Horia Velicu coordonează departamentul de inovaţie al BRD-Groupe Société Générale, cea de-a treia bancă de pe piaţa locală din punctul de vedere al activelor (cu un venit net bancar de 2,77 miliarde de lei şi un profit net de 728,3 milioane de lei, în 2016, acesta fiind cel mai bun rezultat anual al companiei de după 2009). înfiinţarea acestui departament, anul trecut, face parte dintr-o iniţiativă amplă, la nivelul tuturor entităţilor Société Générale din lume, şi are ca scop experimentarea serviciilor de banking în era inovaţiei. ”Eu am făcut o pauză. Am lipsit doi ani din firmă şi când m-am întors inovaţia era principala valoare organizaţională“, explică Velicu modul în care a fost prioritizat conceptul de inovaţie în ultimul timp.
Potrivit lui Horia Velicu, departamentul pe care îl coordonează are un buget anual, dar spune că acesta nu este relevant. ”Fiind o iniţiativă susţinută de CEO, dacă există vreo nevoie, se alocă resurse în direcţia respectivă. Eu am un buget de experimentat – de participat la evenimente, cumpărat tehnologii, hardware, dar când e vorba despre lucrurile cu adevărat importante, cum ar fi, spre exemplu, un contract cu o companie din fintech, să fac o demonstraţie de concept, care costă destul de mult, acest tip de proiecte sunt aprobate. Un astfel de experiment al departamentului pe care îl coordonez costă în general în jur de 100.000 de euro.“
Horia Velicu şi-a început cariera în 1996, pe când era în anul II de facultate, când studia Finanţele, la agenţia Reuters; ”făceam ce am ajuns să fac apoi tot restul carierei – o combinaţie între finanţe şi informatică“. Concret, implementa aplicaţii furnizate de Reuters la vremea respectivă băncilor (Reuters este unul dintre furnizorii principali de aplicaţii pentru trezoreria băncilor, în zona de predicţii financiare, în partea de retail, burse, valute, depozite unde se tranzacţionează sume mari). A implementat soluţiile în majoritatea băncilor mari din România şi, după ce a luat contact cu mai multe bănci, şi-a propus să înţeleagă mai bine ce se întâmplă în cadrul acestora: ”Aveam trei proiecte în acelaşi timp şi fugeam de la una la alta, la propriu, în oraş. Mi-am propus să mă aşez undeva şi să înţeleg cu adevărat despre ce este vorba. Când faci un proiect, încerci să înţelegi cât se poate modul de funcţionare a acestuia, dar la fiecare client este diferit.“
A ales BRD, unul dintre primii lui clienţi, unde a construit de la zero o echipă IT legată de pieţele financiare, apoi a ajuns să conducă toată partea de operaţiuni a băncii. După 11 ani la BRD şi 18 ani în domeniu, a decis să ia o pauză. ”Am lucrat la realizarea unui joc pentru iPhone, fiindcă asta mă pasiona la momentul respectiv.“ După doi ani de încercări, în care mărturiseşte că, deşi produsul se afla într-un stadiu avansat, nu a mai reuşit să-l lanseze, a revenit la banking. ”Exact genul acesta de lecţie trebuie să îl înveţe start-up-urile; mă bucur că am avut genul acesta de experienţă.“ A revenit la BRD la propunerea de preluare a funcţiei de head of Innovation Lab al BRD.
DE LA UN CONCEPT „TRENDY“ LA O NECESITATE REALĂ
Horia Velicu spune că dincolo de folosirea atât de intensă a termenului de inovaţie de majoritatea companiilor, aceasta a devenit o necesitate, indiferent de domeniul de activitate: ”Cine nu ţine pasul şi nu investighează noile tehnologii şi toată partea de inteligenţă artificială o să piardă foarte mult, indiferent de domeniul din care face parte – banking, energie etc. Exista o perioadă în care era opţional, cool şi trendy, dar acum cred că devine o necesitate“. Departamentul pe care îl conduce, format din trei persoane, este mandatat de top managementul băncii cu peste opt mii de angajaţi să descopere modalităţi tehnologice de livrare de noi produse şi servicii clienţilor, precum şi pentru îmbunătăţirea vieţii angajaţilor, cum ar fi automatizarea unor sarcini de rutină.
Horia Velicu oferă şi un exemplu concret legat de modul în care tehnologia poate simplifica vieţile angajaţilor: în cazul unui helpdesk cu 400 de solicitări zilnice, trei oameni sortează zilnic cerinţele, pentru a le transmite către echipele dedicate; potrivit lui Velicu, acesta este unul dintre domeniile în care se poate aplica un algoritm de machine learning: un robot ar putea să citească mailurile şi să identifice tipul de problemă, pe care să o trimită apoi echipei. ”Bineînţeles că va mai greşi, dar nesemnificativ, adică dacă va greşi în 5% din cazuri, acelea vor fi redirecţionate, dar cele 95% vor economisi mult timp din viaţa unor oameni.“
Câţi dintre angajaţii unei bănci vor fi astfel înlocuiţi? Horia Velicu face referire la articolele din presa internaţională care vorbesc despre tipurile de locuri de muncă ce pot fi înlocuite de roboţi. Potrivit lui Velicu, astfel de roboţi sunt dezvoltaţi pe baza tehnologiei ”deep learning“ (cunoscută şi ca deep structured learning sau hierarchical learning, presupune abilitatea învăţării de anumite sarcini de către reţele neurale artificiale). Şeful departamentului de inovaţie al BRD spune că Google a făcut o descoperire prin care astfel de reţele neurale să creeze ele însele reţele optime; astfel, chiar şi jobul lui ar putea fi înlocuit în viitor, glumeşte el.
Din cadrul unei bănci însă, roboţii ar putea prelua din sarcinile persoanelor care lucrează în departamentele de call center, de pildă, care filtrează şi chiar şi rezolvă solicitările; în acest nou cadru, angajaţii ar putea să trateze doar excepţiile, cazurile neobişnuite. ”Până la urmă, după mine, filosofia aceasta presupune că oamenii ar trebui să se ocupe de domenii care aduc valoare adăugată, nu lucruri de rutină; roboţii să fie roboţi şi noi să fim oameni.“ El este de părere că nu ar trebui să existe temeri legate de această dezvoltare: ”Nu cred că ar trebui să ne înfricoşăm, până la urmă avem şansa să facem ceva creativ. Fiecare dintre noi, indiferent de nivelul de educaţie, cred că are ceva de exprimat. Pe vremuri, existau oameni care calculau, erau puşi într-o sală şi adunau cifre pentru că nu existau calculatoare, astfel că erau angajaţi calculatori; acum, păstrând paralela, nouă ni se pare distractiv cum ar putea cineva să fie angajat să facă calcule, dar uite că asta se întâmpla atunci“.
BANKING PRIN FACEBOOK, ÎN CURÂND ŞI ÎN ROMÂNIA
Din rândul serviciilor pe care departamentul său le experimentează pentru a le oferi clienţilor, Velicu oferă ca exemplu o metodă nouă de a deveni client al băncii de la distanţă, fără a veni vreodată la sucursală. ”Acest serviciu s-ar adresa atât clienţilor foarte tineri, orientaţi spre tehnologie, care s-ar putea să devină clienţi ai unei bănci de pe canapea din sufragerie, cât şi celor care nu reuşesc să ajungă la bancă – cei din diaspora, care au nevoie de servicii destul de simple, de pildă transferuri, şi nu au conturi bancare.“ Acest tip de probleme se pot rezolva, potrivit lui Horia Velicu, de la distanţă, folosind tehnologii biometrice, ca recunoaşterea facială sau alte elemente de securitate. El spune că există două firme la nivel mondial care oferă astfel de tehnologii avangardiste, iar BRD lucrează cu una dintre acestea. ”Este un efort de căutare în primul rând de parteneri şi de filtrare a acestora, iar acest lucru ocupă foarte mult timp.“ Potrivit lui, astfel de competenţe, de fintech, nu există pe piaţa locală, domeniul fiind prea nou.
