Tag: Baneasa

  • Unde se află cele mai scumpe apartamente din Bucureşti

    Pe segmentele de piaţă mediu plus şi premium, circa 20-25% din totalul apartamentelor din ansambluri rezidenţiale livrate în 2016 sau în curs de livrare au fost cumpărate pentru închiriere. Apartamentele scoase la închiriere, imediat după livrare, se închiriază într-o perioadă cuprinsă între două şi opt săptămani, în funcţie de mărimea ansamblului, suprafaţă apartamentului şi gradul de mobilare.
     
    Bugetele chiriaşilor în ansambluri finalizate în 2016 au variat între 450–500 euro/lună pentru un apartament de două camere în Băneasa şi poate ajunge până la 3.500–5.000 euro/lună pentru apartamente de cinci camere camere în Soseaua Nordului sau Primăverii.
     
    „În România, investiţiile în domeniul imobiliar sunt o variantă foarte bună de plasare a capitalului, oferind un randament superior dobânzilor bancare şi un risc mai mic decât investiţiile pe burse. Alegerea unui imobil nou aduce, pe lângă păstrarea în timp a valorii proprietăţi, beneficii suplimentare: finisaje şi dotări noi, cheltuieli de întreţinere mai mici, o atractivitate mai mare pentru chiriaşi şi consecutiv un nivel mai ridicat al chiriei faţă de imobilele mai vechi”, declară Emanuel Poştoacă, Managing Partner Nordis. 
     
    De exemplu, în ansamblul Park Residences 5, situat în zona Băneasa-Siseşti, pe malul lacului Băneasa, un proiect middle-plus cu 160 de apartamente, de a cărui vânzare şi închiriere s-a ocupat Nordis, s-au vândut 94% din apartamente, cu preţuri între 55.000 euro pentru garsoniere şi 170.000 euro pentru apartamente cu 4 camere. Din acestea, peste 20% au fost cumpărate pentru închiriere. Investitorii au preferat apartamentele de două şi de trei camere, pe care le-au închiriat cu tarife între 500 şi 800 euro/lună. Peste 95% din cele peste 30 de apartamente achiziţionate în scop investiţional au fost închiriate în primele trei luni de la darea în folosinţă a Park Residences 5.
     
    Şi din ansamblurile premium High Residence şi Nordis Residence, situate în zona Şoseaua Nordului circa un sfert din apartamente au fost cumpărate în scop investiţional. În această zonă de lux, investitorii au preferat apartamentele de trei camere, iar chiriile se situează în intervalul de preţ 1.300 – 1.800 euro/lună, în funcţie de poziţia, vederea şi mobilarea apartamentului.
     
    Top închirieri apartamente lux 2016: pe primul loc a fost zona Băneasa-Iancu Nicolae
    Piaţa închirierii pe segmentul de lux este destul de echilibrată, fiind mici diferenţe de pondere între cele mai solicitate zone, potrivit observaţiilor Nordis. La nivelul întregii pieţe rezidenţiale premium din Bucureşti, anul trecut cei mai mulţi chiriaşi au atras apartamentele din zonele Herăstrău – Şoseaua Nordului şi Pipera – Iancu Nicolae. 
    La începutul acestui an, mulţi chiriaşi de lux s-au mutat în zonele Aviatorilor, Herăstrău şi Pipera – Iancu Nicolae. Există chiar un segment de piaţă cu oferta prea mică, din cauza numărului redus de proiecte rezidenţiale disponibile. În zona Romană-Universitate există o cerere neacoperită de apartamente de trei camere, cu bugete de 1.000 euro/lună-1.200 euro/lună. 
     
    Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă in investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis Management, de intermediere imobiliară si management de proiecte imobiliare, Nordis ¬ Administrare, de dezvoltare imobiliară si administrare de imobile şi Nordis Investments, de investiţii imobiliare.
     
    Nordis are în portofoliu, la vânzare, închiriere sau în administrare  peste 2.500 de proprietăţi premium din zonele de nord ale Bucureştiului din Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera. Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numără: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum şi Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.
     
     
     
  • Numărul record de pasageri care au tranzitat anul trecut aeroporturile din Bucureşti

    Din total, pe AIHCB s-au înregistrat 10,98 milioane de pasageri şi 108,2 mii de mişcări de aeronave. Faţă de anul 2015, numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în 2016 a înregistrat o creştere substanţială, de 18,3%.Evoluţia numărului de pasageri pe cele două aeroporturi ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti depăşeşte tendinţa generală înregistrată la nivel european. În plus, pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat o creştere substanţială a numărului de mişcări de aeronave, devansând şi la acest capitol trendul european. Astfel, anul trecut, numărul mişcărilor de aeronave pe aeroporturile din Bucureşti a crescut cu 11,2% faţă de anul 2015. 
     
    În anul 2016, 85% dintre pasagerii Aeroportului Henri Coandă au avut ca origine sau destinaţie aeroporturi din statele Uniunii Europene.
    Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti au operat anul trecut 37 de companii aeriene, care au transportat pasageri către 92 de destinaţii. 
     
  • Unde va apărea noul pol de clădiri de birouri din Bucureşti

    Anunţul recent al Guvernului privind realizarea Magistralei 6 de metrou, care va lega Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, aduce în discuţie conturarea unui nou pol de birouri pe piaţa bucureşteană. În acest stadiu, pariul se pune pe zonele Expoziţiei sau Băneasa, unde consultanţii Colliers International aşteaptă noi dezvoltări care vor concura cu zonele de birouri deja consacrate, precum Floreasca – Barbu Văcărescu.

    De curând, Guvernul a aprobat printr-o hotărâre indicatorii tehnico-economici pentru Magistrala 6 de metrou, termenul estimat de începere a lucrărilor fiind doua jumătate a anului 2017, cu o durată de execuţie de patru ani. Teoretic, lucrarea  care cuprinde staţii la Romexpo şi la Complexul Comercial Băneasa, ar urma sa fie gata în anul 2021.

    Anunţul marchează un moment important pentru piaţa de birouri, care în ultimii cinci ani s-a extins cu două zone noi, respectiv Floreasca-Barbu Văcărescu şi Grozăveşti-Politehnică. În acest context, întrebarea principală, atât în rândul dezvoltatorilor de birouri, cât şi al companiilor chiriaşe, s-a schimbat din „unde va fi noul pol de birouri al Capitalei?” în „ce zonă va beneficia prima de pe urma noii magistrale de metrou?”.

    „Cred că prima zonă care se va dezvolta în urma extinderii reţelei de metrou va fi zona Romexpo – Expozitiei, care poate fi o alternativă foarte bună pentru companiile situate în Floreasca-Barbu Văcărescu”, afirmă Lucian Opriş, Senior Associate în cadrul departamentului de birouri al Colliers International.  „Istoric, zona Piaţa Presei a fost atractivă pentru chiriaşi din domeniul financiar, dacă ne uităm la companii precum UniCredit Bank, OTP Bank (anterior Millennium Bank) şi RBS (fosta ABN Amro), care fie au, fie au avut sediile principale în această zonă. În contextul actual, văd un real potenţial ca această zonă să se consolideze ca un centru financiar al oraşului ”, a adăugat Lucian Opriş.

    În prezent, stocul de spaţii de birouri moderne din Bucureşti este estimat  la 2,13 milioane de mp, dintre care Piaţa Presei/Expoziţiei şi Băneasa reprezintă doar 7, respectiv 6%. Odată cu dezvoltarea Magistralei 6, care cuprinde staţii de metrou în proximitatea Complexului Comercial Băneasa şi a Aeroportului, zona Băneasa-DN1 s-ar putea dezvolta, de asemenea, ca un pol de birouri.

  • Prinţul Paul revendică din nou castelul Peleş, ferma Băneasa şi pădurea Snagov

    Prinţul Paul i-a deschis regelui Mihai la Judecătoria Sectorului 2 un proces prin care revendică mai multe proprietăţi de lux, între care castelul Peleş, ferma Băneasa şi pădurea Snagov, pentru care trebuie să plătească o taxă de timbru de aproximativ două milioane de euro.

    Paul Phillipe al României susţine că proprietăţile i-au aparţinut bunicului său, Carol al II-lea, şi că ar trebui să le împartă împreună cu regele Mihai.

    “În toate ţările, când a murit Carol al II-lea, s-a deschis masa succesorală, tatăl meu cu regele Mihai. S-a deschis în anii ’50, ’60 în Portugalia, în Franţa, în Germania, în Elveţia şi în Anglia. Oamenii nu prea ştiu asta. Şi aici trebuie să se deschidă masa succesorală exact la fel. Nu s-a făcut, asta e problema. S-au dat Peleş, toate proprietăţile fără să se fi deschis masa succesorală. Asta nu este corect, nici legal. Am deschis acum. Am auzit că vreau să iau toată ţara. Nu e adevărat. Pe lista de proprietăţi sunt proprietăţi care au aparţinut lui Carol al II-lea şi Elisabetei şi ar trebui să fie împărţite împreună cu Mihai. Tata a murit şi sunt eu şi Mihai, atât”, a declarat, joi, Paul Phillipe al României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prinţul Paul revendică din nou castelul Peleş, ferma Băneasa şi pădurea Snagov

    Prinţul Paul i-a deschis regelui Mihai la Judecătoria Sectorului 2 un proces prin care revendică mai multe proprietăţi de lux, între care castelul Peleş, ferma Băneasa şi pădurea Snagov, pentru care trebuie să plătească o taxă de timbru de aproximativ două milioane de euro.

    Paul Phillipe al României susţine că proprietăţile i-au aparţinut bunicului său, Carol al II-lea, şi că ar trebui să le împartă împreună cu regele Mihai.

    “În toate ţările, când a murit Carol al II-lea, s-a deschis masa succesorală, tatăl meu cu regele Mihai. S-a deschis în anii ’50, ’60 în Portugalia, în Franţa, în Germania, în Elveţia şi în Anglia. Oamenii nu prea ştiu asta. Şi aici trebuie să se deschidă masa succesorală exact la fel. Nu s-a făcut, asta e problema. S-au dat Peleş, toate proprietăţile fără să se fi deschis masa succesorală. Asta nu este corect, nici legal. Am deschis acum. Am auzit că vreau să iau toată ţara. Nu e adevărat. Pe lista de proprietăţi sunt proprietăţi care au aparţinut lui Carol al II-lea şi Elisabetei şi ar trebui să fie împărţite împreună cu Mihai. Tata a murit şi sunt eu şi Mihai, atât”, a declarat, joi, Paul Phillipe al României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băneasa, antrenament pentru extindere peste hotare

    Deschiderea unui magazin fanion, la standarde internaţionale, de către retailerul de bijuterii Teilor reprezintă primul pas al mărcii româneşti spre pieţele vestice. Deschis în urma unei investiţii de 250.000 de euro, acesta vrea să îi atragă pe clienţii cei mai exigenţi, care obişnuiesc să îşi cumpere bijuteriile din magazine consacrate la nivel internaţional, precum Cartier sau Tiffany’s.

    O vitrină curbată, o zonă de prezentare a produselor în centrul căreia se află o masă în formă de lacrimă şi un scenariu de lumini aşezate în scopul realizării unui efect dramatic asupra bijuteriilor prezentate, culori în tema pământului, un nou logo – sunt câteva din detaliile care ies în evidenţă la o primă privire asupra Teilor Exclusive, magazinul fanion al reţelei de bijuterii Teilor din Băneasa Shopping City. Inaugurat în luna octombrie, acesta se întinde pe o suprafaţă de 56 de metri pătraţi şi reprezintă rezultatul unei investiţii de peste 250.000 de euro, potrivit directorului general al retailerului autohton de bijuterii, Horaţiu Vasilescu.

    El povesteşte cum doar expozitoarele – materialele pe care sunt amplasate bijuteriile – au costat 30.000 de euro, iar faţada din sticlă cu elemente de metal a costat mai mult de 65.000 de euro. „Vrem ca magazinul Teilor Exclusive să fie flagship store-ul sau diamantul cel mare din colierul de magazine Teilor”, explică Vasilescu, într-o metaforă specifică domeniului de activitate, poziţionarea magazinului recent inaugurat şi pentru care previzionează vânzări de 4 milioane de lei în primul an de funcţionare. Acesta reprezintă şi un standard pentru magazinele ce urmează a fi lansate de companie la nivel internaţional, după finalizarea extinderii în ţară; este şi modalitatea prin care reprezentanţii mărcii sărbătoresc cei 18 ani de activitate pe piaţa locală. Lansat în 1998 pe Strada Teilor din Piteşti de antreprenorul Florin Enache, retailerul de bijuterii s-a extins masiv:  afacerile Teilor  se îndreaptă spre 43 de milioane de lei anul acesta, iar planurile vizează acoperirea tuturor oraşelor cu peste 150.000 de locuitori, precum şi extinderea internaţională. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 31 de milioane de lei şi un profit net de 0,8 milioane de lei. Potrivit informaţiilor trimise anterior, cu o medie a bonului la nivel naţional de 1.500 de lei, Teilor se axează pe clienţii care au venituri cel puţin medii. 60% din produsele comercializate anul trecut sunt bijuterii cu diamante, 20% bijuterii din aur 14 k şi 18 k; 20% verighetete şi inele de logodnă.

    Primii ani ai Teilor (iniţial cunoscută drept Bijuteria Teilor în rândul piteştenilor) au fost construiţi pe baza vizitelor antreprenorului Florin Enache la târgurile de specialitate din străinătate, de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „În primă fază a crescut afacerea cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să se dezvolte strategic“, povestea Vasilescu într-un prim interviu acordat Business Magazin. În 2010 reţeaua de bijuterii a făcut primii paşi ai extinderii, cu un prim magazin în Sibiu, urmat de alte unităţi în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, reprezentanţii companiei fiind convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă. Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii la începuturile afacerii.

    În prezent, centrele comerciale manifestă o deschidere maximă faţă de marca românească, ce se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimii doi ani: anul acesta, de pildă, s-au extins cu magazine în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, în centrul comercial din Piteşti şi prin magazinul fanion din Băneasa. Horaţiu Vasilescu spune că au ales să amplaseze magazinul Teilor Exclusive în Băneasa Shopping City fiindcă este dovedit, prin cifre, că acolo se află clienţii care alocă cele mai mari venituri pentru cheltuielile pe produse premium. „Este confirmat faptul că este cel mai atractiv magazin pentru clienţii care sunt dispuşi să cheltuiască sau să investească în mărci premium.” De altfel, spune că Teilor este singurul brand românesc care a fost acceptat cu două magazine care vând aceleaşi produse în Băneasa Shopping City; în urma acestei mişcări, magazinul clasic Teilor a fost relocat. Horaţiu Vasilescu adaugă că, per ansamblu, magazinul care exista deja în centrul comercial Băneasa se poziţionează cel mai bine din punctul de vedere al vânzărilor şi are aceleaşi aşteptări pentru noul magazin. „Ne-am dorit să aducem experienţa unui magazin de lux din afara României în ţara noastră fiindcă vrem să atragem şi acei clienţi care sunt dispuşi să cheltuiască sume mai mari, considerabile, în afara ţării”, descrie Vasilescu una dintre raţiunile deschiderii acestui magazin. Directorul executiv al Teilor povesteşte că noul magazin este construit astfel încât să satisfacă cele mai înalte exigenţe ale clienţilor, atenţia lor concentrânduse pe detalii precum materialul pentru mânerele uşilor, făcute din aceeaşi marmură ca şi pardoseala, de pildă. Potrivit lui Vasilescu, bijuteriile din magazine sunt pe măsura amenajării – pe lângă cele care există în alte magazine Teilor, aici se află şi unele exclusiviste, în baza conceptului pe care mizează – spre exemplu, un ansamblu format dintr-un pandant şi cercei cu tanzanit; descoperit în 1967, de un trib Masai, tanzanitul se găseşte într-o singură zonă de pe glob, fiind mai rar decât diamantul. Varietatea albastră de tanzanit a fost denumită după Tanzania, ţara în care a fost găsită. Preţul acestui ansamblu de bijuterii urcă până la peste 40.000 de euro.

    „Un diamant are patru calităţi, 4 C-uri: cut (tăietură), culoare, claritate şi carataj. Practic un diamant, fie că e vândut de Teilor sau de Cartier, va avea aceleaşi calităţi. Numai că unele sunt vândute pe un brand care s-a consolidat în timp; ca value for money, cu siguranţă preţurile pe care noi le propunem pentru pieţele acestea sunt cu mult mai atractive, pentru piese care sunt deja foarte scumpe”, descrie el particularităţile bijuteriilor de lux pe care mizează şi care sunt, la Bucureşti, aceleaşi cu cele din marile reţele internaţionale ale lumii. Şi-au propus să aducă în faţa clienţilor pretenţioşi cele mai înalte servicii pe care le oferă magazinele acestor mărci prestigioase din întreaga lume, de pildă printre acestea se află şi posibilitatea de programări pentru prezentări în exclusivitate ale bijuteriilor din magazine. 

    Planurile Teilor includ deschiderea unui al doilea magazin în Cluj-Napoca, cât şi, la finalul anului viitor, deschiderea unui magazin în Timişoara, în proiectul Open Ville, dezvoltat de grupul Iulius. Horaţiu Vasilescu spune că şi-au propus ca până la finalul anului viitor sau, cel mai târziu, până la începutul anului 2018, să finalizeze extinderea în România. Apoi, urmează extinderea internaţională. „Până la finalul lui 2017 sau, cel mai târziu până în 2018 vom termina cu extinderea în România, prin care vom bifa alte câteva oraşe din ţară şi, de ce nu, ne gândim să ieşim şi în afara ţării. Magazinul acesta reprezintă exerciţiul nostru pentru ieşirea în afară”, descrie Vasilescu planurile pe termen mediu şi lung ale Teilor. Spune că nu au creionat încă planurile legate de prima destinaţie în afara ţării. „Nu este o chestiune de «dacă», ci de «în cât timp» se va concretiza acest plan.”

    Compania a înregistrat creşteri semnificative anul acesta, însă acestea au fost anorganice, realizate prin extinderile reţelei Teilor, însă Vasilescu percepe şi evoluţia pieţei drept pozitivă. „Piaţa luxului din România se află urmează o tendinţă ascendentă. Românii sunt mult mai prudenţi în achiziţii şi îşi dau seama că o piatră şi o bijuterie clasică, prin comparaţie cu una fashion de oţel, reprezintă şi o investiţie”, susţine Horaţiu Vasilescu.

    Bijuteria Teilor vrea să crească pe o piaţă a cărei valoare este încă incertă, dat fiind faptul că vânzările la negru ocupă încă un segment important. În lipsa unor statistici referitoare exclusiv la vânzările de bijuterii, estimările Business Magazin situează piaţa locală de bijuterii şi ceasuri la aproximativ 80 de milioane de euro, principalul jucător de pe segmentul acesta, din punct de vedere al cifrei de afaceri, fiind B&B Collection, cu afaceri de circa 260 de milioane de lei anul trecut, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

  • Care sunt cele mai căutate zone rezidenţiale din Capitală

    Nordul şi centrul capitalei sunt în prezent cele mai căutate zone rezidenţiale, potrivit unui sondaj realizat de către dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor. Sondajul a fost desfăşurat în cadrul Târgului Naţional Imobiliar, în perioada 30 septembrie – 2 octombrie, pe un eşantion de 760 de respondenţi, cu scopul de a prezenta tendinţele cumpărătorilor bucureşteni în materie de achiziţionare de locuinţe.

    Întrebaţi în ce zona a capitalei sunt interesaţi să-şi achiziţioneze viitoare locuinţa, 25% dintre respondenţi au ales zona de nord, aceştia fiind atraşi de beneficii precum proximitatea faţă de pădurea Băneasa, hub-ul de birouri Pipera – Aviaţiei şi faţă de centre de învăţământ prestigioase din capitală. Pe al doilea loc în topul preferinţelor se află zona centrală, aleasă de circa 22% dintre respondenţi, datorită avantajelor precum locaţia centrală şi accesibilitatea mijloacelor de transport, în timp ce următoarele locuri sunt ocupate de zona de sud şi cea de vest, cu un procent de respondenţi  de 15% fiecare şi zona de est, aleasă de un procent de 14%. Restul de 10% dintre persoanele chestionate nu au răspuns la această întrebare. Potrivit datelor sondajului, 80% dintre participanţii intervievaţi intenţionează să se mute în mai puţin de un an.

    În ceea ce priveşte tipul locuinţei dorite, marea majoritate a potenţialilor cumpărători (43%) au optat pentru un apartament cu două camere, în timp ce mai puţin de o treime (24%) vor un apartament cu 3 camere. Procentul celor ce preferă locuinţele mai spaţioase precum apartamentele cu 4 camere sau casele este de circa 23%.

    Calitatea construcţiei este de asemenea un factor foarte important în luarea deciziei de a achiziţiona o locuinţă, iar sondajul efectuat arată faptul că marea majoritatea a cumpărătorilor sunt dispuşi să investească mai mulţi bani în achiziţionarea unui apartament de o calitate superioară. Spre exemplu, pentru un apartament cu 2 camere în nordul capitalei, peste jumătate dintre cumpărători sunt dispuşi să aloce un buget de peste 65.000 euro, în timp ce pentru un apartament cu 3 camere în aceeaşi zonă, aproximativ 57% ar cheltui un buget de peste 85.000 euro. În cazul apartamentelor cu 4 camere, circa o treime din cumpărători ar aloca o sumă de peste 100.000 euro.

    “Nordul capitalei este o piaţă rezidenţială aflată la mare căutare, fiind foarte ofertantă din punct de vedere al dezvoltărilor rezidenţiale şi al facilităţilor. Cele mai căutate tipuri de apartamente în această zonă sunt apartamentele cu 2 camere, cu un procent de 43%, urmate de cele cu 3 camere – circa 19%, în timp ce locuinţele mai spaţioase, precum casele sau apartamentele cu 4 camere sunt preferate de aproximativ o treime dintre respondenţi. Dinamismul vânzărilor în nordul capitalei se resimte şi în cadrul proiectului nostru – GREENFIELD, din Băneasa, care a ajuns în prezent la peste 3.000 rezidenţi, fiind cea mai mare comunitate urbană din sectorul 1”, a declarat Bartosz Puzdrowski, CEO IMPACT.

    Impact Developer & Contractor SA este primul dezvoltator imobiliar privat din România; printre proiectele companiei se află cartierul Greenfields – Ansamblul Platanilor. Anul acesta, compania a investit peste 44 milioane euro în lansarea celei de-a treia faze de dezvoltare a cartierului Greenfield. Acesta va ocupa o suprafaţă de 10 ha şi va cuprinde 39 de blocuri cu 888 de apartamente şi Parcul Platanilor, amenajat pe o suprafaţă de 6.000 mp, care va dispune de facilităţi pentru întreagă familie, precum locuri de joacă, teren de sport multifuncţional, zonă de fitness şi zonă de recreere.

  • Un lanţ de magazine din Romania îşi închide magazinele şi anunţă lichidări de stoc

    Lanţul de magazine de decoraţiuni interioare bam boo Romania îşi va închide magazinele, după cum reiese dintr-o postare pe pagina de Facebook a reprezentanţilor mărcii şi a lichidării de stoc anunţate în cadrul magazinelor. 


    Sambata, 1 octombrie, în vitrinele magazinului Bam Boo din cadrul centrului comercial Baneasa erau anunţate reduceri record de peste 50%, iar clienţii stăteau la coadă încărcaţi cu obiecte la preţuri derizorii. Spre exemplu, o narghilea care avea preţul iniţial de peste 90 de lei, costa astăzi 20 de lei. Totodata, vanzatori din cadrul unuia dintr magazine au confirmat Ziarului Financiar ca toate magazinele Bam boo vor fi inchise in perioada urmatoare. “Deocamdata nu stim cu exactitate cand vom inchide, asteptam sa ni se comunice”, au declarat ei.

    Compania si-a anuntat clientii printr-un mesaj pe Facebook ca isi vor inchide magazinele: ”Dragi clienţi, cu regret dorim să facem un anunţ trist, cel mai trist de până acum: cu părere de rău vă informăm că în câteva zile vom închide definitiv magazinele noastre. Au fost ani frumoşi petrecuţi împreună, motiv pentru care vă mulţumim. (…) Vă aşteptăm în magazinele noastre din Iulius Mall Iaşi şi Centrul Comercial Băneasa, să vă bucuraţi de sute de produse, produsele preferate la cele mai mici preţuri disponibile.”

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un lanţ de magazine din Romania îşi închide magazinele şi anunţă lichidări de stoc

    Lanţul de magazine de decoraţiuni interioare bam boo Romania îşi va închide magazinele, după cum reiese dintr-o postare pe pagina de Facebook a reprezentanţilor mărcii şi a lichidării de stoc anunţate în cadrul magazinelor. 


    Sambata, 1 octombrie, în vitrinele magazinului Bam Boo din cadrul centrului comercial Baneasa erau anunţate reduceri record de peste 50%, iar clienţii stăteau la coadă încărcaţi cu obiecte la preţuri derizorii. Spre exemplu, o narghilea care avea preţul iniţial de peste 90 de lei, costa astăzi 20 de lei. Totodata, vanzatori din cadrul unuia dintr magazine au confirmat Ziarului Financiar ca toate magazinele Bam boo vor fi inchise in perioada urmatoare. “Deocamdata nu stim cu exactitate cand vom inchide, asteptam sa ni se comunice”, au declarat ei.

    Compania si-a anuntat clientii printr-un mesaj pe Facebook ca isi vor inchide magazinele: ”Dragi clienţi, cu regret dorim să facem un anunţ trist, cel mai trist de până acum: cu părere de rău vă informăm că în câteva zile vom închide definitiv magazinele noastre. Au fost ani frumoşi petrecuţi împreună, motiv pentru care vă mulţumim. (…) Vă aşteptăm în magazinele noastre din Iulius Mall Iaşi şi Centrul Comercial Băneasa, să vă bucuraţi de sute de produse, produsele preferate la cele mai mici preţuri disponibile.”

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Puiu Popoviciu, condamnat la nouă ani închisoare în dosarul „Băneasa”

    Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat, joi, la nouă ani de închisoare cu executare în dosarul „Băneasa”. Sentinţa nu este irevocabilă, poate fi atacată în apel, scrie Digi24


    Procurorii DNA ceruseră 14 ani închisoare la ultimul termen al procesului privind tunul imobiliar prin care Puiu Popoviciu ar fi intrat ilegal în posesia unui teren din fosta fermă Băneasa.

    Procurorii spun că, în perioada 2000-2004, o serie de înţelegeri, cel puţin îndoielnice, între Puiu Popoviciu şi Ioan Niculae Alecu, pe atunci rector al universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, au făcut ca un teren de 224 de hectare să fie cumpărat la un preţ de nimic de către o companie controlată de omul de afaceri.

    Terenul a fost vândut cu un dolar metrul pătrat, în timp ce preţul pieţei era de cel puţin 150 de euro metrul pătrat, spun procurorii.