Tag: bilant

  • Coronavirus. Peste 4.000 de cazuri raportate în ultimele 24 de ore

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 4.107 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 114 mai multe faţă de ziua anterioară. 856 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 171 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 1.693 cu 146 mai multe faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 101 persoane, cu 2 mai multe faţă de ziua anterioară.

    Dintre cei 101 pacienţi internaţi la ATI, 73 sunt nevaccinaţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 259 sunt minori, 258 fiind internaţi în secţii, cu 21 mai mulţi faţă de ziua anterioară şi 1 la ATI, cu 1 mai mult decât în ziua anterioară.

    Până astăzi, 65.805 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În intervalul 14.07.2022 (10:00) – 15.07.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 3 decese (bărbaţi), fără decese raportate anterior intervalului de referinţă.

    Dintre cele 3 decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 1 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toţi pacienţii care au decedat prezentau comorbidităţi şi erau nevaccinaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.032 teste RT-PCR ( 2.262 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.770 la cerere) şi 14.467 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.244.877 teste RT-PCR şi 10.468.196 teste rapide antigenice.

  • Buletin oficial coronavirus: 14.943 cazuri noi, 33 decese, 86 persoane la ATI, 68 nevaccinate

    În intervalul 04 – 10 iulie 2022 au fost înregistrate 14.943 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19). 2.717 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 2.942.130 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0.62

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 583 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 în prezent este de 1410. De asemenea, la ATI, sunt internate 86 persoane. Dintre cei 86 pacienţi internaţi la ATI, 68 sunt nevaccinaţi. Din totalul pacienţilor internaţi în prezent, 225 sunt minori, 225 fiind internaţi în secţii şi 0 la ATI.

    Până astăzi, 65.788 persoane diagnosticate cu infecţie cu Sars-CoV-2 au decedat.

    În intervalul 04.07.2022 (10:00) – 10.07.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 33 decese (22 bărbaţi şi 11 femei).

    Decesele au fost înregistrate: 2 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 2 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 6 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 12 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 11 la categoria peste 80 de ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care prezentau comorbidităţi.

    Dintre pacienţii decedaţi, 8 erau vaccinaţi şi 25 nevaccinaţi.

    În intervalul 4 – 10 iulie au fost efectuate 21.635 teste RT-PCR şi 68.911 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.227.636 teste RT-PCR şi 10.408.606 teste rapide antigenice.

  • Aproape 8.000 de cazuri noi COVID în ultima săptămână şi 16 decese

    În intervalul 27 iunie – 3 iulie au fost înregistrate 7.726 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19). 1.307 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 2.927.187 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

    Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0.31.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 375 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 în prezent este de 922. De asemenea, la ATI, sunt internate 52 persoane. Dintre cei 52 pacienţi internaţi la ATI, 25 sunt nevaccinaţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi în prezent, 125 sunt minori, 124 fiind internaţi în secţii şi 1 la ATI.

    Până astăzi, 65.755 persoane diagnosticate cu infecţie cu Sars-CoV-2 au decedat.

    În intervalul 27.06.2022 (10:00) – 03.07.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 16 decese (11 bărbaţi şi 5 femei).

    Decesele au fost înregistrate: 1 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 9 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 6 la categoria peste 80 de ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care prezentau comorbidităţi.

    Dintre pacienţii decedaţi, 4 erau vaccinaţi şi 12 nevaccinaţi.

    În intervalul 27 iunie – 3 iulie au fost efectuate 18.076 teste RT-PCR şi 56.678 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.206.001 teste RT-PCR şi 10.336.695 teste rapide antigenice.

  • Fed retrage dolarii din piaţă la un nivel fără precedent

    După luni întregi de aşteptare, imensa sarcină privind reducerea bilanţului Rezervei Federale din Statele Unite – în valoare de 9.000 de miliarde de dolari – începe astăzi în mod oficial, relatează Financial Times.

    Tot miercuri, Fed ar putea majora ratele dobânzilor cu 75 de puncte de bază, banca centrală americană încetând, între timp, să îşi mai pompeze încasările generate iniţial de titlurile de trezorerie care au ajuns la maturitate, în valoare de 15.000 de miliarde de dolari, către piaţa datoriilor guvernamentale din SUA, ajunsă la 23.000 de miliarde de dolari.

    Este prima dată când instituţia din Washington DC ia o astfel de decizie de când a dat startul programului de cumpărare de obligaţiuni în primele zile ale pandemiei de coronavirus.

    Deşi Fed a semnalat din timp aşa-zisa reducere cantitativă, investitorii sunt siguri de impactul generat de respectivul proces, operaţiunea neavând precedent din punct de vedere al magnitudinii. În aceeaşi notă, unii analişti argumentează că decizia ar putea afecta şi mai mult piaţa bondurilor americane, zdruncinată deja de speculaţiile conform cărora Fed va majora tot mai agresiv ratele dobânzilor.

    „Fed a reprezentat un mare cumpărător şi o mare influenţă stabilizatoare în piaţa ultimilor doi ani. Pierzând acest statut într-un moment caracterizat de incertitudinile legate de inflaţie şi creşterea economică înseamnă că volatilitatea va rămâne ridicată în piaţa ratelor dobânzilor la titlurile de stat, cu mult peste nivelul ultimilor doi ani”, spune Rick Rieder, director de investiţii al diviziei de venit fix din cadrul BlackRock, cel mai mare administrator de active la nivel mondial.

    Neliniştea din interiorul pieţelor financiare vine în contradicţie cu declaraţia Fed conform căreia reducerea bilanţului va fi un demers plictisitor şi previzibil, ca şi cum ai „privi cum se usucă vopseaua”, conform fostei şefe Fed Janet Yellen.

    La fel ca în 2017, ultima dată când a fost efectuată o astfel de operaţiune, Fed le va permite bondurilor să ajungă la maturitate şi nu va reinvesti banii, în loc să le vândă direct – o alternativă mult mai agresivă.

  • Bilanţul PSD la 6 luni de guvernare. Ciolacu: Am reparat ce era urgent

    „Am decis să intrăm la guvernare acum şase luni pentru că situaţia ţării devenise dramatică. Guvernările anterioare au lăsat România în mijlocul unor crize suprapuse. Dar, mai ales, au provocat o lipsă profundă de încredere. Nu mai era timp pentru experimentele politice care au ţinut România captivă unui haos sanitar, economic şi social. Era timpul ca PSD să îşi asume din nou responsabilitatea şi să pună umărul la stabilizarea României în cea mai grea perioadă de după Revoluţie”, aşa şi-a început Marcel Ciolacu discursul.

    Preşedintele PSD spune că, după problemele cauzate de pandemie, acum inflaţia crescută care pune presiune pe toate economiile lumii: „Cea mai mare creştere de preţuri din ultimii 40 de ani în economiile dezvoltate! Apoi, războiul izbucnit la graniţele noastre, care a dat peste cap lanţurile de aprovizionare! Ştiam că problemele ţării nu se vor rezolva de la sine. Speranţa nu este o strategie pentru PSD. Strategia este să acţionezi! De aceea, odată cu intrarea la guvernare, am construit un plan şi ne-am luptat să-l punem cât mai bine în practică. Împreună cu partenerii de Coaliţie, cu mediul privat, sindicate, societate civilă şi prietenii noştri europeni lucrăm pentru a readuce ţara pe drumul cel bun. Lucrăm să Sprijinim România, să fim siguri că oferim şanse egale pentru toţi românii, nu doar pentru câţiva!”.

    Ciolacu adaugă că ştie că în această perioadă costul vieţii, creşterea preţurilor şi nivelul de trai au fost şi continuă să fie principala problemă: „Românii suferă din cauza scumpirii alimentelor, combustibilului, energiei şi a inflaţiei ridicate. Din acest motiv, de la intrarea la guvernare, PSD a promovat trei pachete de măsuri sociale şi economice de <Sprijin pentru România>. Peste 12 milioane de români beneficiază de aceste măsuri, iar sute de mii de companii de scheme de sprijin pentru dezvoltare! Am reparat ce era urgent. Vreau să fiu cât se poate de clar şi de direct: dacă PSD nu era la guvernare, aceste măsuri nu existau! PSD a conceput şi impus Pachetul social. El cuprinde atât majorarea alocaţiilor, pensiilor şi salariilor, cât şi un sprijin financiar destinat pensionarilor cu venituri mici pentru lunile de iarnă. PSD s-a luptat pentru plafonarea preţurilor la energie şi gaze pentru populaţie şi companii. PSD a construit programe de sprijin financiar pentru companiile româneşti în valoare de 20 miliarde de lei. Doar Ministerul de Finanţe, prin Fondul de Garantare, a acordat până acum garanţii pentru IMM-uri de aproape 6 miliarde de lei.PSD a venit cu un plan strategic şi integrat pentru susţinerea agriculturii şi a industriei alimentare româneşti. Să putem procesa AICI produsele noastre şi să avem pe masă mâncare românească”.

    În plus, a spus preşedintele PSD, în urmă cu câteva zile a fost luată decizia adoptării unui nou pachet social de „Sprijin pentru România”, care cuprinde creşteri de salarii şi ajutoare pentru pensionarii cu pensii de până la 2.000 de lei. În acelaşi timp, Guvernul a luat decizia ca şi statul să strângă cureaua, să păstreze doar cheltuielile absolut necesare – investiţii, salarii, pensii, sprijinul pentru mediul privat – şi să taie restul.

    „Aceste măsuri sunt doar un început. Am luat măsuri corecte care ne-au adus cea mai mare creştere economică din UE. Dar această creştere nu se simte în buzunarele oamenilor. Vreau să fiu clar: ştiu că românii se confruntă cu mari probleme. De aceea, este nevoie ca acest guvern să facă un efort şi mai mare.
    În contextul invaziei criminale a Rusiei în Ucraina, cred că este esenţial să ne asigurăm hrana pentru noi înşine. Este singura cale de a ne proteja cetăţenii faţă de creşterile preţurilor la alimente! Descurajarea speculei trebuie să fie o prioritate. La fel cum creşterea producţiei agricole şi investiţiile în sectorul alimentar vor contribui la scăderea preţurilor, la crearea de noi locuri de muncă şi ne vor ajuta să exportăm mai multe produse româneşti. <Cumpără româneşte> trebuie să fie firul roşu care să ne ghideze acţiunile. Avem produse româneşti de calitate. Trebuie doar să le aducem mai aproape de cetăţeni. Mai mult, este nevoie de solidaritate, de implicarea şi efortul tuturor. Fac apel către sectorul HoReCa, sector sprijinit de stat în timpul pandemiei, să ajute acum statul român, şi implicit pe români, şi să cumpere produse româneşti”, a spus Marcel Ciolacu.

    Potrivit acestuia, un alt obiectiv important este să fie asigurată independenţa energetică: „Legea offshore este un bun punct de plecare. Dar trebuie să investim masiv în energia verde pentru infrastructura critică a statului. Trebuie să devenim preocupaţi şi de schimbările climatice, care ne afectează din ce în ce mai mult. Dar, investiţiile în energie verde trebuie să vină şi cu noi locuri de muncă, este esenţial să se întâmple asta! În plan economic, vreau să continuăm să oferim un sprijin masiv pentru companiile româneşti. Capitalul românesc trebuie sprijinit şi vom veni cu noi soluţii pentru a susţine antreprenorii români şi afacerile româneşti. Ele reprezintă motorul economiei noastre! În domeniul infrastructurii, în perioada următoare trebuie să semnăm toate contractele la <Autostrada Moldovei>- A7. Sunt 320 de km finanţaţi din PNRR. Acesta trebuie să fie un obiectiv de ţară al României şi vă asigur că îl vom face~.

    „Un alt obiectiv de ţară trebuie să fie dezvoltarea comunităţilor locale pentru reducerea decalajelor dintre zonele României. Trebuie să folosim PNRR-ul şi programul naţional Anghel Saligny. Realizarea infrastructurii de apă, canal, gaze şi drumuri va stimula economia locală. Şi va duce la creşterea calităţii vieţii locuitorilor din aceste comunităţi. În sfârşit, în plan social, trebuie să ne gândim serios la extinderea programelor de sprijin a elevilor vulnerabili din mediul rural, prin acordarea unei mese calde, dar şi la un sistem de deduceri fiscale pentru familiile cu mai mulţi copii, pentru asigurările medicale sau educaţie”, a adăugat Marcel Ciolacu.

    Conform acestuia, PSD lucrează deja la acest nou plan de măsuri: „Adunăm deja idei de la cei mai buni experţi din sectorul privat, societate civilă şi sindicate. Echitatea socială este cheia. Nu poţi lua doar de la cei care muncesc şi plătesc, iar pe ceilalţi să-i sari de fiecare dată. Cum nu poţi lăsa o diferenţă atât de mare de impozit între salariu şi capital. Trebuie găsit un echilibru astfel încât şi salariatul, şi patronul, să contribuie echitabil. Reducerea impozitului pe salariile mici, prin acordarea deducerilor fiscale, trebuie făcută în paralel cu creşterea impozitării capitalului. Fără ca acest lucru să devină un impediment pentru dezvoltarea ulterioară a unei afaceri. Deoarece, în viziunea PSD, rolul Guvernului este de a găsi soluţii pentru ca economia şi societatea să funcţioneze corect, echitabil pentru toată lumea”.

  • Bilanţul PSD la 6 luni de guvernare. 10 puncte de lista de realizări

    Cele 10 puncte de lista de realizări:

    1. Pachetul social – majorarea, în ianuarie, a alocaţiilor, pensiilor şi sprijinul financiar pentru iarnă acordat pensionarilor cu venituri mici, dublat de noul ajutor de 700 lei, din 1 iulie, pentru pensionarii sub 2000 lei lunar

    2.Plafonarea preţurilor la energie şi gaze pentru populaţie şi companii

    3.Programe de sprijin financiar pentru companiile româneşti în valoare de 4 miliarde euro

    4. 500 milioane euro pentru sprijinirea fermierilor români, plus primă de 10% pentru procesarea materiilor prime în România

    5. Reluarea traiectoriei de creştere salarială: majorarea salariului minim brut în agricultură şi industria alimentară la 3000 lei, creşterea voluntară a salariului minim general cu 200 lei scutiţi de taxe, acordarea unui sfert din diferenţa de salariu cuvenită angajaţilor din sistemul public, conform Legii salarizării unitare

    6. Investiţii masive pentru transformarea portului Constanţa în punct strategic pentru comerţul european cu cereale, în contextul războiului din Ucraina

    7. Deblocarea şi adoptarea legii off-shore pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră şi asigurarea independenţei energetice a ţării

    8. Amânarea cu 9 luni a ratelor la bănci pentru toţi românii şi firmele româneşti afectate de creşterea dobânzilor

    9. Gestionarea profesionistă a pandemiei, care a permis deschiderea şcolilor, redarea accesului pacienţilor la servicii medicale, funcţionarea economiei şi reluarea vieţii cetăţenilor în condiţii normale

    10.Adoptarea în timp util de către miniştrii PSD a jaloanelor din PNRR.

    În ce priveşte priorităţile PSD pentru următoarele luni de guvernare, social-democraţii enumeră:

    Noi măsuri de sprijin economico-social pentru românii cu venituri mici, pensionari şi categorii vulnerabile.

    Protejarea nivelului de trai al populaţiei prin combaterea creşterii preţurilor şi descurajarea speculei.

    Plan integrat pentru securitatea alimentară a ţării şi susţinerea agricultorilor, fermierilor şi procesatorilor.

    Finanţarea instalaţiilor de energie verde pentru infrastructura critică a statului.

    Semnarea tuturor contractelor la “Autostrada Moldovei”- A7 (320 de km).

    Dezvoltarea resursei umane din sănătate, în parteneriat cu mediul universitar.

    Extinderea programelor de susţinere a elevilor vulnerabili din mediul rural.

    Sistem de deduceri fiscale pentru familiile cu mai mulţi copii.

    Exploatarea superioară a cuprului şi grafitului pentru semiconductori şi baterii electrice produse în ţară.

    Administraţiile PSD, campioane la proiecte finanţate din bani europeni.

  • Dragu: Cea mai ciudată măsură din noul pachet social este amânarea ratelor la bănci

    Anca Dragu spune că noile măsuri sociale „vin mult prea târziu. Chiar şi pachetul prezentat iniţial în aprilie, pacheţelul de primăvară, cum să-i spunem, a venit foarte târziu, pentru că noi vedem creşteri de preţuri şi se vedea direcţia încă de acum un an, din a doua jumătate a anului trecut era foarte clară direcţia (…). Cea mai ciudată măsură de aici, cea mai nefericită, neinspirată este aceasta cu amânarea ratelor (…). Amânarea ratelor de fapt aduce o presiune mai mare asupra celor care au rate de plătit, pentru că vor avea de plătit mai mult, vor plăti această dobândă la dobândă. Creditele nu pot fi pur şi simplu îngheţate, fără a veni cu costuri suplimentare ulterior”.

    Fostul ministru de Finanţe precizează că „băncile şi fără această măsură anunţată de Guvern au posibilitatea să facă reeşalonarea creditelor”.

    „Băncile nu-şi doresc să execute garanţiile sub forma caselor, imobilelor, pentru că ele nu sunt societăţi imobiliare. Băncile doresc să găsească soluţii cu clienţii lor, pentru a continua cu bine aceste credite în care sunt implicate băncile, pe de o parte, clienţii, pe de altă parte. Deci instrumentul există”, adaugă Dragu.

    Ea face un bilanţ al primelor şase luni de guvernare PSD-PNL-UDMR.

    „A arătat o perioadă de bătălii pe funcţii. Vorbiţi cu oamenii din ministere, vorbiţi cu oamenii de la nivelul agenţiilor de stat, a fost bătălia pe funcţii. Până şi ANAF-ul l-au lăsat decapitat şi fără conducere timp de aproape trei luni, pentru că nu se înţelegeau pe numirea persoanei (…). Deci destul de dificil arată cele şase luni, ar trebui să pună pur şi simplu câteva cifre: inflaţie, creştere economică, ratele dobânzilor şi să vedem cum stăm, cum arată economia în cifre. Şi apoi şi măsuri, pentru că haideţi să fim cinstiţi şi să spunem că inflaţia afectează toată lumea, dar haideţi să vedem că o mulţime de state au venit cu măsuri, haideţi să vedem cât de greu a fost să aplici o compensare a facturilor la energie în România, n-a funcţionat, pur şi simplu, ordonanţele au fost scrise prost, vreo patru OUG-uri au fost date”, conchide Dragu.

  • Aproape jumătate din cazurile COVID din ultima săptămână, în Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi

    Institutul Naţional de Sănătate Publică informează că, în săptămâna 9 – 15 mai, 42.5% din cazuri înregistrate în Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi.

    43.7% din cazurile confirmate s-au înregistrat la nevaccinaţi.

    Dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, 50% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de 6 luni de la ultima doză.

    48.8% din totalul deceselor s-au înregistrat în Dolj, Galaţi, Bacău, Călăraşi şi Bucureşti.

    65.9% din decesele înregistrate au fost la persoane nevaccinate.

    De la începutul pandemiei până în prezent, 86.4% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani.

    54.6% din decese s-au înregistrat la bărbaţi.

    93.6% din decedaţi aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

  • Scad noile cazuri de coronavirus şi decesele

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.146 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID –19), cu 318 mai puţin faţă de ziua anterioară.

    155 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 104 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 1.220 cu 31 mai puţin faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 193 persoane, cu 19 mai puţin faţă de ziua anterioară.

    Dintre cei 193 pacienţi internaţi la ATI, 174 sunt nevaccinaţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 72 sunt minori, toţi fiind internaţi în secţii, cu 6 mai puţin decât în ziua anterioară. Niciun minor nu este internat la ATI.

    Până astăzi, 65.471 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 27.04.2022 (10:00) – 28.04.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 15 decese (7 bărbaţi şi 8 femei).

    Dintre cele 15 de decese, 3 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 4 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 6 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 2 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care prezentau comorbidităţi.

    Din totalul de 15 pacienţi decedaţi, 10 au fost nevaccinaţi, 4 vaccinaţi cu schemă completa şi 1 cu schemă incompletă. 1 dintre pacienţii vaccinaţi avea vârsta cuprinsă între 50-59 de ani, 1 avea vârsta cuprinsă între 60-69 de ani, şi 3 aveau vârsta cuprinsă 70-79 de ani. Toţi pacienţii vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 7.059 teste RT-PCR (3.824 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 3.235 la cerere) şi 15.773 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 12.969.783 teste RT-PCR şi 9.694.058 teste rapide antigenice.

  • Cresc cazurile noi de coronavirus şi decesele. Un copil a murit din cauze asociate COVID

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.464 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 740 mai mult faţă de ziua anterioară.

    159 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 134 persoane au fost reconfirmate pozitiv

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 1.251 cu 21 mai puţin faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 212 persoane, cu 12 mai puţin faţă de ziua anterioară.

    Dintre cei 212 pacienţi internaţi la ATI, 192 sunt nevaccinaţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 79 sunt minori, 78 fiind internaţi în secţii, cu 2 mai mult decât în ziua anterioară şi 1 in ATI, la fel ca în ziua anterioară.

    Până astăzi, 65.456 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 26.04.2022 (10:00) – 27.04.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 26 decese (14 barbaţi şi 12 femei).

    Dintre cele 26 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 0-9 ani, 1 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 2 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 8 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 14 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    25 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care prezentau comorbidităţi, iar 1 dintre pacienţii decedaţi nu a prezentat comorbidităţi.

    Din totalul de 26 pacienţi decedaţi, 22 au fost nevaccinaţi şi 4 vaccinaţi. 2 dintre pacienţii vaccinaţi aveau vârsta cuprinsă între 70-79 de ani şi 2 aveau peste 80 ani. Toţi pacienţii vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 7.903 teste RT-PCR (4.116 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 3.787 la cerere) şi 17.680 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 12.962.724 teste RT-PCR şi 9.678.285 teste rapide antigenice.