BusinessMagazin

Tag: Blue Air

  • ​Blue Air nu anunţă când vor fi reluate zborurile, însă biletele de avion pot fi achiziţionate începând cu 12 septembrie doar pentru rutele interne

    Blue Air a anunţat miercuri, 7 septembrie, la o zi după anularea zborurilor, că va relua operarea şi va reveni a doua zi cu un comunicat oficial privind zborurile care vor fi reluate, însă acest lucru nu s-a întâmplat, astfel că reluarea operaţiunilor de către Blue Air reprezintă în continuare o necunoscută.

    Cu toate acestea, pe site-ul companiei se pot achiziţiona bilete începând cu data de 12 septembrie către aeroporturile interne precum Cluj, Iaşi sau Suceava.

    Un bilet de avion de la Bucureşti către Cluj pentru data de 12 septembrie costă 260 lei, pe când un bilet pentru un zbor pe ruta Bucureşti-Iaşi, în aceeaşi zi, costă 226 lei.

    Singurele zboruri disponibile pe data de 12 septembrie sunt cele interne, pe când rutele externe apar în sistemul de rezervări abia începând cu data de 16 septembrie. Spre exemplu, primul zbor operat de Blue Air din Bucureşti către Florenţa apare în data de 16 septembrie, iar costul biletului este de 1.448 lei, conform site-ului Blue Air.

    Primul zbor disponibil pe ruta Bucureşti-Roma, una dintre cele mai aglomerate rute, apare în sistemul de rezervări al Blue Air abia pe 30 octombrie, iar preţul acestuia este de 260 lei. Mult dintre rutele pe care le opera Blue Air sunt disponibile abia din noiembrie.

    Blue Air a anunţat marţi, 6 septembrie, că zborurile operate de către companie vor fi anulate până pe 12 septembrie. În acelaşi anunţ a precizat faptul că toate zborurile planificate din afara României către orice aeroport din România, pe 6 septembrie 2022, vor fi operate conform orarului publicat, ceea ce nu a fost valabil. De la momentul anunţului, toate zborurile au fost anulate, iar oamenii care urmau să se îmbarce pe rutele Blue Air au fost anunţaţi că zborurile au fost anulate.​​

  • Problemele Blue Air se rostogolesc în piaţă, către agenţiile de turism

    Mai mult, ţinând cont de situaţia în care se află Blue Air, cu datorii totale de 230 mil. euro, agenţiile nici nu mai speră la recuperea banilor pierduţi în aceste zile.

    „Avem clienţi care aveau bilete, unii chiar cu ele în desfăşurare, am luat legătura cu ei. Cu cei care aveau biletul în desfăşurare am rezolvat situaţia, însă rămân pasagerii care urmau să zboare, iar în cazul lor vom vedea ce decizie iau, le-am dat alternative. Dacă Blue Air intră în insolvenţă, nu avem nicio şansă să ne recuperăm banii, nici nu mai sper la acest lucru. De ce să pierdem noi din cauza Blue Air? Noi le-am plătit biletele“, spune Carmen Pavel, proprietara J’Info Tours.

    Ea mai spune faptul că biletele de avion vândute în ultima perioadă de Blue Air erau mult mai ieftine decât cele practicate de alţi operatori, în anumite cazuri fiind o diferenţă chiar şi de 50 de euro pentru aceeaşi rută operată de mai multe companii aeriene. Carmen Pavel spune că încă nu a făcut un calcul al pierderilor înregistrate din cauza situaţiei Blue Air, însă aşteaptă să vadă ce vor decide clienţii, ca mai apoi să tragă o linie a pierderilor.

    Cele mai puternice efecte le resimt turopera­torii care aveau parteneriat cu Blue Air pentru zboruri charter şi care sunt responsabili pentru despăgubirea sau rerutarea turiştilor în cazul în care compania aeriană nu furnizează serviciul sau intră în insolvenţă.

    „Eu sper ca această companie să îşi reia operarea curând şi să recuperez banii. Nu cred că ce s-a întâmplat este în folosul statului, pierd şi pasagerii şi partenerii“, spune Antonio Niţu, director general al Aerotravel.

    Agenţia de turism a fost nevoită să îşi ajute turiştii care au zburat cu Blue Air prin emiterea altor bilete de avion sau prin suportul celor care vor să îşi recupereze banii de la Blue Air. Agenţia vinde atât pachete turistice, în care este inclus şi transportul, dar şi bilete de avion separate.

  • Istoria zbuciumată a Blue Air

    Blue Air a motivat această situaţie prin faptul că Ministerul Mediului, prin Agenţia Fondului de Mediu (AFM), a blocat conturile companiei, drept urmare nu a mai putut efecta zborurile programate. Blue Air avea o datorie de 28 milioane lei la AFM.

    Problemele Blue Air nu au apărut de la o oră la alta, aşa cum s-a întâmplat cu anularea propriilor zboruri, ci acestea există de ceva vreme. La conducerea Blue Air s-au perindat trei directori în ultimul an. Oana Petrescu ocupa funcţia de CEO încă din primăvara anului 2019, dar de la 1 martie a renunţat la această funcţie, rămânând doar preşedinte al Consiliului de Administraţie pe o perioadă de şase luni. Pe scaunul de CEO a venit atunci Steven Greenway, cu o experienţă de peste 25 de ani în industria aviatică, în companii precum Swoop, WestJet, Scoot, SkyEurope, Virgin Blue, Virgin Atlantic sau Qantas, însă el a ales să plece după doar trei luni. Ultimul şi actualul CEO al companiei este Cristian Rada, de altfel şi acţionarul majoritar al companiei.

    Pandemia a fost cea mai dificilă perioadă pentru industria aviatică şi, dacă celelalte companii încă îşi revin, Blue Air a mers numai în jos.

    În 2020, compania a intrat în procedura de concordat preventiv, un mecanism de evitare a insolvenţei care constă într-o înţelegere între debitor şi creditori.

    În acelaşi an, Blue Air a asolicitat guvernului accelerarea procesului pentru acor­darea unui împrumut. Comisia Europeană a aprobat o garanţie româ­nească pentru împrumuturi în valoare de 62 milioane euro pentru Blue Air, bani acordaţi de EximBank – instituţie de credit controlată de Ministerul Finanţelor.

    Anul trecut, mulţi dintre pasagerii Blue Air s-au plâns de faptul că operatorul le-a tot anulat zborurile, iar sumele aferente biletelor de avion nu au fost restituite. Situaţia a continuat şi anul acesta, iar compania a motivat această situaţie prin faptul că cererea este mai mică decât aşteptările sale, deci orarul de zbor a trebuit recalibrat.

    Ca urmare a sesizărilor primite de la pasageri, în luna iulie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a amendat compania cu 2 mil. euro pentru anularea a peste 11.000 de zboruri acestora corespunzându-le aproape 180.000 rezervări, pentru care s-au efectuat plăţi în valoare totală de peste 66 de milioane de lei, bani care nu s-au întors în totalitate la pasageri. Cu toate că Blue Air nu a fost singura companie care a anulat zboruri, a fost totuşi singura sancţionată. Horia Constantinescu, preşedintele ANPC, a declarat la acea vreme că Wizz Air şi Ryanair nu au sedii şi puncte de lucru în România, astfel că nu pot fi sancţionaţi.

    Anunţul Blue Air din 6 septembrie reprezintă un adevărat şoc în piaţă, în condiţiile în care în 2020 operatorul se gândea la Bursa din România şi mai apoi la Bursa din Londra. Dacă ar fi fost listată, un astfel de şoc era greu de surmontat. Şi în condiţiile date, brandul românesc pierde încrederea consumatorilor, iar competitorii se grăbesc să înhaţe segmente de piaţă lăsate deocamdată libere de Blue Air. ZF a încercat ieri să discute cu Gheorghe Răcaru, omul de care se leagă cea mai bună perioadă din activitatea Blue Air, dar şi cu Oana Petrescu, CEO venit cu mandat să ajute la reorganizarea companiei, dar cei doi manageri nu au putut fi contactaţi.

  • Competitorii Blue Air nu au cifrele reale pe România. Wizz Air a chemat presa să arate cum va dezvolta noi rute în România, la o zi după anunţul Blue Air, dar compania refuză să comenteze orice aspect legat de faptul că nu raportează cifra de afaceri reală din România

    Reprezentanţii companiei aeriene Wizz Air au organizat ieri o conferinţă de presă într-o mişcare de PR, la o zi după anunţul privind sistarea zborurilor operate de Blue Air, în care au vorbit despre extinderea operaţiunilor lor în România. Însă, compania a refuzat să comenteze orice aspect legat de faptul că nu raportează nicio cifră în România şi că nu poate fi sancţionată de autorităţi precum Blue Air, neavând sediul pe teritoriul ţării.

    „Nu avem niciun reper cu privire la cifra de afaceri a Wizz Air sau Ryanair şi nu stabilim noi sancţiunea, atât timp cât nu îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României“, spunea Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), într-un interviu anterior acordat Ziarului Financiar.  El precizează că o singură companie din cadrul Wizz Air are sediu în România, însă aceasta se ocupă de zona de handling şi de alte activităţi executate de grup, nicidecum de rezervarea sau organizarea de zboruri.

    Oficialii Wizz Air nu au adus vorba, în timpul conferinţei organizate miercuri, 7 septembrie, nici despre situaţia din această vară, care a dus la sancţionarea Blue Air de către ANPC.

    Blue Air a fost sancţionată pe 14 iulie de către ANPC cu 2 mil. euro pentru neîndeplinirea obligaţiilor faţă de pasageri şi pentru un număr mare de zboruri întârziate sau anulate în ultimul an.

    Wizz Air şi Ryanair, companii care au avut, de asemenea, nenumărate întârzieri şi/sau anulări de zboruri şi care operează circa 60% din traficul de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă nu au primit nicio sancţiune tocmai pentru că nu au sediul în România. Wizz Air are o firmă local, WIZZ AIR HUNGARY LTD, cu o cifră de afaceri de 571.000 de lei, 692 de angajaţi, activităţi de transporturi aeriene de pasageri. Datoriile firmei sunt de aproape 1 mld. lei, potrivit celui mai recent bilanţ depus de firmă la mfinante.ro.

    Compania aeriană Blue Air a anunţat marţi sistarea tururor zborurilor programate să decoleze de pe aeroporturile din România, până luni, 12 septembrie 2022, după ce Administraţia pentru Fondul de Mediu a dispus blocarea conturilor sale, din cauza unor datorii de peste 28 de milioane de lei.

    „Este o situaţie politică despre care nu putem comenta. Pot spune doar că nouă nu ni s-ar putea întâmpla aşa ceva. Eu sunt în domeniul aviaţiei de ani de zile şi mă aşteptam încă din 2016 să se întâmple acest lucru cu Blue Air”, afirmă Evelin Jeckel, acting network officer al Wizz Air, în timpul conferinţei de presă.

    Wizz Air nu a dat nicio cifră concretă cu privire la cursele anulate de la începutul verii şi până acum, spunând doar că 5% din totalul zborurilor au fost anulate.

     

  • Ce datorie uriaşă are Blue Air sunt în prezent

    Datoriile Blue Air sunt în prezent de aproximativ 230.000.000 euro, ceea ce înseamnă, într-un an normal de operarare, aproximativ 50% din totalul veniturile realizate, anunţă compania într-un comunicat.. 

    „Aşa cum am demostrat şi în anul 2019 (an în care Blue Air a avut venituri de aproximativ 415.000.000 EUR) compania deţine know-how-ul şi personalul necesar pentru realizarea veniturilor suficiente în vederea achitării tuturor datoriilor sale atât timp cât este lăsată să funcţioneze în condiţii de piaţă normale”, susţine compania.

    Documentul precizează că în luna februarie 2020, Blue Air avea 1.570 angajaţi, iar actionariatul şi managementul societăţii au făcut tot ceea ce le-a stat în putinţă pentru a păstra acest personal. „Din pacate, de-a lungul celor 2,5 ani în care am fost nevoiţi să trecem prin cele mai mari încercări care au lovit industria aeronautică la nivel mondial, în întreaga ei istorie, incertitudinile legate de activitatea Blue Air au condus la numeroase plecări din cadul acesteia astfel încât, momentan mai avem un număr de 560 angajaţi”.

    În ceea ce priveşte aeronavele, de la un număr de 32 aeronave în 2019, în acest moment compania funcţionează cu 13 aeronave, iar în cursul următoarelor luni spune că va fi obligată să rămână cu 5 aeronvae pentru că restul vor trebui restituite proprietarilor acestora.

    Datoria acumulata de Blue Air la AFM este de 28.751.323 lei, iar compania susţine că a depis două cereri catre instituţie.

  • MAE: Linie telefonică suplimentară pentru românii afectaţi de suspendarea zborurilor Blue Air

    Potrivit unui comunicat al MAE, este vorba de numărul 004 021 4311869 la care românii îşi pot anunţa situaţia şi pot solicita sprijin în vederea repatrierii.

    Acest număr se adaugă contactelor anunţate marţi: numărul 004 0751084537 şi adresa de email callcenter@mae.ro.

    De asemenea, cetăţenii români pot contacta direct cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular, inclusiv apelând numărul de telefon pentru urgenţe consulare.

    MAE recomandă ca, în cazul grupurilor de turişti, o singură persoană să contacteze personalul consular, informaţiile obţinute de aceasta urmând a fi diseminate şi celorlalţi cetăţeni români din grup.

    Premierul Nicolae Ciucă a spus, miercuri dimineaţa, că în ultimele ore 2.098 de români au apelat serviciile consulare cerând să fie aduşi acasă din ţările unde au rămas după anularea zborurilor Blue Air.

  • Conturile Blue Air au fost deblocate: AFM anunţă începerea procedurii de eşalonare a datoriilor

    Administraţia Fondului pentru Mediu, aflată în subordinea Ministerului Mediului, anunţă deblocarea conturilor Blue Air, după ce marţi, 6 septembrie, compania aeriană a suspendat zborurilor ca urmare a blocării conturilor proprii de către AFM. Blue Air are o datorie de 28 milioane lei către AFM.

    ​„În urma solicitării transmise în dimineaţa zilei de 7 septembrie 2022, de eşalonare la plată a obligaţiilor restante la Fondul pentru Mediu şi a transmiterii documentaţiei necesare pentru începerea procedurii de eşalonare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, Administraţia Fondului pentru Mediu a decis suspendarea popririi asupra disponibilităţilor băneşti ale companiei BLUE AIR AVIATION S.A şi stabilirea unui grafic pe 12 luni pentru achitarea creanţei”, se arată în comunicatul AFM.

  • Cine îi anunţă pe români când sunt disponibile cursele Tarom: MAE şi MT lucrează la implementare

    „Ceea ce avem la acest moment ca indiciu este situaţia colectată de MAE, care preia prin call-center şi prin consulatre solicitările cetăţenilor români. Această listă, care e actualizată în timp real la nivelul MAE, e transmisă la Ministerul Transporturilor, care preluând aceste liste organizează zborurile care vor fi operate de Tarom. Deci pe această filieră – Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor şi Tarom, aceşti oameni, în momentul în care îşi anunţă situaţia cu care se confruntă, faptul că nu au altă soluţie, că sunt blocaţi… Fiind şi o companie lowcost, poate că nu au resursele necesare… Şi atunci au nevoie de sprijin. Ei sunt contactaţi la datele pe care le oferă şi sunt anunţaţi în legătură cu aceste zboruri. MAE are datele de contact, pe care le transmite Ministerul Transporturilor”, spune Dan Cărbunaru, întrebat cine îi anunţă pe românii din străinătate când sunt pregătite aeronavele Tarom să-i aducă în ţară.

    La insistenţele jurnaliştilor, Cărbunaru a spus: „Sunt două ministere care lucrează la implementarea acestei decizii. Canalul de comunicare în acest moment este la MAE”.

    Premierul Nicolae Ciucă a spus, miercuri dimineaţa, că în ultimele ore 2.098 de români au apelat serviciile consulare cerând să fie aduşi acasă din ţările unde au rămas după anularea zborurilor Blue Air. El a spus că ANPC trebuie să monitorizeze întreaga situaţie.

    Din cauza unei popriri a conturilor de către Ministerul Mediului, compania Blue Air Aviation anunţă că sistează toate zborurile programate pentru plecare de pe aeroporturile din România, până luni, 12 septembrie 2022. Compania spune că situaţia a venit la scurt timp după declaraţiile şefului ANPC.

  • ANPC cere Blue Air situaţia clară a zborurilor anulate şi numărul pasagerilor afectaţi

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a cerut urgent Blue Air o situaţie clară a zborurilor anulate şi numărul pasagerilor afectaţi. De asemenea, preşedintele ANPC a pus la dispoziţia pasagerilor numărul personal pentru a lua legătura în perioada de criză.

    În urma situaţiei create ca urmare a deciziei companiei Blue Air de a-şi suspenda toate zborurile până pe data de 12 septembrie, care a avut impact asupra pasagerilor în mai multe aerporturi din ţară şi din străinătate, în aceste zile, şi ca urmare a solicitării premierului României ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) să monitorizeze îndeaproape întregul proces de repatriere a acestora, Autoritatea a luat primele măsuri.

    Astfel, preşedintele ANPC, Horia Constantinescu, şi-a pus la dispoziţia pasagerilor afectaţi de decizia Blue Air, unul dintre numerele personale de telefon – disponibil 24 ore din 24, pentru ca aceştia să îi poată semnala, în scris, prin SMS sau aplicaţia whatsapp, locul şi situaţia concretă în care se află, pentru a putea fi ajutaţi, în cel mai scurt timp.

    Numărul de telefon este: 0745.999.111.

    De asemenea, ANPC a transmis o adresă oficială, cu caracter urgent, către Blue Air, prin care se solicită companiei prezentarea unei situaţii clare a zborurilor anulate, pentru toată perioada anunţată, cu toate detaliile necesare pentru a se putea interveni (rute, orar, număr de pasageri afectaţi, măsurile pe care le-a prevăzut compania pentru a respecta prevederile Regulamentului (CE) nr. 261/2004 etc.)

    „Conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 februarie 2004, de stabilire a unor norme comune în materie de compensare şi de asistenţă a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi a anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91, pasagerii aflaţi în situaţiile de mai sus au dreptul de a li se oferi gratuit următoarele: mese şi băuturi răcoritoare, direct proporţionale cu timpul de aşteptare; cazare hotelieră în cazul în care este necesară o şedere de una sau mai multe nopţi şi în cazul în care este necesară o şedere suplimentară faţă de cea prevăzută de pasager; transportul dintre aeroport şi locul cazării (hotel sau altele). Pasagerii au dreptul la două apeluri telefonice gratuite şi de a trimite gratuit mesaje prin telex, fax sau e-mail. De asemenea, pasagerii curselor anulate au dreptul la rambursarea în termen de 7 zile a întregului cost al biletului sau rerutarea, în cel mai scurt timp, către destinaţia prevăzută. În plus, pasagerii pot solicita compensaţii stabilite în regulament pentru anularea zborului, calculate în funcţie de distanţa călătoriei”, arată ANPC într-un comunicat al ANPC transmis miercuri.

  • Drulă iese la atac în cazul Blue Air: Grindeanu ştia că se va ajunge aici.Banii nu vor fi recuperaţi

    Cătălin Drulă spune că Sorin Grindeanu ştia ce urmează să se întâmple, dar nu le-a spus şi românilor să nu îşi cumpere bilet şi „să ia ţeapă”.

    „Domnul Grindeanu s-a pus la adăpost, aici, în Parlament. în luna mai, printr-un amendament prin care Blue Air trece acum la AVAS, acea autoritate care se ocupă de epavele comuniste, nu la Ministerul Transporturilor, cum era în Ordonanţa de urgenţă prin care i s-a dat împrumut. Deci a mutat mortul din casă preventiv. În luna mai, atenţie. Deci s-a pus la adăpost atunci ştiind că o să crape Blue Air, dar pe români i-a lăsat să îşi ia ţeapă”, a spus Drulă.

    Fostul ministru al Transporturilor spune că de banii pierduţi acum de statul român, cei 300 de milioane de lei acordaţi ca ajutor de stat pentru Blue Air, trebuie să răspundă şi actualii miniştri de la Interne şi de la Digitalizare, respectiv Lucian Bode şi Sebastian Burduja.

    „Trebuie să dea explicaţii şi domnul Bode, cel care a dat OUG în toamna lui 2020, prin care s-au dat 300 de milioane de lei, cu care statul român e în pagubă acum şi domnul Burduja cel care a semnat garanţiile pentru acest împrumut. Atenţie! Trebuia să semneze domnul Cîţu, dar şi-a luat concediu într-o zi de 15 octombrie 2020. (…) A plecat domnul Cîţu de la Ministerul Finanţelor şi domnul Burduja, actualul ministru al Digitalizării, atunci secretar de stat, a semnat HG cu garanţiile, care este o batjocură. Sunt 6 epave descompletate care dacă fac 5% din valoarea împrumuturilor şi un teren în pădure la Băneasa care este neconstruibil. E doar pădure pe el”, acuză Drulă.

    Întrebat dacă există audit pentru aceste aeronave puse ca garanţii, Cătălin Drulă a spus că există opinia EximBank făcută la momentul ordonanţei care spune că aceste garanţii sunt insuficiente.

    În plus, Drulă a mai spus că banii nu vor fi recuperaţi, pentru că Blue Air este în faliment”.

    „Dincolo de asta, Ministerul Transporturilor, domnul Grindeanu, avea datoria (…) de a nu lăsa această ţeapă să se extindă la sute de mii de oameni. Sunt sute de mii de oameni care au rămas cu banii daţi, mii sau zeci de mii care rămân acum agăţaţi pe unde erau plecaţi sau nu se mai pot duce înapoi unde aveau treabă, la muncă. Şi mai sunt cei care urmau să zboare peste două sau trei luni. Se minte în spaţiul public, se spune că vor lua banii de la Blue Air. Nu mai au ce să ia de la Blue Air. Blue Air este în faliment. Nimeni nu îşi va mai vedea banii de acolo. Este exact ca la falimentul unei instituţii de credit sau financiare. Nu îşi mai vede nimeni banii de la Blue Air. Este o minciună că vor recupera banii, iar statul şi domnul Grindeanu care ar trebui să îşi dea demisia după ce a făcut – l-am văzut că a ieşit foarte greu şi a spus că dă 5 milioane de lei la Tarom ca să recupereze câţiva dintre aceşti oameni: este mult prea puţin. Ţeapa este probabil de sute de milioane. Aici trebuie să se pronunţe organele care au competenţă despre cum a fost lăsată această ţeapă, această schemă piramidală să avanseze atât de mult. Încă de acum şase luni cel mai târziu, probabil de acum 9 luni, trebuia oprit şi atâţia oameni puteau fi salvaţi, banii lor şi suferinţa din aceste momente”, a mai spus fostul ministru.