BusinessMagazin

Tag: bugetari

  • Aceasta este lista cu bugetarii care PRIMESC SALARIILE înainte de Paşte

    „Ordonatorii principali de credite înscrişi în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin achită în luna aprilie 2018 salariile aferente lunii martie 2018 la data stabilită în aceasta (5 aprilie -n.r.)”, se arată în ordinul ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, publicat miercuri în Monitorul Oficial.

    Astfel, instituţiile publice care vor primi salariile pe luna martie pe data de 5 aprilie, adică înainte de Paşte, sunt Agenţia Naţională de Integritate, Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Public, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază, Miniserul Economiei, Ministerul Energiei, Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva Regimului Comunist insaurat în România, Oficiul Naţional pentru Preveniere şi Combatere a Spălării Banilor, Consiliul Naţional penru Combaterea Discriminării, Agenţia Naţională de Presă, Institului Cultural Român, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Consultării Publice, Autoritatea Naţională de Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Autoritatea pentru Administrarea Arhivelor Statului, Autoritatea Naţională penru Restituirea Proprietarilor, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Ministerul Turismului, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Casa Naţională de Asigurări de Săntate şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Record de noi bugetari în 2017. ”Libere, beneficii, salarii mult mai mari la stat”

    De pildă, cei din administraţia publică – de la primari, până la simpli funcţionari publici – au încasat, în medie, cu aproape 30 la sută mai mult. Aşa se face că, acum, candidaţii anunţă firmele de recrutare că nu vor la privat.
     
    România avea la finele anului trecut 1,21 milioane de bugetari, cu aproape 20.000 în plus faţă decembrie 2016 – o creştere record a ultimilor şapte ani! Numai în luna decembrie s-au adăugat pe statele de plată ale diferitelor instituţii de stat 4.000 de angajaţi.
     
    Un sfert dintre noii angajaţi şi-au găsit locuri de muncă în administraţia centrală şi locală, acolo unde lefurile au ajuns, în medie, la aproape 800 de euro,scrie stirileprotv.ro
     
    De ce a devenit statul un angajator vânat?

    Mihai Roman, profesor ASE: „Salariile în sistemul bugetar au ajuns mai mari pe medie decât cele din sistemul privat. Atunci e normal ca atracţia să fie pentru sistemul bugetar″.

    Comerciant: „Cred că avantajele mari sunt la stat. La privat sunt foarte multe taxe. La stat, după câte am înţeles, salariile sunt mult mai mari. Au foarte multe beneficii, în sensul că li se dau libere, compensaţii.”

    Oana Datki, specialist resurse umane: „Medicină, poliţie, administraţie publică – anumite zone din administraţie publică – şi marile companii de stat, care sunt foarte specializate, pe zona industrială şi în care condiţiile de lucru sunt bune. Şi atunci normal că sunt interesante şi stabile pentru angajaţi.”

    Numărul bugetarilor este, însă, prea mare, iar efectele negative vor fi majore în cazul unei crize economice.

     

     

  • Primii bugetari cărora le cresc de mâine salariile pe grila din 2022. Anunţul ministrului Muncii: „Sperăm să stopăm în totalitate exodul”

    „Absolut toţi medicii şi toate asistentele urcă direct pe grila din 2022, începând de mâine (1 martie-n.r.). Un medic primar, de exemplu, de la 4.000 de lei ajunge la 15.000 de lei, la care se adaugă în mod evident vechimea şi celelalte sporuri de care beneficiază. În sistemul de sănătate salariile vor fi chiar foarte mari”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la Parlament.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • S-a aflat imediat după scandalul privind REVOCAREA şefei DNA Codruţa Kovesi: Salariile a zeci de mii de români scad cu 20%

    „Declaraţia doamnei Olguţa Vasilescu (ministrul muncii – n.red.) – «Toţi bugetarii vor avea o creştere pe brut la 25% de la 1 ianuarie 2018, echivalentul de 4% net» – surprinde în mod corect principiul enunţat în legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Acest principiu este, însă, diluat semnificativ de alte două dispoziţii.  Prima dintre acestea stabileşte un plafon al creşterii cu 25%, care a fost deja atins în cazul unui număr semnificativ de categorii de bugetari. În această situaţie, majorarea cu 25% nu se aplică în cazul acestor categorii. A doua dispoziţie, care conduce la scăderea veniturilor nete, este cea prin care contribuţiile sociale în cuantum de aproximativ 20% din salariul brut au fost transferate de la angajator la angajat. Astfel, categoriile de bugetari pentru care salariile brute au rămas la nivelul din 2017 îşi văd diminuate veniturile nete cu aproximativ 20%“, a explicat Cătălin Micu, avocat specializat în dreptul muncii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministrul Muncii, despre scăderea salariilor bugetarilor: S-a ştiut din mai 2017 că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile

    “S-a ştiut că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile încă din luna mai a anului trecut. Eu am anunţat acest lucru de mai multe ori, în mai multe interviuri (…) Nu am pornit de la început de la ideea scăderii vreunui salariu, dar pentru a respecta raportul de 1 la 12 au fost necesare ajustări salariale”, a declarat, marţi, Lia Olguţa Vasilescu.

    Ministrul Muncii a precizat că s-a făcut o confuzie între legea salarizării, adoptată în iunie 2017, cu aplicabilitate de la 1 iulie, şi modificările aduse Codului Fiscal privind contribuţiile.

    “Salariul preşedintelui determină maximul în sistemul bugetar şi niciun alt salariat nu îl poate depăşi (…) Abia în 2022 se va echilibra sistemul, adică aceeaşi funcţie şi gradaţie să fie plătită la acelaşi nivel”, a completat Lia Olguţa Vasilescu, care a mai spus că în sistemul bugetar există dezechilibre foarte mari care trebuie corectate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul pregăteşte o OUG pentru reglementarea salariilor angajaţilor care au contracte part-time

    Un exemplu dat de mai multe ori de ministrul Muncii este cel al femeilor de serviciu din instituţiile de învăţământ.

    Astfel, la un salariu net de 500 de lei, în prezent, taxele sunt de 665 lei, fiind nevoite să aducă de acasă 150, au explicat reprezentanţii Ministerului Muncii pentru MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salarii NEGATIVE pentru mii de bugetari! „Ne pun să aducem bani de-acasă”

    Este cazul cadrelor didactice sau personalului auxiliar din şcoli care nu au normă întreagă şi care trebuie de-acum înainte să plătească contribuţii la valoarea salariului minim de 1.900 lei.

    Sunt mii de angajaţi din sistemul de învăţământ pentru care netul pe care îl primesc de la 1 ianuarie nu este suficient pentru a-şi plăti contribuţiile sociale. “Nu încasează cât trebuie sa dea”, a explicat la Realitatea TV liderul Federaţiei Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret” Marius Nistor.

    “Au apărut probleme cu salariile în mediul universitar. Avem colegi, personal didactic auxiliar, angajaţi pe fracţiuni de normă care, conform legii, sunt obligaţi să plătească cotribuţiile la nivelul salariului minim. Nu încasează cât trebuie sa dea. Un exemplu: brutul e 1.322 lei,  încasează 600 şi ceva lei, iar dările pentru stat sunt de 1600 de lei. Sunt câteva mii de persoane afectate la nivel national”, a spus Marius Nistor.

    Potrivit acestuia, specialiştii din ministere nu au ţinut cont de specificul sistemului de învăţământ. În rural, nu ai cum să angajezi altfel o femeie de serviciu, de exemplu, decât pe un sfert de normă.

    “Oamenii care sunt pe fracţiuni de normă vin cu bani de acasă. Nu s-a anticipat acest lucru, nu are legătură cu legea salarizării. E aberant să dai mai mulţi bani decât prestezi. Pui în percol şi sănătatea copiilor. Nu poţi lăsa ore descoperite, oamenii renunţă la ore şi tot copiii sunt afectaţi”, a explicat Marius Nistor.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • Lia Olguţa Vasilescu despre scăderea salariilor mici: E adevărat, dar nu e vina noastră

    În cazul grefierilor, a afirmat Olguţa Vasilescu, “nu este o problemă a ministerului Muncii, pentru că pe legea salarizării le cresc salariile. Este foarte adevărat că lor (grefierilor) li se calculează veniturile diferenţiat pentru fiecare curte de apel în parte şi ne estre greu şi nou să înţelegem de unde vin aceste inechităţi. Joi am cerut o situaţie consilierilor, la nivelul ţării, şi mă voi întâlni cu ei să lămurim lucrurile.”

    Potrivit comunicatului Asociaţiei grefierilor, cauza scăderii salariiale ar fi legată de transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului la angajat, prin care vor scădea salariile nete cu sume cuprinse între 36 şi 500 lei.

    În plus, grefierii se consideră discriminaţi faţă de ceilalţă bugetari pentru că ultima creştere salarială a avut loc pe 1 decembrie 2015, când s-a operat pentru întreg sistemul o creştere de 10%).

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • Veşti bune pentru bugetari: Guvernul a aprobat normele de acordare a voucherelor de vacanţă

    ”Acordarea voucherele se face în limita sumelor prevăzute distinct cu această destinaţie, în bugetele proprii aprobate, potrivit legii, fiecărui ordonator de credite. Sumele reprezentând costul imprimatului voucherului de vacanţă pe suport de hârtie, respectiv costul suportului electronic sau al înlocuirii acestuia, precum şi costul emiterii voucherului de vacanţă pe suport hârtie/electronic, după caz, contractate cu unitatea emitentă şi primite de către angajator, se suportă de către angajatori din bugetele proprii. În cazul instituţiilor publice, acestea se suportă de la alineatul <Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii>” al articolului bugetar <Alte cheltuieli>, de la titlul <”Bunuri şi servicii>”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TOPUL celor mai bine plătiţi angajaţi ai ministerelor în anul 2018. Cine sunt bugetarii care primesc peste 10.000 de lei net pe lună

    Cele mai mari salarii sunt în Ministerul Afacerilor Externe (cu o medie de peste 10.000 de lei net pe lună), iar cele mai mici sunt în Ministerul Culturii (2.700 de lei net pe lună) ♦ În două ministere (Justiţie şi Cercetare) salariile angajaţilor vor scădea în 2018, potrivit proiectului de buget.
     
    Cele mai mari salarii medii din ministere sunt obţinute de angajaţii Ministerului Afacerilor Externe, unde cei peste 2.200 de angajaţi vor avea salarii medii de circa 10.300 de lei net pe lună în 2018, cu 12% mai mari decât în 2017, arată calculele ZF pe baza informaţiilor din proiectul de buget pe 2018 de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Astfel, diplomaţii, consulii, angajaţii institutelor culturale din alte ţări, precum şi funcţionarii locali care lucrează în acest minister au cele mai mari salarii medii din rândul ministerelor.
     
    Pe locul doi în topul celor mai bine plă­tiţi angajaţi din ministere sunt procurorii, a­vând în vedere că în cadrul Ministerului Pu­blic – unde lucrează peste 6.200 de angajaţi – sa­­lariul mediu va fi de aproape 8.700 de lei net pe lună în 2018. Salarii mari, de peste 8.600 de lei net pe lună, sunt bugetate şi pen­tru cei 321 de angajaţi ai Ministerului pen­tru Me­diul de Afaceri, Comerţ şi Antre­pre­no­riat.
     
    „Salariile medii nu reflectă întotdeauna realitatea din cadrul ministerelor, îmi amin­tesc de oameni din Secretariatul General al Guvernului care se îmbulzeau să meargă să lucreze în aparatul de lucru al Ministerului Sănătăţii, pentru că ştiau că acolo se oferă cele mai mari salarii. În mi­nis­ter sunt salarii incredibile, iar cadrele me­di­ca­le sunt plătite prost. Pe de altă parte, în unele ministere, cum este cel al românilor de pretutindeni, sunt puţini salariaţi şi ma­jo­ri­tatea sunt şefi, de aceea media salariilor este mai mare“, a explicat Adrian Mo­raru,  di­rec­torul Institutului pentru Politici Publice.
     
    ZF nu a putut face o medie a salariilor din cadrul Ministerul Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei, deoarece numărul de angajaţi şi bugetele de salarii sunt împărţite între administraţia centrală şi administraţiile locale.