BusinessMagazin

Tag: biblioteca

  • A trăit umil toată viaţa, cu toate că avea milioane de dolari în conturi. Ce s-a întâmplat cu banii lui după ce a murit

    Un bărbat care a lucrat aproape 50 de ani ca bibliotecar la universitatea din New Hampshire a dăruit instituţiei patru milioane de dolari după moartea sa, anul trecut. UNH a anunţat acest lucru într-un comunicat de presă, potrivit publicaţiei Huffington Post.

    Robert Morin a murit la 77 de ani şi a acumulat tacit o avere printr-un trai umil, mâncând deseori cine formate doar din iaurt îngheţat, potrivit unui articol al unei publicaţii locale, citate de Huffington Post. Student al universităţii, Morin şi-a donat întreaga avere acumulată astfel universităţii. A donat chiar şi 100.000 de dolari librăriei Dimond, în care a lucrat. ”Întreaga lui viaţa a fost biblioteca”, spune Erika Mantz, directorul în relaţiile cu presa al universităţii, într-un e-mail trimis Huffington Post.

    UNH va folosi mare parte din donaţie pentru construirea unui centru dedicat carierei, iar o parte din fonduri vor merge către o tabelă de marcaj video pe noul stadion al şcolii deoarece bibliotecarul urmărea meciurile de fotbal în perioada ultimelor 15 luni de viaţă, când trăia într-un centru de trai asistat. ”I-a plăcut să discute cu studenţii din campus, în special cu cei cre lucrau în bibliotecă”, a declarat Muntz publicaţiei americane. ”Era foarte inteligent şi foarte tăcut”, a adăugat ea. Erika Mantz a subliniat că toţi cei din universitate sunt onoraţi de decizia lui Morin de a susţine şcoala în acest mod incredibil.

  • A trăit umil toată viaţa, cu toate că avea milioane de dolari în conturi. Ce s-a întâmplat cu banii lui după ce a murit

    Un bărbat care a lucrat aproape 50 de ani ca bibliotecar la universitatea din New Hampshire a dăruit instituţiei patru milioane de dolari după moartea sa, anul trecut. UNH a anunţat acest lucru într-un comunicat de presă, potrivit publicaţiei Huffington Post.

    Robert Morin a murit la 77 de ani şi a acumulat tacit o avere printr-un trai umil, mâncând deseori cine formate doar din iaurt îngheţat, potrivit unui articol al unei publicaţii locale, citate de Huffington Post. Student al universităţii, Morin şi-a donat întreaga avere acumulată astfel universităţii. A donat chiar şi 100.000 de dolari librăriei Dimond, în care a lucrat. ”Întreaga lui viaţa a fost biblioteca”, spune Erika Mantz, directorul în relaţiile cu presa al universităţii, într-un e-mail trimis Huffington Post.

    UNH va folosi mare parte din donaţie pentru construirea unui centru dedicat carierei, iar o parte din fonduri vor merge către o tabelă de marcaj video pe noul stadion al şcolii deoarece bibliotecarul urmărea meciurile de fotbal în perioada ultimelor 15 luni de viaţă, când trăia într-un centru de trai asistat. ”I-a plăcut să discute cu studenţii din campus, în special cu cei cre lucrau în bibliotecă”, a declarat Muntz publicaţiei americane. ”Era foarte inteligent şi foarte tăcut”, a adăugat ea. Erika Mantz a subliniat că toţi cei din universitate sunt onoraţi de decizia lui Morin de a susţine şcoala în acest mod incredibil.

  • Descoperire uluitoare făcută de un evreu român

    După ce au circulat mai multe zvonuri despre o cameră de citit secretă din Damasc, jurnalista a explorat locul în care scrierile au fost ascunse de-a lungul mai multor secole.

    Sub străzile suburbiilor din Damasc se află rânduri de cărţi salvate din clădirile bombardate. Acestea sunt ţinute într-o locaţie secretă. În lume există mai multe locuri secrete care ascund adevărate comori, una dintre ele a fost descoperită de un evreu român.

    Vezi  aici descoperirea uluitoare făcută de un evreu român

     

  • Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti s-a înnoit cu investiţii de circa un milion de euro

    „O nouă bibliotecă, aliniată realităţilor şi nevoilor zilelor noastre, laboratoare de ştiinţe, clase modernizate, tehnologie avansată şi multe alte noutăţi îi aşteaptă pe elevii noştri în acest an şcolar, mai ales că au fost realizate investiţii de peste un milion de euro pe parcursul verii. De altfel, AISB efectuează în fiecare an şcolar investiţii de minimum 500.000 de euro, pentru confortul elevilor şi modernizarea şcolii”, declară Dr. Robert Brindley, directorul Şcolii Americane Internaţionale din Bucurteşti.

    American International School of Bucharest (AISB) este acreditată de New England Association of Schools and Colleges, Council of International Schools şi International Baccalaureate Organizatio, iar elevii săi provin din 56 de ţări. AISB propune programe de studii pentru copii cu vârstă foarte mică (doi ani), până la elevi de liceu. Fiecare clasă de studiu are maximum 20 de elevi, iar taxele pentru un an şcolar pornesc de la 6.868 euro (învăţământ preşcolar) şi ajung la 20.080 euro (ultimii doi ani de liceu). Anual, Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti oferă şi două-trei burse şcolare pentru elevii români ce intră în clasele a VII- a şi a IX-a.  În anul scolar 2016 – 2017, trei elevi de la şcoli din Bucureşti sunt beneficiarii unor burse totale de studiu.

    American International School of Bucharest (AISB) este  înfiinţată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite şi se află pe o suprafaţă de 10 hectare în campusul construit în urmă cu 15 ani.

     

  • Ţara cu cele mai multe biblioteci, raportat la numărul de locuitori, din Europa. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an

    Există peste 65.000 de biblioteci în Europa. Raportat la populaţie, în Olanda, Grecia şi Portugalia sunt cele mai puţine biblioteci, o jumătate de bibliotecă la 10.000 de oameni, iar cele mai multe biblioteci se află în Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia. România se află undeva la mijloc cu 1-1.9 biblioteci la 10.000 de locuitori. Deşi Cehia are cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, Finlanda şi Danemarca cheltuiesc cei mai mulţi bani pe biblioteci, peste 30 de euro per cap de locuitor. Cehia cheltuie undeva între 11 şi 30 de euro pe cap de locuitor, iar România sub 10 euro, potrivit celui mai recent raport realizat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.

    De fapt, în Cehia există o bibliotecă la fiecare aproape 2000 de persoane, de 4 ori mai multe biblioteci decât media europeană şi de 10 ori mai mult decât în SUA.

    67% dintre adulţii finlandezi au vizitat o bibliotecă în ultimul an (28% în ultima lună). În clasasament urmează danezii (57%) apoi belgienii cu 42%. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an şi doar 9% în ultima lună.

    Un motiv pentru acest fapt este faptul că ani de zile a fost obligatoriu ca fiecare aşezare din Cehia să aibă o bibliotecă fie că era vorba de oraş sau de un sat, scrie New York Times.

    Legea a fost promulgată în 1919, la scurt timp după ce Cehoslovacia a devenit independetă. Ideea era să crească gradul de alfabetizare şi de educaţie. A funcţionat. “Cehii şi-au dezvoltat o obişnuiţă în a citi. Chiar şi azi cehii cumpără mai multe cărţi, 11 pe ani în medie, faţă de alţii”, a declarat Vit Richter, director al Insitutului Naţional al Bibliotecilor din Cehia.

    Legea a persistat şi când Cehoslovacia a fost ocupată de Germania, şi după despărţirea de Slovacia, însă, din raţiuni financiare, legea a fost abandonată în 2001, iar de atunci 11% dintre biblioteci s-au închis. De-a lungul anilor activităţile bibliotecilor s-au extins (organizare de evenimente, cursuri etc), dar principala activitate a rămas încă un punct important, mai ales că 92% dintre cehi vor încontinuarea să meargă în biblioteci şi să împrumute cărţi.

     

     

     

     

  • Ţara cu cele mai multe biblioteci, raportat la numărul de locuitori, din Europa. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an

    Există peste 65.000 de biblioteci în Europa. Raportat la populaţie, în Olanda, Grecia şi Portugalia sunt cele mai puţine biblioteci, o jumătate de bibliotecă la 10.000 de oameni, iar cele mai multe biblioteci se află în Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia. România se află undeva la mijloc cu 1-1.9 biblioteci la 10.000 de locuitori. Deşi Cehia are cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, Finlanda şi Danemarca cheltuiesc cei mai mulţi bani pe biblioteci, peste 30 de euro per cap de locuitor. Cehia cheltuie undeva între 11 şi 30 de euro pe cap de locuitor, iar România sub 10 euro, potrivit celui mai recent raport realizat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.

    De fapt, în Cehia există o bibliotecă la fiecare aproape 2000 de persoane, de 4 ori mai multe biblioteci decât media europeană şi de 10 ori mai mult decât în SUA.

    67% dintre adulţii finlandezi au vizitat o bibliotecă în ultimul an (28% în ultima lună). În clasasament urmează danezii (57%) apoi belgienii cu 42%. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an şi doar 9% în ultima lună.

    Un motiv pentru acest fapt este faptul că ani de zile a fost obligatoriu ca fiecare aşezare din Cehia să aibă o bibliotecă fie că era vorba de oraş sau de un sat, scrie New York Times.

    Legea a fost promulgată în 1919, la scurt timp după ce Cehoslovacia a devenit independetă. Ideea era să crească gradul de alfabetizare şi de educaţie. A funcţionat. “Cehii şi-au dezvoltat o obişnuiţă în a citi. Chiar şi azi cehii cumpără mai multe cărţi, 11 pe ani în medie, faţă de alţii”, a declarat Vit Richter, director al Insitutului Naţional al Bibliotecilor din Cehia.

    Legea a persistat şi când Cehoslovacia a fost ocupată de Germania, şi după despărţirea de Slovacia, însă, din raţiuni financiare, legea a fost abandonată în 2001, iar de atunci 11% dintre biblioteci s-au închis. De-a lungul anilor activităţile bibliotecilor s-au extins (organizare de evenimente, cursuri etc), dar principala activitate a rămas încă un punct important, mai ales că 92% dintre cehi vor încontinuarea să meargă în biblioteci şi să împrumute cărţi.

     

     

     

     

  • Innovation Labs 2016 şi-a desemnat câştigătorii

    Innovation Labs 2016, programul de mentorat şi dezvoltare pentru tinerii pasionaţi de tehnologii creative şi antreprenoriat, şi-a desemnat câştigătorii, în cadrul evenimentului Demo Day, desfăşurat ieri seară în sala Atrium a Bibliotecii Naţionale a României.  Serafim,  ENTy şi TrusT sunt echipele care au convins juriul şi publicul cu produsele lor, câştigând premiile „Best Business”, „Best Product” şi respectiv „Best Pitch”.

    Premiul ”Best Business”, decernat de Mihai Tudor, Vice-preşedinte al Romanian American Foundation, a fost câştigat de echipa Serafim, ce susţin o agricultură de precizie prin monitorizarea stării culturilor. Apelând la senzori, la drone şi la soluţii de ultimă oră de comunicaţie la distanţă, Serafim culege şi transmite date în timp real privind parametrii de aer şi sol pe suprafeţe întinse, elaborând şi hărţi aeriene ale suprafeţelor agricole. Serafim permite fermierilor să reacţioneze rapid la evoluţiile de pe teren, reducând costurile precum şi consumul de pesticide.

    Premiul “Best Product” a fost înmânat de către Mihnea Costoiu, Rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, echipei ENTy. Observând că echipamentul actual utilizat în consultaţiile ORL pentru diagnoza problemelor de echilibru este foarte greoi şi costisitor, ENTy propune un dispozitiv medical portabil de dimensiuni reduse, ieftin, care generează informaţii numerice ce susţin o diagnoză precisă şi o urmărire a evoluţiei pacienţilor. ENTy dezvoltă şi un dispozitiv portabil pentru monitorizarea posturii şi prevenirea problemelor coloanei vertebrale, pentru cei ce petrec mult timp la birou.

    Echipa TRusT a câştigat premiul ”Best Pitch”, decernat de Ioana Petrescu. TRusT dezvoltă o platformă web prin care micii producători agricoli se pot asocia cooperativelor agricole din apropiere pentru a-şi desface  produsele în hipermarketuri. Soluţia propusă apelează la comunicarea prin SMS, pentru a fi uşor accesibilă tuturor agricultorilor interesaţi.

    La Demo Day au urcat pe scenă 31 de echipe dintre cele 49 care au fost selectate în programul de mentorat ca urmare a Hackathoanelor Innovation Labs din Bucureşti, Cluj, Sibiu şi Timişoara, din martie 2016. La cele 4 Hackathoane s-au înscris peste 350 de tineri, echipele selectate au rămas să lucreze după amiaza şi peste noapte la realizarea unui prototip viabil şi persuasiv, prezentat în a doua zi a evenimentului. Cele mai convingătoare echipe au fost alese de juriu pentru a trece în a doua etapă a Innovation Labs – perioada de mentorat şi dezvoltare a prototipului iniţial către un produs care să combine excelenţa tehnică şi orientarea către nevoile reale ale utilizatorilor

    Răzvan Rughiniş, co-fondator Innovation Labs: „Innovation Labs este acum la a patra ediţie. An de an, programul a crescut atât ca număr de participanţi, cât şi ca intensitate a experienţelor de startup prin care trec tinerii. Am acordat o atenţie tot mai mare constituirii unor echipe unite in jurul unor idei creative, implicându-i pe studenţi într-o serie de evenimente formative care preced Hackathon-ul de intrare în program”

  • ”Am crezut că ştim totul”. După 2000 de ani, o surpriză de proporţii a ieşit la iveală din misterioasele suluri antice carbonizate – VIDEO

    În urmă cu circa 2.000 de ani în urmă, Muntele Vezuviu a erupt exploziv şi a ars o bibliotecă plină de suluri antice.

    În anul 79, Muntele Vezuviu, un vulcan exploziv situat la circa 10 km de Napoli, a erupt şi a îngropat sub cenuşă două oraşe: Pompeii şi Herculaneum.

    O bibliotecă cu suluri antice extrem de valoroase a ars atunci.

    De când au fost găsite, în secolul XVIII, oamenii de ştiinţă din întreaga lume au încercat să citească textele – cunoscute ca sulurile Herculaneum -, însă fără prea mult succes.

    Vezi ce au reuşit să găsescă recent cercetătorii în sulurile Herculaneum. ”Am crezut că ştim totul”
     

  • ”Am crezut că ştim totul”. După 2000 de ani, o surpriză de proporţii a ieşit la iveală din misterioasele suluri antice carbonizate – VIDEO

    În urmă cu circa 2.000 de ani în urmă, Muntele Vezuviu a erupt exploziv şi a ars o bibliotecă plină de suluri antice.

    În anul 79, Muntele Vezuviu, un vulcan exploziv situat la circa 10 km de Napoli, a erupt şi a îngropat sub cenuşă două oraşe: Pompeii şi Herculaneum.

    O bibliotecă cu suluri antice extrem de valoroase a ars atunci.

    De când au fost găsite, în secolul XVIII, oamenii de ştiinţă din întreaga lume au încercat să citească textele – cunoscute ca sulurile Herculaneum -, însă fără prea mult succes.

    Vezi ce au reuşit să găsescă recent cercetătorii în sulurile Herculaneum. ”Am crezut că ştim totul”
     

  • Site-ul care este accesat de peste 1 miliard de oameni în fiecare zi

    În urmă cu 20-25 de ani când nu ştiam ceva trebuia să căutam informaţia în cărţi, la bibliotecă sau să întrebăm. Acum informaţia este mult mai la îndemnână. Chiar la un click, o secundă distanţă. Căutarea pe Google a devenit sinonimă cu căutarea pe internet. Însă v-aţi întrebat vreodată câţi oameni caută pe Google în fiecare zi? Ultima statistică, februarie 2013, ne spune că 1.17 miliarde de oameni utilizează motorul de căutare. Baidu are aproape 300 milioane de utilizatori, la fel şi Yahoo, iar Bing al lui Microsoft se învârte undeva la 270 mil. de utilizatori.

    Alte date şi statistici interesante despre Google :

    Fiecare cerere de căutare parcurge 1500 de mile până la un data center şi înapoi pentru a fi afişat răspunsul.

    Fiecare cerere de căutare pune în funcţiune 1.000 de computere pentru a da un răspuns în 0.2 secunde.

    16-20% dintre căutări sunt complet noi.

    Când un angajat Google moare, soţul sau soţia acestuia primeşte jumătate din salariu timp de 10 ani, iar copii acestora 1000 de dolari pe lună până la vârsta de 19 ani.

    În fiecare lună se înregistrează peste 100 miliarde de căutări

    50 de miliarde de pagini web sunt indexate de către Google

    Motorul de căutare s-a numit iniţial „Backrub”

    Pe 16 august 203 Google a picat pentru 5 minute. În acele cinci minute traficul global pe internet a scăzut cu 40%

    Google a câştigat în al patrulea trimestru din 2015 19 miliarde de dolari din publicitate

    (sursă: internet live stats, expandedramblings.com, thechive.com):