BusinessMagazin

Tag: basescu

  • CRIZA IMIGRANŢILOR – Traian Băsescu: România ar face mare greşeală să primească cetăţeni despre care habar nu are

    ”Nu sunt un om fără suflet, îi văd şi eu cât de chinuiţi sunt, dar când eşti şef de stat în loc de inimă trebuie să ai uneori o piatră. Noi trebuie să ne menţinem propria noastră procedură. Noi nu avem de ce să primim artificial 1.700 sau 7.800 de cetăţeni despre care habar n-avem care este felul lor de a fi. Intrăm în zona unei chestiuni majore de securitate pentru Uniunea Europeană şi avem obligaţia să distrugem capacităţile de transport peste mare înainte ca ele să plece de la cheu, când nu au oameni pe ele”, a declarat Traian Băsescu la Digi 24.

    Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că se va discuta în CSAT referitor la numărul de refugiaţi pe care îl poate primi România, adăugând că la graniţă s-au luat “măsurile necesare”.

    Întrebat dacă a fost stabilită o cotă de refugiaţi pe care România îi poate primi, Ponta a spus că acest lucru se va discuta în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

    “O să avem o discuţie în cadrul CSAT, am discutat şi cu preşedintele, ministrul de Interne, vicepremierul este cel care elaborează toate documentele şi la final vă anunţăm. Vă pot spune doar un singur lucru, că nu stăm cu mâinile în sân, că suntem pregătiţi, însă important este ca deciziile şi comunicarea să le facem coordonat”, a declarat premierul, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor, după ce a participat la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.

    Ponta a mai spus însă că nu s-a stabilit o dată pentru venirea în România a primului val de refugiaţi.

    “Dacă o să avem CSAT şi ne prezintă vicepremierul, ministrul de Interne documentele şi le aprobăm, atunci vom comunica. Vreau doar încă o dată să spun că suntem pregătiţi”, a mai spus premierul.

  • Băsescu: România ar trebui să refuze imigranţi. Europa primeşte lecţia propriei nesăbuinţe

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat marţi seară, într-o intervenţie telefonică în cadrul emisiunii “Ultimul cuvânt”, difuzată la B1 TV, că România nu poate fi obligată să primească imigranţi, iar ideea că aceştia vor fi cazaţi doar doi ani pe teritoriul României este o minciună, deoarece ei nu vor mai pleca şi îşi vor aduce şi “numeroasele familii”, fostul şef al statului lansând critici foarte dure la adresa UE.

    “Răspunsul meu categoric este nu. Şi România ar trebui să refuze să primească migranţi pe teritoriul ei. Nu este jocul nostru, nu este problema noastră, nu noi suntem magnetul pentru aceşti oameni, pe de o parte. Pe de altă parte, dacă cineva crede că a primi un număr de câteva mii de cetăţeni care vin din Siria, din Libia, din nordul Africii, vă pot spune că nu este o simplă chestiune de cazare. În momentul în care i-ai acceptat pe teritoriul tău trebuie să le asiguri educaţie, învăţarea limbii române, sănătate, păstrarea culturii şi a obiceiurilor. (…) Iar chestiunea că vor fi cazaţi în România doar 2 ani trebuie să o uitaţi. Eu ştiu ce frumos e să mintă UE. Vor atrage familiile lor numeroase din ţările în care se află”, a comentat fostul şef al statului.

    Traian Băsescu a făcut şi un comentariu ironic la adresa Olandei: “Cea mai bună ţară care îi poate primi sunt olandezii care sunt atât de exigenţi cu spaţiul Schengen cu România”.

    Fostul şef al statului a susţinut că România ar fi avertizat statele UE în legătură cu consecinţele “distrugerii dictaturii din Libia” şi încercării de a exporta democraţia în ţările din Africa de Nord.

    “Vreau să ştiţi că România a avertizat când Europa s-a grăbit, sau unele ţări din UE s-au grăbit să dea lovituri aeriene în Libia. România a spus în forurile cele mai înalte: nu distrugeţi dictatura din Libia pentru că reversul va fi un haos, pentru că vom face un nou Irak acolo. Cei care şi-au asumat responsabilitatea de a transfera democraţie europeană în ţări ca Libia, Egipt, aceia trebuie să îşi asume acum efectele. Lecţia pe care o primeşte astăzi Europa este lecţia propriei ei nesăbuinţe”, a declarat Traian Băsescu.

    “Ne-am obişnuit să supradimensionăm capacitatea de securitate a statului. Dar pentru ceea ce suntem noi. Poate să ne dea UE oricâţi bani, însă nu le poate asigura identitatea culturală acestor oameni. România e o ţară creştină. A-i primi nu înseamnă a le asigura cazarea. Trebuie să le dai dreptul de a se manifesta cultural, mai construim moschei, trebuie să le facem şcoli în limba lor. În momentul în care îţi asumi acest lucru, îţi asumi o listă lungă de responsabilităţi. Noi nu reuşim să integrăm romii de atâţia ani, cum să reuşim să îi integrăm pe aceştia. Vorbim despre şiiţi şi sunniţi”, a mai declarat Traian Băsescu.

    Întrebat dacă legislaţia Uniunii Europene ne permite să refuzăm primirea imigranţilor, fostul şef al statului a declarat că nimic nu ne poate obliga la o astfel de acţiune şi că România face un gest gratuit acceptând, iar, personal, ar fi convocat CSAT pentru a cere întărirea pazei la frontieră.

    “Mai mult, legislaţia europeană aflată în vigoare spune că în astfel de situaţii imigrantul este trimis în locul pe unde a intrat în Europa şi apoi repatriat. După părerea mea, România face un gest gratuit acceptând. Eu aş convoca şedinţa CSAT şi aş cere consolidarea supravegherii frontierelor”, a mai spus fostul preşedinte.

    Referitor la scenariile potrivit cărora că în spatele acestei acţiuni s-ar afla Rusia, Băsescu a negat.

    “Nu Rusia finanţează sau comandă acest proces dramatic care implică sute de mii de oameni care suferă, o Europă care nu ştie cum să reacţioneze, dar Rusiei, cu siguranţă, îi prinde bine. Unele state UE acceptă imigranţi, altele nu şi de aici dispute în interiorul UE. Suntem în situaţia să încălcăm propria noastră legislaţie. UE e tare atunci când îşi respectă propriile legi”, a mai spus fostul preşedinte.

  • Băsescu: Îmi voi scrie memoriile. Încep de la cum am ajuns eu candidat în 2004

    “Da, am început, am planul lucrării, am o schiţă. Am început să vorbesc în faţa unui microfon. Nu mă ajută nimeni pentru că oferte sunt foarte multe, dar nu aş vrea să fie cunoscut conţinutul înainte să termin”, a spus Băsescu la B1 Tv, întrebat dacă îşi va scrie memoriile.

    El a spus că vrea să fie un volum citibil, care va începe de la momentul candidaturii sale pentru primul mandat de preşedinte, în 2004.

    “Încep de la campania electorală din 2004, memorii ca preşedinte. Aş vrea să fie o carte generală a mandatului de 10 ani, memorii, adică ce îmi aduc eu aminte şi susţinute cu trimiteri la documente. Deci, exact lucrurile cum le-am văzut eu (…). Încep de la cum am ajuns eu candidat în 2004”, a precizat Băsescu.

    El a adăugat că gradul de sinceritate va fi “sută la sută”, arătând că ceea ce nu se poate spune nu o să scrie.

    “Aş vrea ca volumul să fie citibil. Nu aş vrea să fac un volum de 500 de pagini, s-ar putea scrie. Dar intenţionez, pe urmă, să dezvolt un volum separat pe probleme de securitate naţională, pentru probleme economice, aşa cum le-am văzut eu”, a mai spus Traian Băsescu, arătând că volumul va respecta “calendarul evenimentelor”.

    Fostul şef al statului a mai afirmat că acest volum va supăra mulţi oameni, însă “nu pe toţi”.

    El a mai precizat că nu a citit volumele lansate de Klaus Iohannis şi nici pe cele ale lui Ion Iliescu.

  • Traian Băsescu: Acuzaţia de conflict de interese la adresa lui Ponta, forţată şi exagerată

    Fostul şef al statului a spus, la Gândul live, că este o iresponsabilitate din partea premierului Victor Ponta să se opereze în afara Uniunii Europene, apreciind că acesta se putea opera oriunde – la Viena sau la Paris.

    ”Nu ştiu de ce a optat pentru o ţară din afara UE. Conta foarte mult, măcar ca imagine, nu poate spune nimeni că este mai sigur în Turcia decât la Berlin, Paris”, a spus Băsescu.

    El a susţinut că Ponta a plecat din ţară pentru a se opera pentru că ”putea fi adus la DNA în orice moment, cu mandat”: ”A plecat pentru nu a fi adus cu mandat”.

    Fostul preşedinte a mai spus că nu este de acord şi i se pare ”exagerată şi forţată” acuzaţia de conflict de interese la adresa premierului.

    ”Nu sunt de acord cu abrdarea procurorilor referitor la conflictul de interese. Să spui că în baza acelor afaceri a fost numit domnul Şova ministru, mi se pare o exagerare. În dosarul acesta, cel puţin în diagnosticul penal pus, nu mi se pare că se poate poate forţa atât de mult conflictul de interese încât să ceri ridicarea imunitătii unui premier. Nu cred că va rezista în instanţă această acuzaţie. Pe mine mă îngrijorează puţin uşurinţa cu care poţi să faci să cadă un guvern. Forţezi puţin un conflict de interese şi faci clasa politică să ceară demisia. Greutatea s-a pus că nu a încuviinţat Parlamentul ridicarea imunităţii pe conflictul de interese. Dacă aş fi fost prim-ministru la momentul în care s-a formulat această acuzaţie, mi-aş fi dat demisia. Cred că a greşit aici, pentru cariera lui, pentru partid şi pentru credibilitatea Guvernului”, a mai declarat Traian Băsescu.

    El a apreciat că Ponta ”va pierde Guvernul”.

    ”Cred că Victor Ponta va pierde Guvernul, iar dacă va avea dosare consistente nu cred că aceste va fi, cu conflictul de interese. Ar putea fi va fi KazMunaiGaz, privatizarea CFR Marfă, dar nu conflictul de interese”, a adăugat Băsescu.

  • Voiculescu a pierdut definitiv procesul intentat lui Băsescu în urma unor declaraţii din Parlament

    Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) au dat câştig de cauză fostului preşedinte. Ei au menţinut, astfel, decizia din 2 mai 2014 a Tribunalului Bucureşti, instanţă care a admis apelul formulat de Traian Băsescu împotriva deciziei din 27 martie 2013, prin care Judecătoria Sectorului 5 a constatat că afirmaţia şefului statului privind controlarea Justiţiei nu poate fi catalogată ca fiind “de interes general, public, politic”, însă a stabilit fapta acestuia ca având caracter ilicit.

    Prin sentinţa CAB au fost respinse cererile privind retractarea în mod public a celor spuse atunci de Traian Băsescu şi publicarea hotărârii definitive pronunţate în cauză.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilă.

    În 5 iulie 2012, preşedintele Traian Băsescu a declarat, în plenul Parlamentului, că “unul din liderii spirituali ai liderilor USL, domnul Voiculescu” a afimat că trebuie controlată justiţia, şeful statului precizând că Parlamentul nu va putea întoarce instituţiile la modul de supunere din 2000-2004.

    “Am văzut şi afirmaţiile făcute de unul din liderii spirituali ai liderilor USL, domnul Voiculescu, că trebuie să controlăm Justiţia. Dragii mei concetăţeni, această vreme a trecut!”, a spus atunci Băsescu.

    Preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, a anunţat în aceeaşi zi că îl dă în judecată pe Băsescu pentru afirmaţii defăimătoare, precizând că nu îi va solicita acestuia daune materiale, ci doar să admită faptul că a minţit.

    Dosarul în care Voiculescu l-a dat în judecată pe şeful statului a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 5 în 10 iulie 2012. Instanţa s-a pronunţat în această cauză la 27 martie 2013, admiţând în parte acţiunea şi constatând caracterul ilicit al faptei. Decizia a fost atacată cu apel la Tribunalul Bucureşti.

    Magistratul de la Judecătoria Sectorului 5 care a judecat cauza a arătat, în motivarea deciziei din procesul civil intentat de Dan Voiculescu lui Traian Băsescu, că afirmaţia şefului statului privind controlarea justiţiei nu poate fi catalogată ca fiind “de interes general, public, politic”, însă a stabilit că fapta acestuia are caracter ilicit.

    Judecătoria Sectorului 5 arăta, în motivarea deciziei din 27 martie 2013, că “afirmaţia «E mai important să puneţi mâna pe toate pârghiile puterii, inclusiv pe justiţie, pentru a vă apăra eventual, penalii…» (cu referire expresă la persoana reclamantului) este de natură a aduce atingere imaginii acestuia”.

    Instanţa a mai constatat, conform aceluiaşi document, că “afirmaţiile de natură calomnioasă au fost făcute cu prilejul iniţierii unei proceduri de suspendare din funcţie, procedură ce se referă la pârât (Traian Băsescu – n.r.), respectiv la activitatea desfăşurată de acesta în funcţia de preşedinte al ţării, şi nu la reclamant”, obiectul şi scopul şedinţei celor două camere ale Parlamentului neavând “legătură cu persoana sau activitatea reclamatului (Dan Voiculescu – n.r.)”.

    Judecătorul a mai notat în motivare că discursul în care Băsescu a făcut afirmaţiile “a fost preluat de majoritatea posturilor de televiziune şi de presă, punându-se accent pe referirile la persoana reclamantului (Voiculescu – n.r.), afectând cu atât mai mult reputaţia şi imaginea acestuia”.

    Astfel, instanţa a constatat “caracterul ilicit” al faptei lui Băsescu – “faptă ce constă în afirmaţiile de natură calomnioasă făcute la adresa reclamantului” cu ocazia discursului ţinut în faţa Parlamentului.

    Prin aceeaşi decizie, instanţa a respins cererile lui Dan Voiculescu privind retractarea de către şeful statului, în mod public, a cele spuse despre el şi publicarea hotărârii definitive pronunţate în cauză, considerând că prin stabilirea caracterului ilicit i-a fost adusă reclamantului “o reparaţie corespunzătoare încălcării drepturilor menţionate”.

    În prezent, Dan Voiculescu se află în penitenciar, unde ispăşeşte pedeapsa de zece ani de închisoare primită în dosarul “Institutului de Cercetări Alimentare”.

  • De ce a fost redeschis dosarul “Ţigancă împuţită”

    Mai exact, magistratul Judecătoriei Sectorului 1 invocă faptul că preşedintele Traian Băsescu a beneficiat de imunititate, motiv pentru care nu a putut fi pusă în mişcare acţiunea penală nici faţă de faptă, nici faţă de persoana fostului şef al statului.

    “Reţinând că ordonanţa supusă confirmării are ca temei dispariţia împrejurării pe care s-a întemeiat soluţia de neîncepere a urmăririi penale, dar şi dispoziţiile art. 305 alin (1) C.proc.pen., care în esenţă obligă efectuarea de cercetări cu privire la faptele sesizate, înainte de a dispune începerea urmăririi penale, in personam, judecătorul de camera preliminară va confirma redeschiderea urmăririi penale, in rem, doar sub aspectul săvârşirii faptelor care constituie obiectul sesizării, iar nu şi faţă de persoana faţă de care s-a dispus soluţia de neîncepere a urmăririi penale”, arată magistratul în motivarea sentinţei de luni.

    Pentru confirmarea ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară a verificat existenţa unor fapte sau împrejurări noi din care să rezulte că “a dispărut împrejurarea pe care s-a întemeiat soluţia revocată şi totodată dacă a intervenit o cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal”.

    “În ceea ce priveşte verificările efectuate de judecătorul de camera preliminară, acestea se vor limita la actele existente în cauză până la acest moment procesual, altfel acesta s-ar erija în organ de urmărire penală sau instanţa de judecată, singurele organe judiciare în drept să administreze probe şi ulterior să pronunţe soluţii în cauză, raportat la fondul faptelor sesizate şi al persoanelor faţă de care se efectuează cercetări. Astfel, judecătorul de camera preliminară reţine că la data de 10.01.2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a dispus în mod corect neînceperea urmăririi penale faţă de numitul Traian Băsescu, sub aspectul săvâşiririi infracţiunilor prevăzute de art. 208 alin(1)-209 alin(1) lit. e C.pen. de la 1968 şi art. 205 C.pen. de la 1968, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 84 alin(2) din Constituţia României, potrivit cărora “în timpul mandatului, Preşedintele României se bucură de imunitate …”, precum şi faptul că în atare condiţii preşedintele în funcţie nu poate fi cercetat, dedus judecăţii sau judecat pentru săvârşirea de fapte penale, cu excepţia faptei de înaltă trădare” “, conform motivării instanţei.

    Judecătoria Sectorului 1 a confirmat redeschiderea urmăririi penale pentru furt, furt calificat şi insultă, cu privire la fapte fostului şef al statului care a folosit, în 2007, apelativul “ţigancă împuţită” la adresa unei jurnaliste şi i-a luat acesteia telefonul mobil.

    Judecătoria Sectorului 1 a constatat, luni, că ordonanţa emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) de redeschidere a urmăririi penale este legală şi temeinică.

    Decizia magistraţilor este definitivă, motiv pentru care procurorii PICCJ pot relua cercetările în acest caz, cu privire la faptă.

    Luna aceasta, aceeaşi instanţă a dispus redeschiderea urmăririi penale şi în dosarul “Casa din Mihăileanu”, anchetă ce vizează modul în care fostul şef al statului a obţinut, în perioada în care era primar, casa din strada Mihăileanu din Capitală, procurorii urmând să facă cercetări in rem pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii,

    Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a decis, în 23 mai 2007, să-l sancţioneze pe preşedintele Traian Băsescu cu avertisment, stabilind, cu unanimitate de voturi, că utilizarea expresiei “ţigancă împuţită” de către fostul şef al statului la adresa jurnalistei Andreea Pană de la Antena 1 este o discriminare.

    Fostul preşedinte a contestat atunci decizia CNCD la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), însă, în noiembrie 2007, instanţa a respins contestaţia ca neîntemeiată. Ulterior, Traian Băsescu a atacat cu recurs hotărârea la instanţa supremă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis, în 15 mai 2008, recursul lui Băsescu, considerând însă că sintagma cu care s-a adresat fostul şef al statului unui reporter TV este discriminatorie.

    Magistraţii instanţei supreme au mai dispus anularea totală a punctelor trei (parţial) şi patru din hotărârea CNCD, din textul cărora reieşea că gestul fostului preşedinte ar fi fost o contravenţie. Totuşi, ICCJ a stabilit că sintagma “ţigancă împuţită” este discriminatorie. Hotărârea instanţei supreme a fost irevocabilă.

    În 2007, fostul preşedinte i-a luat cu forţa telefonul mobil jurnalistei Andreea Pană, care îl filma în timp ce acesta se afla la cumpărături într-un hypermaket. El s-a adresat ziaristei cu apelativul “păsărică”.

    După ce şeful statului s-a urcat în autoturismul personal, telefonul l-a înregistrat pe Băsescu în timp ce o numea pe jurnalistă “ţigancă împuţită”. Înregistrarea respectivă a fost ştearsă. Ulterior, aparatul a fost restituit, iar angajaţii postului TV au reuşit să recupereze înregistrarea afirmaţiilor şefului statului, care a fost făcută publică.

    Tot Parchetul ICCJ a dispus, în 11 martie, începerea urmăririi penale pe numele lui Traian Băsescu, în dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe fostul preşedinte de şantaj.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

    Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”. “Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”, preciza Băsescu.

    Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe “senatoarea şantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

    Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie 2014, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest “act flagrant de intimidare a unui senator”.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.

  • Inspecţia Judiciară: Traian Băsescu a încălcat, din nou, independenţa justiţiei, prin afirmaţiile publice

    Raportul inspectorilor judiciari urmează a fi prezentat plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în şedinţa de marţi, iar CSM va decide dacă îşi va însuşi concluzia acestui raport.

    Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat, în 30 aprilie, Inspecţia Judiciară, precum şi CNA, în legătură cu declaraţiile referitoare la justiţie făcute de Traian Băsescu la un post de televiziune, după ce cu o zi înainte şi-a însuşit un raport al IJ privind alte declaraţii care au afectat prestigiul justiţiei.

    În sesizarea trimisă Inspecţiei Judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut să facă verificări pentru a stabili dacă declaraţiile fostului preşedinte Traian Băsescu la postul de televiziune B1 TV au adus atingere independenţei justiţiei şi au subminat autoritatea acesteia.

    “Ca urmare a mesajelor publice lansate de domnul Traian Băsescu, fost Preşedinte al României, în cadrul emisiunii «Ultimul Cuvânt», difuzată de postul de televiziune B1 TV cu începere de la orele 22.00, în data de 29 aprilie 2015, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare, a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări pentru a se stabili dacă prin acestea s-a adus atingere independenţei justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia”, se arăta într-un comunicat de presă al CSM.

    De asemenea, conducerea CSM a sesizat Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) cu privire la posibila încălcare de către postul de televiziune B1 TV a prevederilor Deciziei-cadru nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. Până în acest moment, CNA nu a discutat această sesizare.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a vorbit, în 29 aprilie, în cadrul unei intervenţii telefonice la B1 TV, despre decizia Consiliului Superior al Magistraturii conform căreia ar fi adus atingere independenţei justiţiei.

    Băsescu a declarat că “în momentul de faţă Inspecţia Judiciară şi CSM au devenit o măciucă care se aplică în gură, direct, oricărui om care vrea să exprime ceva despre justiţie”.

    “O să fiu foarte direct şi pe înţelesul tuturor: în momentul de faţă, Inspecţia Judiciară şi CSM au devenit o măciucă care se aplică în gură, direct, oricărui om care vrea să exprime ceva despre justiţie. Nu vă supăraţi, în spatele acestei agresivităţi a Inspecţiei Judiciare şi a CSM se află o mare de corupţie, şi o să vă exemplific. Sunt lucruri pe care m-am abţinut să le spun, am susţinut acest sistem al justiţiei, am susţinut forţa lui în raport cu politicienii, dar vreau să clarificăm nişte lucruri: sistemul este departe de a fi unul perfect, aşa cum încearcă a fi prezentat de liderii justiţiei (…). De ce credeţi că a fost nevoie de Legea 10 cu privire la restituirea de către primari a proprietăţilor: pentru că politicul a constatat că în instanţe cei care aveau dreptul la restituiri erau târâiţi 10-12 ani şi nu reuşeau să intre în posesia proprietăţilor şi s-a considerat că o şansă în plus ar fi primarii. Eu am fost unul dintre primarii care au făcut restituiri masive pe Legea 10, substituind de fapt justiţia, care trebuia să rezolve problema asta”, a susţinut Băsescu.

    “Nu discutăm de cei noi, neapărat, discutăm în general de sistem. Eu nu-i acuz pe proaspeţii procurori şi judecători că sunt neapărat corupţi, dar constatăm, sunt nişte realităţi, da? Această tânguire a justiţiei, acest delay uriaş, această nedreptate generată de justiţie a făcut să apară şmecherii cu drepturi litigioase, care au cumpărat de la amărâţii care au stat 10-12 ani târâiţi prin procese (…) şi au ajuns să vândă pe nimic şi au generat cumpărătorii de drepturi litigioase. Eu sunt revoltat de abordarea măcuica în gură oricui vorbeşte despre justiţie, noi suntem perfecţi: nu, sunteţi la fel de corupţi ca administraţia, domnilor din justiţie. Voi aţi întârziat procese care trebuia să funcţioneze, că nu v-am spus-o în mandat, v-am încurajat să mergeţi înainte, v-am protejat de influenţa politicului, dar totul are o limită. Obrăznicia are o limită. Nu îmi spuneţi mie, care ştiu de ce s-a dat legea 10, ştiu de ce s-a creat ANRP-ul (…). Justiţia a făcut progrese uriaşe, dar modul în care încearcă de 6 luni să se arate a fi Fecioara Maria este una din minciunile publice pe care încearcă să le instaleze în favoarea unei justiţii discreţionare, ori acest lucru este inacceptabil”, a mai spus Băsescu.

    În 30 aprilie, fostul preşedinte Traian Băsescu a scris pe Facebook că poziţia exprimată de CSM în ceea ce îl priveşte l-a “revoltat”, el menţionând totodată că nu este “duşmanul justiţiei, ci doar al făţărniciei exprimate prin liderii ei”.

    Traian Băsescu susţinea că, “mai mult, oricine nu recunoaşte perfecţiunea este introdus în malaxorul de propagandă al Inspecţiei Judiciare şi al CSM şi admonestat public pentru prejudicii aduse justiţiei”.

    “A trebuit să suport admonestările publice şi exagerările cât timp am fost preşedinte. Nu sunt dispus să fac acelaşi lucru şi acum, când am devenit un cetăţean oarecare ce beneficiază de libertatea de exprimare. Mă gândesc doar la zecile de mii de foşti proprietari care au fost batjocoriti mulţi ani prin instanţe, fără a-şi redobîndi proprietăţile, mulţi dintre ei fiind siliţi să-şi vândă drepturile litigioase către samsari. N-a contat că era vorba de păduri, terenuri agricole, case sau terenuri prin marile oraşe. Mai mult, samsarii au fost serviţi «la cheie» în procesele de restituire în instanţe spre deosebire de foştii proprietari. Oare nu aşa a apărut un Stelu sau un clan Cîrpaci ? Oare de ce a trebuit să inventăm sisteme de retrocedare administrativă şi acelea afectate de corupţie dacă justiţia ar fi funcţionat ? Public se prezintă bilanţuri cu arestaţi şi condamnaţi în lupta anticorupţie şi este foarte bine. Dar pe cînd şi un bilanţ cu daunele provocate de justiţie în procesul de restituire al proprietăţilor ? Pe când un bilanţ cu condamnările la CEDO ?”, a mai scris Băsescu pe Facebook şi a încheiat postarea spunând că “MCV trebuie să continue”.

    Consiliul Superior al Magistraturii şi-a însuşit, în şedinţa de din 29 aprilie, mai multe rapoarte ale Inspecţiei Judiciare privind afirmaţii făcute de Traian Băsescu şi Elena Udrea, care au afectat prestigiul justiţiei.

    CSM a sesizat, în 7 aprilie, Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile făcute de Traian Băsescu în emisiuni televizate şi afirmaţiile Elenei Udrea pe contul său de Facebook.

    “Ca urmare a declaraţiilor lansate în spaţiul public de către domnul Traian Băsescu în cadrul emisiunilor ‘Ultimul Cuvânt’- 31 martie 2015 – şi ‘X-PRESS’ – 6 aprilie 2015 -, difuzate la postul de televiziune B1 TV, precum şi a mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea în data de 2 aprilie 2015, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în 6 aprilie, la B1, că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “din silă”, pentru că “sunt artizanii acestui mod răvăşit de a face justiţie, fără respect pentru cel care nu este condamnat”, adăugând că “vor să mai rămână cinci mandate”.

    În 31 martie, la emisiunea “Ultimul Cuvânt”, Băsescu a vorbit de o “guantanamizare” a României, cu referire la activitatea procurorilor, care i-ar ameninţa pe cei anchetaţi cu arestul până spun ce a declarat denunţătorul.

    Elena Udrea, prin intermediul echipei de comunicare, a scris pe Facebook că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    Într-o altă postare, Udrea mai spune că măsura arestului preventiv “s-a transformat în mâinile unor anchetatori într-o formulă primară de intimidare şi presiune asupra celor cărora le este aplicată”.

    CSM a ajuns la concluzia că aceste afirmaţii “sunt nefondate şi aduc atingere independenţei şi imparţialităţii magistraţilor care instrumentează cauzele respective, precum şi prestigiului justiţiei, prin subminarea încrederii cetăţenilor în corectitudinea actului de justiţie”.

    Plenul Consiliului a apreciat că declaraţiile lui Traian Băsescu, dar şi postările Elenei Udrea “au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic şi ale libertăţii de exprimare”.

  • MOTIVAREA deciziei în dosarul “Casa din Mihăileanu”: Traian Băsescu, cercetat pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii. Faptele nu s-au prescris

    Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au cerut instanţei să confirme reînceperea anchetei cu privire la modul în care fostul şef al statului a obţinut, în perioada în care era primar, casa din strada Mihăileanu din Capitală, Traian Băsescu urmând să fie cercetat pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii, arată Judecătoria Sectorului 1.

    În motivarea deciziei Judecătoriei Sectorului 1 se precizează că PICCJ a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Traian Băsescu având în vedere calitatea acestuia de preşedinte al României, funcţie pe care a ocupat-o în perioada decembrie 2004 – decembrie 2014, timp în care acesta a beneficiat de imunitate.

    Judecătorii continuă în acest sens şi precizează că, în condiţiile în care Traian Băsescu nu mai este şef al statului de la sfârşitul anului 2014, “a dispărut cauza care a împiedicat desfăşurarea urmăririi penale”.

    “În conformitate cu art. 128 C.pen. din 1968, precum şi cu art. 156 C.pen. din 2009 termenul de prescripţie al răspunderii penale se suspendă pe timpul cât o dispoziţie legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal. Judecătorul de cameră preliminară constată că o astfel de cauză a fost aplicabilă în prezenta cauză în perioada 2004-2014, timp în care numitul Traian Băsescu a beneficiat de imunitate prezidenţială”, precizează magistraţii în motivare.

    Conform sursei citate, în ceea ce priveşte aplicabilitatea prescripţiei răspunderii penale, perioada în care a Traian Băsescu a beneficiat de imunitate nu intră în calculul termenului de prescripţie a răspunderii penale, “întrucât aceasta sancţionează într-o măsură şi inactivitatea imputabilă organelor de urmărire penală”.

    Procurorii PICCJ au dispus redeschiderea urmăririi penale faţă de Traian Băsescu pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii. Această măsură a fost confirmată, ulterior, de Judecătoria Sectorului 1.

    Cercetările în acest dosar vizează modul în care Traian Băsescu a închiriat, iar mai apoi a intrat în posesia unui etaj al unei case din strada Mihăileanu, în perioada în care a ocupat funcţia de primar general.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a spus, miercuri seară, într-o intervenţie telefonică la postul B1 TV, că se aşteaptă ca pe numele său să fie deschise 60-80 de dosare penale, susţinând că atunci când şi-a terminat mandatul de primar împotriva sa erau depuse 700 de plângeri de către chiriaşi ai unor imobile naţionalizate şi de către “mici afacerişti” cărora Primăria Capitalei, pe care a condus-o în perioada 2000-2004, le-a demolat chioşcurile.

    Întrebat dacă a fost redeschis dosarul penal privind achiziţia casei din Mihăileanu, Traian Băsescu a spus că nu ştie şi că află din presă, în fiecare zi, că a mai fost redeschis un dosar pe numele său.

    “Dacă am încălcat legea, voi răspunde, dar eu sunt convins că am procedat corect şi respectând legile (…) Dacă instanţa va considera că Primăria şi eu am interpretat legea greşit, mă voi supune şi probabil voi reveni la starea de dinainte, nu mă voi opune”, a susţinut fostul preşedinte.

    El a precizat că locuinţa din Mihăileanu este, de fapt, un bloc cu 12 apartamente, el cumpărând unul dintre acestea în calitate de chiriaş, în baza Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor clădiri preluate în mod abuziv de regimul comunist şi care îi acorda dreptul de a cumpăra imobilul dacă acesta nu era revendicat, indiferent dacă mai avea sau nu o casă.

    Fostul şef al statului a comentat ironic verificările făcute de către Parchet privind locuinţa din Mihăileanu, reluând atacurile la adresa procurorului general Tiberiu Niţu.

    “Sigur, e mai importantă situaţia unui apartament decât cum au murit peste o mie de oameni la Revoluţie, în Bucureşti. E mult mai frământat domnul Tiberiu Niţu de casă decât de cum au murit oamenii la Revoluţie. Domnul Niţu, întâmplător, trăgea la Revoluţie”, a mai susţinut Băsescu.

    El a respins însă varianta că ar putea fi condamnat la închisoare, precum fostul ministru Corneliu Dobriţoiu, care a primit un an de închisoare cu suspendare pentru achiziţionarea în condiţii ilegale a unei locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat, explicând că în cazul său nu a fost vorba despre o locuinţă de serviciu.

  • Băsescu se află la Varşovia, pentru o conferinţă privind situaţia din Europa Centrală şi de Est

    Echipa de comunicare a lui Traian Băsescu precizează, într-un comunicat, că acesta a dat astfel curs invitaţiei think-tankului polonez Sobieski Institute şi partidului de centru-dreapta Lege şi Dreptate, condus de fostul prim-ministru Jarosław Kaczyński.

    Conservatorul Andrzej Duda a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din Polonia, desfăşurat duminică, cu 34,76% din voturi şi îl va înfrunta în al doilea tur pe preşedintele în exerciţiu Bronislaw Komorowski, votat de 33,77% din alegători.

     

  • Băsescu: Poziţia exprimată de CSM m-a revoltat. Nu sunt duşmanul justiţiei, ci doar al făţărniciei

    “Poziţia exprimată ieri de CSM în ceea ce mă priveşte m-a revoltat. A fost prea mult pentru ca un om care a militat zece ani şi o voi mai face încă zece în favoarea continuării proceselor de consolidare şi îmbunătăţire a funcţionării justiţiei”, a scris Băsescu pe Facebook.

    El a adăugat că nu este “duşmanul justiţiei, ci doar al făţărniciei exprimată prin liderii ei”.

    “În ultimele luni, se prezintă o justiţie imaculată eludând realitatea şi încercând să se «vîndă» românilor perfecţiunea sistemului. Această perfecţiune este o minciună. Ea nu există, chiar dacă faţă de 2004 s-au făcut progrese uriaşe, preponderent pe zona de luptă anticorupţie. De fapt asta mă îngrijorează, tentaţia de a crede că s-a terminat procesul de reconstrucţie în justiţie”, continuă fostul preşedinte.

    Traian Băsescu susţine în continuare, că “mai mult, oricine nu recunoaşte perfecţiunea este introdus în malaxorul de propagandă al Inspecţiei Judiciare şi al CSM şi admonestat public pentru prejudicii aduse justiţiei”.

    “A trebuit să suport admonestările publice şi exagerările cât timp am fost preşedinte. Nu sunt dispus să fac acelaşi lucru şi acum, când am devenit un cetăţean oarecare ce beneficiază de libertatea de exprimare. Mă gândesc doar la zecile de mii de foşti proprietari care au fost batjocoriti mulţi ani prin instanţe, fără a-şi redobîndi proprietăţile, mulţi dintre ei fiind siliţi să-şi vândă drepturile litigioase către samsari. N-a contat că era vorba de păduri, terenuri agricole, case sau terenuri prin marile oraşe. Mai mult, samsarii au fost serviţi «la cheie» în procesele de restituire în instanţe spre deosebire de foştii proprietari. Oare nu aşa a apărut un Stelu sau un clan Cîrpaci ? Oare de ce a trebuit să inventăm sisteme de retrocedare administrativă şi acelea afectate de corupţie dacă justiţia ar fi funcţionat ? Public se prezintă bilanţuri cu arestaţi şi condamnaţi în lupta anticorupţie şi este foarte bine. Dar pe cînd şi un bilanţ cu daunele provocate de justiţie în procesul de restituire al proprietăţilor ? Pe cînd un bilanţ cu condamnările la CEDO ?”, mai scrie Băsescu.

    El îşi încheie postarea spunând că “MCV trebuie să continue”.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a însuşit, în şedinţa de miercuri, mai multe rapoarte ale Inspecţiei Judiciare (IJ) privind afirmaţii făcute de Traian Băsescu şi Elena Udrea, care au afectat prestigiul justiţiei.

    Oficiali din cadrul Inspecţiei Judiciare au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că s-a ajuns la concluzia că, în ultima perioadă, cei doi au făcut declaraţii ce au afectat independenţa magistraţilor şi prestigiul actului de justiţie.

    CSM a sesizat, în 7 aprilie, Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile făcute de Traian Băsescu în emisiuni televizate şi afirmaţiile Elenei Udrea pe contul său de Facebook.

    “Ca urmare a declaraţiilor lansate în spaţiul public de către domnul Traian Băsescu în cadrul emisiunilor ‘Ultimul Cuvânt’- 31 martie 2015 – şi ‘X-PRESS’ – 6 aprilie 2015 -, difuzate la postul de televiziune B1 TV, precum şi a mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea în data de 2 aprilie 2015, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în 6 aprilie, la B1, că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “din silă”, pentru că “sunt artizanii acestui mod răvăşit de a a face justiţie, fără respect pentru cel care nu este condamnat”, adăugând că “vor să mai rămână cinci mandate”.

    În 31 martie, la emisiunea “Ultimul Cuvânt”, Băsescu a vorbit de o “guantanamizare” a României, cu referire la activitatea procurorilor, care i-ar ameninţa pe cei anchetaţi cu arestul până spun ce a declarat denunţătorul.

    Elena Udrea, prin intermediul echipei de comunicare, a scris pe Facebook că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    Într-o altă postare, Udrea mai spune că măsura arestului preventiv “s-a transformat în mâinile unor anchetatori într-o formulă primară de intimidare şi presiune asupra celor cărora le este aplicată”.

    CSM a ajuns la concluzia că aceste afirmţii “sunt nefondate şi aduc atingere independenţei şi imparţialităţii magistraţilor care instrumentează cauzele respective, precum şi prestigiului justiţiei, prin subminarea încrederii cetăţenilor în corectitudinea actului de justiţie”.

    Plenul Consiliului a apreciat că declaraţiile lui Traian Băsescu, dar şi postările Elenei Udrea “au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic şi ale libertăţii de exprimare”.