Tag: bnr

În ultimul deceniu, PIB-ul s-a dublat în lei şi a crescut cu 73% în euro ♦ Salariile medii nete au fost majorate cu 140%, iar salariul minim a făcut un salt de 246% ♦ Inflaţia cumulată a fost în ultimul deceniu de 28%, prin urmare veniturile reale au crescut substanţial.

INS a confirmat vineri creşterea încă bună a economiei României, un plus de 4,1% în 2019. Potrivit economiş­ti­lor, în ciuda deficitelor în creştere alar­mantă, şi 2020 va fi un an bun pentru un sfârşit de ciclu economic (creştere de 3,8% anticipeză Comisia Europeană). Pentru Ro­mâ­nia, ar fi al zecelea an de creştere neîn­tre­ruptă, deceniu în care PIB-ul s-a dublat în lei, de la 534 mld. lei în 2010, la 1.041 mld. lei în 2019 şi s-a majorat cu 73% în euro, de la 124,6 mld. euro la 219,3 mld. euro anul trecut.

Salariile au urmat şi ele cursul economiei şi s-au apreciat puternic mai ales în urma deciziei fostelor guverne de a stimula economia prin con­sum, folosind drept levier creşterile sala­ria­le şi reducerile de taxe. Reversul a fost o adân­cire puternică a deficitelor şi reaprinderea in­fla­ţiei. Dar salariile nete au întergistrat o creş­tere de 140%, de la 1.391 de lei în 2010 la 3.340 de lei în decembrie 2019. Salariul minim garan­tat a crescut în perioada amintită de la 600 de lei la 2.080 de lei, ceea ce înseamnă un salt de 246%.

Inflaţia medie anuală a oscilat puternic în această perioadă şi a fost covârşitor influenţată de deciziile administrative. România a experi­men­tat, pentru prima dată după revoluţie, dacă nu pentru prima dată în istorie, ceea ce BNR a numit „inflaţia negativă“ (preţurile la raft au scăzut, graţie reducerii TVA, dar preţurile produselor în sine nu au scăzut, prin ur­mare nu am putut vorbi de „deflaţie“ care în­seam­nă reducerea preţului pe produs, sus­ţinea BNR). Inflaţia medie anuală a fost în 2010 de 6,1%, iar în 2019 de 3,8%. Inflaţia cu­mu­lată a fost în aceşti ani de 28%, prin ur­mare venitul real a fost ajustat cu acest procent.

Cu un plus al PIB real de 4,1%, 2019 a fost totuşi cel mai greu an din acest deceniu de gra­ţie. Anii de huzur s-au răzbunat: deficitul fiscal a ajuns la 4,46% şi România va intra în pro­cedură de deficit excesiv ce va obliga ad­mi­nis­traţia să prezinte un plan de reintrare în ţinta de deficit de 3% din PIB. Astfel de planuri vin însă, aproape obligatoriu, cu tăieri de cheltuieli guvernamentale. „Aşteptăm şi în 2020 o creş­tere bună – 3,8% – spune Comisia Euro­peană. Dar consolidarea fiscală care va veni va reduce consumul guvernamental şi, prin urmare, creşterea economică va fi mai mică“, arată Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.