Investiţiile derulate prin parteneriate public-private (PPP) ar putea primi finanţare şi din bani publici sau fonduri europene nerambursabile, potrivit unui proiect de lege al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine Dan Şova. Proiectul de lege prevede că durata contractului de parteneriat public-privat va fi stabilită în principal în funcţie de termenul de amortizare a investiţiilor realizate de societatea de proiect şi/ sau de modalitatea de finanţare, astfel încât să se asigure atât un profit rezonabil, cât şi preţuri suportabile pentru serviciile prestate publicului. Legea va reglementa atât parteneriatul public-privat instituţional, cât şi pe cel contractual, dar va impune derularea investiţiei prin intermediul unei societăţi de proiect având acest obiect exclusiv de activitate. Societatea de proiect va avea drept acţionari fie partenerul privat alături de cel public, fie exclusiv pe cel dintâi. Premierul Victor Ponta a declarat la finele lunii ianuarie că autostrăzile Bucureşti-Braşov şi Piteşti-Craiova, reactoarele 3 şi 4 de la Centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, centrala de la Tarniţa, podul Măcin şi canalul Siret-Bărăgan au fost incluse pe lista proiectelor de investiţii considerate drept prioritare, toate acestea fiind gândite spre a fi realizate în parteneriat public-privat.
Tag: bani publici
-
Statul consumă pe piuneze cât alocă pentru investiţii, fără control şi argumente de necesitate
Concluziile sunt prezentate într-un document oficial, obţinut de MEDIAFAX, şi reflectă situaţia achiziţiilor efectuate în ultimul trimestru al acestui an de căre instituţii publice şi companii de stat. Topul autorităţilor cu cele mai multe proceduri de achiziţie lansate în ultimele trei luni este alcătuit, în ordine, de Romsilva (cu 133 documentaţii acceptate), Complexul Energetic Turceni (54) şi Romgaz (50), urmate de CFR Călători (47), Complexul Energetic Craiova (46), CFR SA (45), Institutul Naţional al Patrimoniului (42), Transelectrica (41), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (38), CN Huilei (34), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (32), Nuclearelectrica (31).
-
Lixandru, Senso Ambiente: ”În 2012 se vor debloca proiectele şi banii publici”
Cea mai mare pondere a vânzărilor din acest an, pe segmentul obiectelor sanitare, a fost realizată de produsele pentru locuinţele rezidenţiale, incluzând proiectele de reamenajare. Doar 40% din vânzări au fost dedicate noilor dezvoltări imobiliare sau proiecte publice.
Capitala a reprezentat pentru industria de obiecte sanitare de marcă aproximativ 50% din vânzările pe întreg anul 2011 ca valoare şi aproximativ 40% ca volum.
Clienţii au urmărit cu mult mai multă atenţie “Consumatorul este mai atent, preferă să aştepte până prinde o ofertă sau o reducere pentru că ştie că în această perioadă există o presiune ridicată asupra producătorilor, ceea ce înseamnă că automat va primi discounturi mai mari fata de alţi ani”, spune Lixandru. Clienţii Senso Ambiente sunt persoane cu un venit net de peste 600-700 euro/lună.
Referindu-se la tendinţele din anul 2011, Virgil Lixandru explică: “consumatorul ce dispune de un buget mediu preferă obiecte sanitare de marcă la preţuri accesibile. Totodată putem spune că în acest an consumatorul a devenit mult mai atent la servicile post vânzare cum ar fi serviciile de montaj şi instalare, precum şi cele de garanţie incluse în pachetele ofertelor noastre”, încheie oficialul Senso Ambiente.
Despre 2012, Virgil Lixandru spune că “nu va fi foarte diferit în ce priveşte preferinţele şi obiceiurile de consum . Însă va aduce o creştere de aproximativ 5-10% pe segmentul de produse sanitare premium din categoria de preţuri medii şi joase. Acest lucru se va întâmpla mai ales datorită proiectelor din sectorul public.”Importator şi distribuitor cu peste şapte ani de experienţă pe piaţa obiectelor sanitare de marcă, Senso Ambiente este prezentă în peste 30 de oraşe printr-o reţea de 80 de distribuitori.
-
Statul risipeşte anual 200 milioane euro prin negocieri directe sau licitaţii doar cu o ofertă
Deşi o parte dintre achiziţii sunt acoperite şi din fonduri UE, majoritatea contractelor sunt atribuite prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, fiind invocate motive legate de “extrema urgenţă” a situaţiei, de criterii tehnice care pot fi îndeplinite de un singur furnizor sau de protejarea unor drepturi de exclusivitate, ori prin licitaţii deschise la care însă, invariabil, este primită o singură ofertă din partea unei societăţi cu răspundere limitată. Chiar şi în cazul licitaţiilor cu un singur ofertant, instituţia contractantă raportează că a atribuit contractul luând în calcul preţul cel mai scăzut.