Tag: Burger King

  • Filozofia israelianului care a adus Pepsi in Romania

    E foarte greu sa legi numele Eli Davidai de oricare dintre
    afacerile in care sunt implicat. “Daca incercati sa cautati
    actionarii, veti pleca din Romania, veti ajunge in Cipru, apoi in
    Insulele Virgine Britanice, de acolo in Bahamas si asa mai departe,
    dar tot nu veti putea face conexiunea”, sustine cu o oarecare
    mandrie Eli Davidai (55 de ani), omul de afaceri israelian cunoscut
    pe piata din Romania pentru doua nume de companii carara le-a
    facilitat intrarea – Pepsi si Burger King. De misterul ce invaluie
    viata profesionala a lui Davidai este responsabila compania
    PricewaterhouseCoopers (PwC), care a gandit structura extrem de
    bine protejata a grupului de companii in urma cu mai multi ani, asa
    incat putini stiu exact unde si cat de implicat este
    milionarul.


    Eli Davidai si-a inceput cariera de om de afaceri in 1979, cand
    impreuna cu alti cativa antreprenori, a infiintat o companie IT
    numita Scitex, care le permitea jurnalistilor sa scrie articolele
    pe un soi de computer si sa le trimita in tipografie mult mai usor.
    Tot Scitex a prilejuit si primul sau exit, firma fiind cumparata
    cativa ani mai tarziu de Kodak, pentru cateva sute de milioane de
    dolari. De atunci, omul de afaceri israelian a construit sau s-a
    implicat in mai bine de 30 de companii, dintre care in jur de 11
    sunt in Romania, iar restul sunt imprastiate pe piete precum SUA,
    Marea Britanie, India, China, Cipru, Israel, Elvetia, Bulgaria,
    Turcia, Ucraina si Slovacia. “Si in somn pot spune care este cifra
    de afaceri totala a tuturor companiilor din grup, insa nu e o cifra
    publica”, spunea Davidai, cu ocazia rara a unei conferinte de
    presa.

    In 18 ani, de cand este in Romania, nu a iesit la rampa decat de
    trei ori (incluzand si aparitia de saptamana trecuta), nu a acordat
    interviuri jurnalistilor, a fost rareori citat si, ca sa fie
    tabloul complet, nu a fost fotografiat decat o data, in urma cu
    cinci ani, tot la o conferinta. “Intotdeauna mi-a placut sa pot
    iesi in locuri publice fara sa fiu recunoscut. Imi este greu sa ies
    in fata si sa ma las fotografiat. Pentru mine e ca o operatie pe
    cord”, marturiseste Eli Davidai, care, dincolo de averea si
    afacerile sale, este un om destul de simplu, fara pasiuni
    extravagante – locuieste in Pipera, desi are case si in Franta,
    unde petrece doua weekend-uri pe luna, si in Israel, conduce un
    Hyundai Tucson “de pe vremea cand a inceput Tiriac sa vanda pentru
    prima data modelul”, nu merge decat foarte rar la petreceri si
    cocteiluri, iar din cand in cand, mai scoate in larg mica
    ambarcatiune pe care o are de cativa ani. In aceste conditii,
    momentul ales pentru aceasta aparitie in ochii presei ridica
    anumite semne de intrebare cu privire la motiv, cel mai plauzibil
    raspuns fiind probabil ca omul de afaceri a facut astfel un prim
    pas care pregateste terenul pentru ceva mai important.

  • Eli Davidai: Romanii sunt evreii Europei.

    “Romanii sunt evreii Europei”, a declarat Eli Davidai,
    mentionand ca in prezent tot mai multi romani traiesc si muncesc in
    intreaga Europa si nu numai, asa cum s-a intamplat in anii 1940
    cand sute de evrei romani au fost exportati in Israel.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Davidai, omul care a adus Pepsi si Burger King in Romania

    Daca ma trezesti si in mijlocul noptii, stiu exact care este
    cifra de afaceri a celor 30 de companii, dar nu vreau sa spun care
    este aceasta”, a spus acesta mentinand astfel tacerea cu privire la
    afacerile sale.


    Cititi mai multe
    pe zf.ro

  • Davidai, omul care a adus Pepsi si Burger King in Romania

    Daca ma trezesti si in mijlocul noptii, stiu exact care este
    cifra de afaceri a celor 30 de companii, dar nu vreau sa spun care
    este aceasta”, a spus acesta mentinand astfel tacerea cu privire la
    afacerile sale.


    Cititi mai multe
    pe zf.ro

  • Top BM: Cele mai mari lanturi de restaurante din Romania – GALERIE FOTO

    Bilantul este rezonabil, luand in calcul puterea financiara considerabila din spatele lanturilor internationale de fast-food, aflate in continua expansiune pe mapamond in ultimele doua decenii, si de cererea in crestere din Romania pentru astfel de produse. Mai trebuie luat in considerare si faptul ca piata restaurantelor din Romania este foarte fragmentata si ca foarte putini proprietari de restaurante din Romania au tinut cont de crearea unui brand de profil. Cei mai multi proprietari au deschis unul-doua restaurante sau au preferat sa creeze in paralel mai multe branduri.

    Potrivit datelor furnizate de companii, 250.000 de romani mananca zilnic fie la McDonald’s, fie la KFC. Cele doua lanturi americane sunt totodata cele mai mari retele de restaurante din Romania, atat ca dimensiune, cat si ca cifra de afaceri pe 2008. Liderul pietei, McDonald’s, cu peste 60 de unitati deschise in Romania incepand cu anul 1995, a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 108 milioane de euro, in timp ce KFC, intrat pe piata cu doi ani mai tarziu, are 33 de restaurante in Romania si a insumat anul trecut incasari de 40,5 milioane de euro.

    Chiar si inceputul de an 2009, sosit cu estimari sumbre pentru restaurantele traditionale, le-a adus specialistilor in burgeri cresteri ale incasarilor si perspective roz asupra viitoarelor extinderi. McDonald’s a finalizat primul trimestru din 2009 cu un plus de 10% in incasari fata de anul precedent (o rata similara de crestere inregistrand si in cazul profitului) si trei unitati noi, la Bucuresti, Sibiu si Piatra-Neamt. Planurile de extindere, care presupun investitii de pana la 4 milioane de euro pe restaurant, par insa sustinute de cererea existenta. Si KFC, franciza adusa in Romania de omul de afaceri Gabriel Popoviciu (care mai detine in Romania si franciza Pizza Hut), a avut o cifra de afaceri de 8,4 milioane de euro, in crestere cu 9%, in primele trei luni din 2009. In plus, cele doua noi locatii deschise anul acesta (cu o investitie totala de peste 2,1 milioane de euro – KFC Gara de Nord si KFC drive-thru de la Sibiu) vor fi urmate de alte doua, aflate acum in constructie – una in Bucuresti si una in Timisoara. “Vom continua sa deschidem noi restaurante daca vom avea ocazii bune, mai ales din punct de vedere imobiliar”, spun reprezentantii US Food Network, care opereaza reteaua KFC.

    Burger King, al treilea mare lant de fast-food american si ultimul intrat pe piata locala, in aprilie 2008, numara deja 8 unitati si spera sa ajunga la 50 de locatii in urmatorii 5 ani. Oficialii Atlantic Restaurant System spun ca pana in aprilie 2009 au depasit deja planul de extindere cu 3 unitati, asa ca sunt “relaxati” in ceea ce priveste deschiderile: “Vrem ca anul acesta sa ne continuam dezvoltarea, deschizand noi locatii, dar momentan reanalizam conditiile pietei si incercam sa integram planul initial in contextul economic actual.” In momentul de fata, cele 7 restaurante Burger King din Bucuresti, plus cel deschis la Constanta, numara in medie peste 500 de clienti intr-o zi.

    De partea cealalta a topului, proprietarii de restaurante traditionale anunta incasari in scadere pentru anul in curs si se vad in situatia de a-si domoli ritmul de extindere. Tocmai de aceea, omul de afaceri Dragos Petrescu, romanul cu cele mai multe restaurante, care detine, pe langa City Grill, si restaurantele Caru’ Cu Bere, Buongiorno si cafenelele City Cafe, a decis recent sa intre pe piata de fast-food, cu restaurantele Bundetot. Noul brand a venit ca o adaptare la contextul pietei, caci Petrescu a luat decizia de a se lansa intr-un business de tip fast-food dupa ce a remarcat tendinta de micsorare a notelor de plata din restaurantele traditionale.

    Primul Bundetot a fost inaugurat in luna februarie 2009, avand la baza un plan de afaceri bazat pe o tranzactie medie de sub 4 euro/persoana. In prima luna, incasarile au fost de 25.000 euro, dar Petrescu spune ca e prea devreme sa vorbim de performantele noii locatii. Cert este ca Bundetot este baza extinderii lui Dragos Petrescu in acest an – in luna septembrie urmand sa fie inaugurate trei noi unitati la Focsani, Braila si Bacau.

    Pe de alta parte, Petrescu se confrunta cu diminuarea incasarilor in celelalte restaurante, dar mizeaza totusi pe o stagnare a cifrei de afaceri in acest an, la 14 milioane euro. “Anul 2009 sta sub semnul scaderii notelor de plata, fenomen indus chiar de noi. Strategia adoptata este de a atrage clienti prin consum similar la preturi mai mici ca pana acum.” Prin urmare, chiar daca numarul clientilor (atrasi zilnic in restaurantele City Grill de ofertele speciale) a crescut cu circa 5%, notele de plata s-au diminuat in medie cu minimum 10%, asa ca, la finalul zilei, incasarile se situeaza tot sub linie. Clientii sunt si mult mai conservatori in momentul in care comanda, explica proprietarul City Grill. Cele mai afectate sunt restaurantele situate in centrele comerciale, dupa cum spune tot Dragos Petrescu: “Daca in restaurantele din centru vanzarile au crescut cu 10%, cele din centrele comerciale vand cu 20% mai putin”. Cu toate acestea (sau poate tocmai de aceea), Petrescu lucreaza inca la proiectul celui mai mare City Grill, aflat in stadiu avansat de constructie si care ar trebui sa fie inaugurat la mijlocul verii. Odata deschisa noua locatie, City Grill va ajunge din urma lantul rival La Mama, care ocupa o pozitie mai sus in top, la diferenta de o unitate.

    Catalin Mahu, proprietarul retelei, nu se grabeste insa sa isi mareasca numarul de unitati: “Strategia de extindere exista in continuare, dar toate la timpul lor”, spune el. Nici in cazul La Mama nu exista o scadere reala a numarului de clienti (care ajunge la 5.000 pe zi), ci doar o micsorare a valorii notei de plata (care a ajuns acum la aproximativ 15 euro, in loc de aproximativ 17-20 de euro in 2008). Mahu prefera insa sa vorbeasca “in lei” acum, “pentru ca folosirea euro inseamna automat o scadere cu 20%, din cauza volatilitatii crescute a monedei nationale.” Mahu, care detine, pe langa cele sase restaurante La Mama, si patru cafenele sub brandul Cafepedia, e in discutii pentru alte cinci locatii, dar se arata mai degraba precaut in privinta unei extinderi agresive: “Pe piata de restaurante, nu exista foarte multe lanturi si orice deschidere se face din profit. ”

    De aceea, spune Mahu, prefera dezvoltarea in franciza: “E drept, in loc sa castigi 10 lei, castigi 2 lei. Dar nu trebuie sa muncesti pentru ei”. Ca si Petrescu de la City Grill, Mahu a observat un numar mai mare de clienti (plus 2-5%), dar si o scadere a notei de plata cu 10%. Pentru 2009, proprietarul La Mama preconizeaza stagnarea cifrei de afaceri, la 9 milioane de euro: “Am luat in calcul o scadere cu 10% a afacerii intr-un scenariu pesimist, iar intr-unul optimist, cifra de afaceri ar putea creste cu pana la 20%. Tarifele sunt insa cele de anul trecut. Prefer sa negociez la sange cu furnizorii sau sa import decat sa cresc preturile.”

  • Burger King a deschis un restaurant la Constanta

    Burger King Constanta este situat in zona de food court a Centrului Comercial Carrefour (Tom) si are o suprafata de 120 de metri patrati. Restaurantul este a saptea locatie deschisa de operatorul francizei Burger King in Romania, Atlantic Restaurant System, de la intrarea pe piata romaneasca, in aprilie anul trecut.

    Oficialii companiei estimeaza ca noul restaurant va inregistra aproximativ 1000 de tranzactii pe zi. Investitia medie intr-un restaurant Burger King este de aproximativ 500 000 de euro.

    Cititi aici mai multe despre strategia Burger King in Romania.

  • Burger King: Pentru inceput e bine

    Intalnirea reporterului BUSINESS Magazin cu directorul general al lantului de restaurante Burger King, Remus Tiuca, a avut loc in restaurantul din Cora Lujerului inaintea unei intrevederi pe care Tiuca urma sa o aiba cu unul din reprezentantii companiei la nivel international.

    “Burger King Romania este foarte bine vazut de catre compania-mama”, spune Tiuca, multumit ca a reusit, in mai putin de un an de la intrarea pe piata, sa creasca reteaua de restaurante la sase, al saptelea fiind deja in pregatire. “Sunt alte tari care in acelasi interval au reusit sa deschida doar doua restaurante”, completeaza el. In estul Europei, Burger King a facut primul pas cu aproape doua decenii in urma, cand a deschis un restaurant in Ungaria. In 2008, primele restaurante au fost deschise in paralel in Romania si Bulgaria.

    “Planurile initiale au fost sa deschidem cinci restaurante intr-un an calendaristic, adica din aprilie 2008 pana in aprilie 2009”, spune Remus Tiuca. Pana in prezent, toate cele sase restaurante se afla in Bucuresti, urmand a fi deschis al saptelea in Constanta. Potrivit lui Tiuca, numarul mai mare de restaurante se datoreaza oportunitatilor aparute in piata si vanzarilor inregistrate pana acum. “Am grabit ritmul pentru ca ne-am dat seama ca putem sa crestem mai repede”, afirma directorul general al lantului de restaurante, marturisind ca a avut prea putine emotii privind rezultatele brandului in Romania.

    “Veneam dupa 14 ani in industria de quick service, cunosteam foarte bine industria si renumele international al Burger King”, spune el. Tiuca apreciaza ca posibil ca in cinci ani sa ajunga la un numar de 50 de restaurante deschise de companie in Romania – o aproximatie facuta in contextul actual, care ar putea fi modificata in functie de evolutia pietei.

    “Eu unul sper sa fie nu 50, ci 150 de restaurante”, adauga el, subliniind ca anul acesta cu siguranta vor mai fi inaugurate alte 10 restaurante, pentru fiecare fiind necesara o investitie de minim 500.000 de euro. In continuare, compania se va axa pe o cat mai buna acoperire a Bucurestiului, care ar trebui sa aiba in jur de 25 de restaurante pe termen lung, in opinia lui Tiuca. In restul tarii, reprezentantul Burger King tinteste toate orasele cu peste 100.000 de locuitori, fara a se limita insa la ele.

    Grupul Burger King, al doilea lant de fast-food de pe piata americana dupa McDonald’s, a avut in ultimul anul fiscal (incheiat la 30 iunie 2008) venituri totale de 2,45 miliarde de dolari, in crestere cu 10% fata de anul anterior, si un profit net de 190 de milioane de dolari, in crestere cu 28%. Spre deosebire de McDonald’s, care a intrat pe piata romaneasca in 1995 printr-o investitie directa, Burger King a venit in Romania in sistem de franciza. Aceasta este operata de compania Atlantic Restaurant System, controlata de oamenii de afaceri Marius Nasta si Eli Davidai.

    Francizarea poate permite lantului o dezvoltare mult mai rapida, toate restaurantele urmand a se afla pe suprafete inchiriate. Mai mult, daca pana nu de mult majoritatea companiilor declarau ca ritmul de expansiune e incetinit de pretul mare al chiriilor, scaderea preconizata a acestui cost ar putea fi una din putinele consecinte pozitive ale crizei. Pentru Burger King, pretul ridicat al chiriilor a insemnat imposibilitatea de a deschide pana acum restaurante la strada (toate cele sase restaurante deschise pana acum se afla in centre comerciale).

    “Evident ca daca vor scadea chiriile, vom deschide mai multe restaurante, inclusiv la strada si in sistem drive through”, explica Remus Tiuca. In lume, mai mult de 90% dintre restaurantele Burger King (peste 11.000) sunt in regim de franciza.

    De altfel, in Romania, cu exceptia McDonald’s, unde doar trei din cele 56 de restaurante au fost deschise in regim de franciza, majoritatea lanturilor internationale de restaurante sunt prezente in aceasta forma, inclusiv KFC sau Pizza Hut. Desi afirma ca rezultatele financiare realizate pana acum de cele sase restaurante Burger King din Romania sunt “foarte bune, asa cum ne asteptam”, Remus Tiuca se fereste sa dea cifre exacte sau estimari.

    “A fost un an in care am investit foarte mult, de la anul vom incepe sa ne gandim si la profit”, spune el, adaugand ca pentru Burger King nu a trecut nici macar un an de la intrarea in Romania, ceea ce inseamna ca mai asteapta pana sa traga linie: “Este primul nostru an, nu ne putem compara cu niciun rezultat anterior, abia de la anul vom putea sa avem anumite asteptari din acest punct de vedere”. In orice caz, Tiuca se declara increzator in evolutia pietei de profil, estimata la doua miliarde de euro anul trecut si care, sustine el, va continua sa creasca si anul acesta in ciuda crizei.