Începutul de an a fost al criptoactivelor şi acţiunilor din domeniul AI, acum, însă, se pare că pieţele au redescoperit metalele preţioase, arată într-o analiză financiară, Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
Deşi Bitcoin a pornit anul în forţă, croind poteci largi spre maxime istorice după un avans de 50,1% până pe 3 aprilie, ulterior, moneda a încetinit atât de mult încât a cedat aurului poziţia de lider al cursei. În ultima lună, avansul Bitcoin este de 5%, faţă de 9,7% al aurului.
Aurul a atins record după record în martie. În dimineaţa zilei de 3 aprilie, avansul său de la începutul anului este de 10,7% iar cotaţiile futures (la termen) cu livrare în decembrie sunt cu aproape 100 de dolari/uncie peste preţul spot, un semn al aşteptărilor optimiste ale investitorilor, arată Claudiu Cazacu.
Preţul a crescut chiar şi în unele sesiuni în care dobânzile la titlurile de stat americane au crescut. Apetitul speculativ este, pe termen scurt, relativ ridicat, şi acest lucru nu exclude vulnerabilităţi temporare. Alinierea factorilor de risc macro şi geopolitici menţine, însă, în orizontul îndepărtat, foarte viu interesul investitorilor, şi nu doar al speculatorilor, pentru cel mai faimos metal preţios.
Metalul preţios s-a angajat într-o serie de maxime istorice, evoluţia fiind, în acelaşi timp, un semnal al unor schimbări de atitudine din motive fundamentale şi un indicator al unei stări de spirit, arată Claudiu Cazacu.
Există diverse argumente de ordin economic pentru aprecierea aurului, însă depăşirea unor recorduri a atras şi un interes speculativ în creştere din partea traderilor care detectează probabilitatea unor mişcări rapide. Scena geopolitică e unul dintre motivele accelerării, cu atenţia împărţită între Ucraina, Orientul Mijlociu şi Taiwan. Între timp, atacul asupra ambasadei iraniene din Damasc a generat o reevaluare „în sus” a riscului de conflict cu Iranul.
Deşi datele economice din SUA sunt relativ optimiste, cu o creştere peste aşteptări a comenzilor şi a indicatorului ISM în industrie, indicii din zona de inflaţie şi consum se aliniază pentru a permite trei tăieri de dobândă din partea Fed anul acesta. Cu cât dobânzile sunt mai scăzute, cu atât este mai puţin penalizată deţinerea de aur, în raport cu cash-ul plasat în bănci.
Pe de altă parte, petrolul Brent a crescut la cel mai înalt nivel de după noiembrie anul trecut şi a adunat un avans de 17,5% anul acesta. Dacă tendinţa nu se va dovedi a fi tranzitorie, procesul de reducere a dobânzilor – pe care mizează în prezent atât traderii pe aur, cât şi investitorii din pieţele de acţiuni – s-ar putea să fie mai lent decât se aşteaptă în prezent.
Un risc referitor la petrol vine şi în urma deteriorării relaţiilor dintre Iran şi Arabia Saudită, în timp ce Mexicul a anunţat reducerea exporturilor cu 0,4 milioane de barili pe zi pentru susţinerea rafinăriilor locale.
Mişcarea sincronizată a aurului şi petrolului confirmă peisajul geopolitic complicat, iar comunicările băncilor centrale pot să continue trimiterile la un parcurs al dobânzilor care depinde, în cele din urmă, de date – deci mai schimbător şi mai puţin stimulativ decât ar dori să vadă, în prezent, investitorii, subliniază consultantul de strategie din cadrul XTB România.
Esenţială pentru setarea preţului aurului este China, care, potrivit lui Pierre Lassonde de la Franco-Nevada, preia o cotă atât de importantă din producţia anuală încât decide, în cele din urmă, preţul. Apetitul achiziţiilor de aur din partea unor bănci centrale, în special cea din China (care a ajuns la 2.235 de tone după cumpărări de 225 de tone anul trecut), a fost unul din motoarele trendului ascendent.
În acelaşi timp, în ianuarie au fost retrase din depozitele bursei din Shanghai 271 de tone, o cantitate uriaşă. Această mişcare ar putea arăta o cerere locală efervescentă. Alte voci citate de Euronews sugerează transporturi de aur efectuate de operatori specializaţi, în flux dinspre Vest, către Est. Diversificarea rezervelor băncilor centrale este dublată de apetitul individual pentru aur în ţările emergente.
La rândul său, argintul a crescut cu 10,4% anul acesta, însă se află la mare distanţă de maximele istorice. Profilul său este diferit, având o utilizare industrială mult mai puternică. Potrivit Silver Institute, se aşteaptă o cerere record de 690 milioane de uncii în 2024, cu 4% peste cifrele de anul trecut, pe seama nevoii de energie solară şi a producţiei de autovehicule electrice.
Mişcările preţului argintului tind să fie ocazional „violente”, dar între acestea se pot înregistra lungi perioade de aşteptare. O analiză TD Securities descrie, însă, un deficit structural de ofertă, cu prea puţine investiţii în mine noi, ceea ce s-ar putea vedea într-o reaşezare a percepţiilor în piaţă în următorii 1-2 ani.
