Platforma petroliera Deepwater Horizon a explodat la 20 aprilie
2010, in golful Mexic, iar scurgerile de titei, care au atins 16
milioane de litri pe zi, au continuat, conform specialistilor, pana
in luna august. British Petroleum a estimat plata a peste sase
miliarde de dolari pentru ecologizarea zonei, iar sanctiunile
suplimentare nu au intarziat sa apara.
De pe lista intocmita de CNNExpansión lipsesc repetatele
scandaluri legate de felul cum Facebook (nu) protejeaza
confidentialitatea datelor postate de membrii retelei. Nu lipseste
insa modul in care Google a capitulat in fata presiunilor Chinei,
preferand sa accepte politica antidemocratica a guvernului de la
Beijing decat sa-si piarda afacerile din aceasta tara.
Cat despre scandalul WikiLeaks, pe acesta il vom gasi undeva in
coada listei, pentru simplul motiv ca a inceput cel mai tarziu
intre toate, iar grosul dezvaluirilor cu impact financiar este
asteptat abia pentru 2011.
Mutarea face parte din programul de vanzari de active prin care
compania spera sa obtina 30 miliarde de dolari in urmatoarele 18
luni, pentru a acoperi costurile ce tin de poluarea cu petrol din
Golful Mexic.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Nu este prima data cand se intampla un accident industrial, insa
cazul exploziei platformei Deepwater Horizon si a milioanelor de
barili de titei care s-au scurs in Golful Mexic provocand un
adevarat dezastru ecologic este oarecum special prin faptul ca este
primul incident major care se petrece in “epoca internetului”. In
plus, putem pune la socoteala faptul ca tara cea mai afectata este
Statele Unite si avem viziunea unui alt dezastru: cel al imaginii
publice a companiei BP (fosta British Petroleum), cea care exploata
platforma si, prin urmare, este responsabila pentru pagubele
produse.
Ce vreau sa spun este ca democratizarea posibilitatilor de
exprimare publica pe care internetul le-a facut posibile, conjugate
cu posibilitatile de informare mult mai largi, cu faptul ca
lucrurile se petrec intr-o tara in care internetul este accesibil
pentru toata lumea, pot sa creeze un curent de opinie devastator
pentru imaginea unei companii, fie ea si una de dimensiunile
BP.
Daca in cazul Amoco Cadiz – care a afectat coasta franceza in 1978
– informatia venea doar din mass-media, in cazul BP avem de-a face
cu o reactie publica mult mai ampla si mai angajata. De exemplu,
pagina “Boycott BP” din Facebook are deja peste 700.000 de fani
care indeamna lumea intreaga sa boicoteze produsele BT si ale
marcilor detinute de aceasta (printre care Castrol si Aral).
Tot internetul a facut publice si initiative asemanatoare din
partea unor celebritati (formatia Korn, Lady Gaga, Creed) sau ale
unor grupuri ecologiste, in frunte cu Greenpeace, ai carui
activisti au afisat la sediul BP un steag cu sigla companiei
manjita cu petrol si cu inscriptia “British Polluters”. Chiar daca
boicotul nu va fi masiv, el vine intr-un moment in care compania
cheltuieste sume uriase pentru a curata Golful Mexic (peste 1,5
miliarde de dolari, dupa unele date nu foarte recente), dupa care
vor urma foarte probabil sanctiuni si despagubiri imense. O
situatie deloc de invidiat.
Faptul ca internetul a jucat un rol foarte important in acest caz o
dovedeste chiar reactia serviciilor de relatii publice ale BT, care
au pornit o campanie de salvare a blazonului sifonat tot pe
internet. Surprinzator – dar logic din perspectiva companiei – BT a
utilizat serviciul de publicitate Google AdSense/AdWords, cumparand
practic majoritatea expresiilor pe care publicul de foloseste in
cautari referitoare la catastrofa: “Deepwater Horizon”, “Oil
Spill”, “BP” si altele asemenea. In felul acesta, in fruntea listei
de rezultate la cautari bazate pe astfel de expresii apare un anunt
BP cu titlul “BP Oil Spill Response” care invita vizitatorii sa
urmeze link-ul catre site-ul companiei pentru a afla mai multe
despre eforturile pe care le face BP pentru a opri scurgerea,
pentru a curata golful si pentru a-i ajuta pe cei afectati.
Aceeasi campanie se deruleaza si prin serviciul similar de la
Yahoo!, in paralel cu alte cateva initiative in web. Deoarece
achizitionarea cuvintelor-cheie la Google AdWords se face printr-un
sistem automat de licitatie, pretul expresiilor cumparate de BP a
crescut simtitor (explicabil si prin interesul public crescut), asa
ca sumele platite de companie in aceasta campanie se ridica dupa
estimarile analistilor la circa 10.000 de dolari pe zi.
Specialistii in marketing si relatii publice sunt de parere ca
miscarea este inteligenta si ca merita fiecare cent – sistemul de
plata este pay-per-click, deci pretul platit este proportional cu
numarul vizitatorilor care au urmat link-ul, deci au avut ocazia sa
afle si “vestile bune”.
Insa campania purtata prin sistemele de publicitate contextuala nu
a fost scutita de critici si suspiciuni (destul de explicabil,
avand in vedere starea opiniei publice americane). Unii spun ca BP
ar fi facut mai bine sa foloseasca acesti bani pentru a ajuta pe
cei afectati in mod direct de dezastru, dar acest gen de reactii
este oarecum tipic. Altii au pus in discutie aspectele etice. Este
corect ca opinia “acuzatului” sa fie cea mai vizibila in zonele
cele mai populare ale internetului? Cu atat mai mult cu cat
studiile au dovedit ca o buna parte din public nu prea face
diferenta intre rezultatele sponsorizate si cele obisnuite
furnizate de motoarele de cautare… In fine, au fost si unii care
s-au indoit chiar de modul in care BP a folosit serviciile de
publicitate pentru a fi cat mai vizibili si pentru a atenua vocile
critice.
Pana la urma, BP nu a facut altceva decat sa cheltuiasca in cel mai
eficient mod posibil o suma foarte modesta (circa 50 de milioane)
pentru a salva ceva mult mai scump: valoarea brandului.
Compania a anuntat ca a reusit sa recupereze 365.500 de barili
de petrol, doar joi reusind colectarea a 16.830 barili.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Situatia financiara a British Petroleum (BP) a devenit un factor
neglijabil in contextul furiei care s-a abatut asupra companiei in
Statele Unite in urma deversarii de petrol care a inceput acum mai
bine de doua luni si nu a fost inca remediata semnificativ, insa
compania a anuntat deja ca ar putea vinde o parte din active pentru
a acoperi costurile fondului in escrow de 20 miliarde de dolari
cerut de presedintele american Barack Obama pentru asigurarea
despagubirilor datorate comunitatilor, firmelor si companiilor
afectate de dezastru.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cotatia bursiera a companiei petroliere a atins joi dimineata
minimul ultimilor 13 ani, dupa o scadere de 12% in debutul sedintei
de tranzactionare. De cealalta parte a oceanului, compania pierduse
pe piata americana aproape 16% in sedinta de miercuri, potrivit
Bloomberg.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Platforma petroliera Deepwater Horizon a explodat la 20 aprilie,
iar scurgerile de titei, care ating 16 milioane de litri pe zi, ar
putea continua, conform specialistilor, pana in luna august a
acestui an. Dupa repetate incercari de a opri scurgerea de titei,
specialistii British Petroleum lucreaza acum la limitarea
deversarilor; actiunea are loc la 1.500 de metri adancime si se
lucreaza cu roboti.
BP estimeaza ca nota de plata pentru stoparea deversarilor si
curatarea zonei se va apropia de un miliard de dolari, dar nu
aceasta este marea problema pentru companie, ci nivelul amenzii pe
care ar putea-o plati. Acum limitata la doar 75 de milioane de
doalri, prin lege, suma ar putea sa creasca la 10 miliarde de
dolari, din care BP ar putea plati 6,5 miliarde, pentru ca detine
65% din zacamant.
Lukoil din Rusia si partenerul sau norvegian Statoil au obtinu
dreptul de dezvoltare a importantului zacamant West Qurna 2, cu
angajamentul de ajunge la livrari de 1,8 milioane de barili pe zi
în sase ani.
Shell si partenerul Petronas din Malaezia s-au angajat să ajunga la
o productie similara la exploatarea Majnoon.
China National Petroleum, OAO Gazprom si Sonangol din Angola au
obţtnut la randul lor contracte de exploatare, la licitatiile care
au avut loc timp de doua zile pentru atribuirea a zece
exploatari.
Cititi mai multe pe www.zf.ro