul practic de acordare a burselor este detaliat în metodologia de acordare a burselor, pe care o vom lansa în consultare publică, alătuiri de proiectul de OUG. În acest moment elevii pot beneficia de bursă de excelenţă, de merit, social, tehnologică şi pentru participarea şco+lară a mamelor minore. Toate aceste categoorii se menţin. Practic, odată cu noua lege, am triplat numărul beneficiarului. Ordonanţa prevede introducerea în lege a unui nou tip de bursă – bursa de rezilienţă. Scopul acestei burse e de a motiva şi elevii care au în acest moment rezultate medii să progreseze. Este, practic, o formă de a stimula progresul individual de învăţare”, adaugă ministrul educaţiei.

    Cuantumul bursei de rezilienţă, precizează oficialul, va fi de 300 de lei pe lună.

    „Bursa de rezilienţă se va acorda elevilor care a obţinut cel puţin media anuală 7 şi se află printre primii 30% dintre elevii din clasă din punct de vedere al rezultatelor. De bursa de rezilienţă vor beneficia şi elevii cu afecţiuni oncologice sau cronice, şcolarizaţi pentru o perioadă mai mare de patru săptămâni în cadrul Şcoli din spital sau la domiciliu”, încheie Deca.

  • Bursa de la Bucureşti a depăşit în 2023 toate bursele dezvoltate din vestul Europei privind randamentul, cât şi indicii S&P 500 şi Dow Jones din SUA. Dinamicile, mai ridicate în estul continentului

    ♦ Pieţele au crescut anul trecut în aşteptarea scăderilor de dobândă monetară din 2024 ♦ În America, evoluţiile au fost marcate de rezultatele industriei tech, susţinute la rândul lor de fenomenul AI ♦ La BVB, listarea Hidro din iulie şi dividendele distribuite în toamnă au fost capete de afiş

     

    Cu o creştere de 31,8% prin indicele de referinţă BET la finele lui 2023, Bursa de Valori Bucureşti s-a încadrat cu mult peste dinamicile afişate în acelaşi an de pieţele dezvoltate de capital din vestul Europei, adică Regatul Unit, Germania, Franţa, Italia şi Spania. De altfel, într-un an marcat de listarea istorică a Hidroelectrica (H2O), distribuirea unor sume istorice către investitorii de la BVB şi încadrarea rezultatelor financiare în aşteptările participanţilor la piaţă, randamentul a ajuns la 40% prin indicele dividendelor BET-TR.

    Prin comparaţie, pe Wall Street, indicii Dow Jones Industria Average, S&P 500 şi Nasdaq 100 au crescut cu 12,7%, 24%, respectiv 53,8%, susţinuţi de frenezia creată în jurul inteligenţei artificiale (AI) şi rezultatelor înregistrate de marile companii tech, precum Microsoft, Nvidia şi Alphabet (Google).

    Indicele londonez FTSE 100 a încheiat anul cu un plus de 3,8%, în vreme ce, la Paris, CAC 40 a urcat cu 14,4%, iar indicele DAX de la Frankfurt s-a apreciat cu 20,3%, arată datele agregate de ZF. În Spania, la Madrid, IBEX 35 a crescut cu 20,7%, în timp ce FTSE-MIB a înregistrat la Milano un avans de 28%.

    Se observă totodată că evoluţiile au tins să fie mai ridicate în estul continentului, cu randamente de 30,8% în Polonia, 36,7% în Croaţia şi 17,2% în Cehia. Pe plan global, prin MSCI All-World, creşterea a ajuns la 20,1%.

    Dinamica la nivelul Europei a fost de 12,6% prin prisma indicelui paneuropean Stoxx 600, acţiunile tech afişând unele dintre cele mai bune performanţe, susţinute de speranţele investitorilor privind reducerea dobânzilor în 2024. Pieţele globale s-au redresat în ultimele două luni de anul trecut, întrucât randamentele obligaţiunilor au înregistrat scăderi pe fondul estimărilor privind relaxarea politicilor monetare ale principalelor bănci centrale. 

    Totuşi, Banca Centrală Europeană a declarat recent că scăderea dobânzilor la euro ar putea avea loc mai târziu decât anticipau investitorii, respectiv în vară, alimentând un nou val de scăderi la nivelul continentului, inclusiv la BVB. Anul acesta, fără dinamica de luni, 22 ianuarie, Stoxx 600 este pe minus cu 2%, faţă de un plus de 1,6% pe BET, într-o aparentă continuare a trendului de anul trecut, când piaţa locală a supraperformat prin contrast cu bursele vestice.

    Dinamica BVB din 2023 a venit în contextul mult aşteptatei listări a producătorului de energie electrică verde Hidroelectrica, după una dintre cele mai mari oferte publice de vânzare de acţiuni de anul trecut la nivel global, în valoare de două miliarde de euro. Cea mai mare parte din evoluţia sus menţionată de 31,8% a fost realizată în a doua jumătate a anului, deci după debutul companiei de stat.

    O parte din investitorii care nu au putut cumpăra cât şi-au dorit în timpul IPO-ului s-au orientat ulterior asupra altor emitenţi de la BVB. De asemenea, achiziţiile au continuat şi la Hidroelectrica, în aşteptarea unor rezultate anuale istorice şi distribuirii de dividende în 2024. Astfel, de la listare, acţiunile H2O au marcat peste 20 de maxime istorice la Bursă.

    Listarea din 12 iulie a susţinut numărul de investitori de la BVB, ajuns la circa 170.000 de conturi deschise, cât şi lichiditatea medie zilnică, care a atins 154 de milioane de lei pe toate instrumentele financiare disponibile la tranzacţionare, un plus de 62% faţă de anul precedent, la care a contribuit şi continuarea programului de titluri de stat Fidelis.

    Pe de altă parte, din toamnă, investitorii au fost cu ochii pe distribuirea dividendelor de 9,3 miliarde de lei ale Fondului Proprietatea (FP), alocate după ce compania şi-a vândut participaţia de 20% la Hidroelectrica. Evenimentul a marcat cea mai mare distribuire de cash din istoria României şi a contribuit inclusiv la maximele istorice atinse anul trecut de Bursă, în vreme ce o parte din bani s-au reîntors în piaţă, în special pe emitenţi cu profitabilitate solidă şi politici constante de remunerare a acţionarilor. Din total, două miliarde de lei au mers la persoane fizice române.

    Apoi, investitorii au încasat dividende de la 900 de milioane de lei de la Banca Transilvania (TLV) şi dividende speciale de 2,8 miliarde de lei de la OMV Petrom (SNP), susţinând cotaţiile celor doi emitenţi şi ale altor companii din structura indicelui de referinţă.

    „Rezultatele la nouă luni au fost destul de bune pentru majoritatea companiilor din BET, sistemul bancar a avut creşteri – Banca Transilvania de 37% (pe profit – n.r.), iar BRD de peste 20%. Hidroelectrica a avut o creştere de 42% pe profit; să vedem dacă vor confirma până la sfârşitul anului”, spune Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare al Goldring, pentru ZF.

    Prin BET-TR, 2023 a fost al treilea cel mai performant an din ultimii zece pentru investitorii de la BVB după 2019 (randament de 47%) şi 2021 (40%). Ultimul maxim istoric de anul trecut a fost înregistrat pe 19 decembrie, când indicele a închis la 32.076 de puncte. Minimul din 2023 a fost pe 26 iunie, respectiv 23.865, deci cu 26% sub maxim.

     

  • Zi istorică pentru piaţa crypto. SEC – Autoritatea de reglementare a burselor din SUA – aprobă, după multe amânări, ETF-ul pe cea mai valoroasă criptomonedă, Bitcoin

    Security and Exchange Comission (Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare din SUA) anunţă aprobarea pe piaţa spot a ETF-ului (exchange traded funds/fonduri tranzacţionare la Bursă) pentru cea mai mare criptomonedă din lume şi anume Bitcoin, marcând un moment istoric pentru piaţa de criptomonede, scrie Reuters.

    Anunţul vine la doar o zi după ce o declaraţie falsă, din cauza unui hack, a fost postată de pe contul oficial Twitter al SEC şi a creat haos pe pieţele de criptomonede.

    La 10 ianuarie 2024, SEC a aprobat 11 cereri pentru spot ETF Bitcoin din partea mai multor fonduri mari de investiţii:  ARK 21Shares, Invesco Galaxy, VanEck, WisdomTree, Fidelity, Valkyrie, BlackRock, Grayscale, Bitwise, Hashdex şi Franklin Templeton.

    Preţul unui Bitcoin, la momentul redactării ştirii, este de 45.700 de dolari, potrivit Trading View.

    Această aprobare deschide calea primului produs reglementat care este tranzacţionat pe bursă în SUA şi care oferă investitorilor expunere directă la preţul Bitcoin fără a fi nevoie să-l cumpere sau să-l deţină în portofele virtuale. Investitorii vor cumpăra acţiuni în ETF-uri care deţin Bitcoin ca activ subiacent.

     

     

  • Turbulenţe în industria cripto: Bitcoin, cea mai valoroasă criptomononedă de pe piaţă, se străduieşte să-şi revină după ce a înregistrat recent o scădere bruscă de aproape 10%

    Bitcoin duce lupte temeinice pentru a se redresa după o scădere de până 9,22% înregistrată la începutul săptămânii, raportează Bloomberg.

    Criptomoneda a suferit puţine modificări joi dimineaţă, tranzacţionându-se la aproximativ 43.056 de dolari, marcând astfel o recuperare parţială a pierderilor recent înregistrate.

    Tokenul – alături de o parte semnificativă a industriei cripto – s-a prăbuşit brusc miercuri, eveniment pe care unii l-au legat de declaraţiile analistului Matrixport Markus Thielen, care a susţinut că SEC ar putea respinge toate propunerile de ETF-uri Bitcoin în această lună.

    Scăderea a dus la lichidarea a peste 600 de milioane de dolari în poziţii pe toate criptomonedele de pe principalele burse, potrivit datelor Coinglass. 

    Ca răspuns la reacţia pieţelor, fondatorul Matrixport, Jihan Wu, a scris pe X, cunoscut anterior sub numele de Twitter, că este „nerealist să credem că un raport Matrixport ar putea declanşa prăbuşirea unei pieţe de mărimea unui trilion de dolari”.