BusinessMagazin

Tag: banca transilvania

  • Companiile româneşti încep să ridice glasul: Dacă avem cel mai bun an economic din istorie (PIB va atinge 280 de miliarde de euro), de ce dobânzile – ROBOR-ul – sunt aşa mari, de ce cresc taxele şi impozitele?

    Marţi, 6 septembrie, la Brăila, am avut Conferinţa ZF România irigabilă, organizată împreună cu Banca Transilvania, unde au fost cei mai importanţi fermieri din Brăila, Galaţi, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Tulcea, adică zona de sud-est a ţării.

    Tema principală a fost legată de cum se poate dezvolta sistemul de irigaţii din România astfel încât anii secetoşi, cum este cel de acum, să nu aducă pierderi atât de mari.

    Pentru cei care şi-au dezvoltat sisteme de irigaţii proprii, anul agricol 2022 a fost bun, chiar foarte bun, pentru că au avut recolte iar preţurile au crescut foarte mult, astfel încât la finalul anului vor avea mai mulţi bani în conturi. Bineînţeles, au crescut şi inputurile, ceea ce înseamnă că vor avea şi o creştere de cheltuieli, dar şi aşa rezultatul este pozitiv.

    Pentru cei fără irigaţii anul agricol 2022 a fost foarte prost, aproape nu au recoltat nimic, mai ales cei care au avut porumb, care a fost cea mai afectată cultură.

    Estimările indică că în 2022 România va avea 23-24 de milioane de tone de cereale, sub anul 2021, care a fost cel mai bun din istoria agricolă a României, cu 33-34 milioane de tone de cereale, dar peste 2020, care a fost cel mai prost an agricol din ultimul deceniu, cu numai 19 milioane de tone de cereale.

    Irigaţiile revin în atenţie atunci când este secetă, cum este în acest an. După distrugerea sistemului de irigaţii creat în comunism s-a pus prea puţin în loc, iar cine este de vină pentru acest lucru revine tot timpul în atenţie. Nici acum nu se ştie clar ale cui sunt canalele, cine trebuie să aducă apa, ce facem cu energia, cine o plăteşte, unde sunt pompele etc.

    În acest moment România are sisteme de irigaţii pentru numai 500.000-600.000 de hectare de teren agricol. Într-un mod realist, se poate crea un sistem de irigaţii pentru numai 2 milioane de hectare din cele 9-10 milioane de hectare de suprafaţă arabilă pentru simplul fapt că există apă numai pentru 2 milioane de hectare.

    Conferinţa ZF România Irigabilă. România poate iriga doar două din cele zece milioane de hectare din suprafaţa arabilă, însă efectiv doar 500.000 de hectare văd apa pe canalul de irigaţii

     “Visăm să irigăm 3 milioane de hectare în sezon, dar dacă fiecare fermier foloseşte minimum 200 ml/mp, nu ne ajunge debitul. N-au fost irigate niciodată 3 milioane de hectare, 2 milioane de hectare sunt fezabile la debitele din România de astăzi. Şi dacă nu facem lacuri de acumulare, nu putem iriga. Dacă vrem să irigăm 2 milioane de hectare cu 6 ml pe zi, o să ne speriem ce costuri avem”, a spus Nicuşor Şerban, de la Grup Şerban Holding, unul dintre cei mai mari fermieri din România, care exploatează peste 13.000 de hectare.

    El a venit cu ideea ca ANIF – Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – să devină o societate comercială de stat, să fie listată la Bursă ca să poată să atragă capital şi credite, astfel încât să dezvolte infrastructura de irigaţii din România, aşa cum face Transelectrica cu reţeaua de energie electrică sau Transgaz cu reţeaua de gaze, iar fermierii să cumpere apă de la ea, ca oricare alt produs. Ideea lui nu prea a fost împărtăşită de toată lumea. De ce să plătim pentru apă, dacă apa vine din ploaie?

    Până să se facă o strategie naţională în domeniul sistemului naţional de irigaţii (irigaţiile nu sunt incluse în PNRR şi lumea întreabă de ce), fiecare fermier încearcă să-şi rezolve problemele pe cont propriu.

    Inevitabil, discuţiile au ajuns şi la partea financiară, respectiv la dobânzile din piaţă, la liniile de finanţare acordate de bănci, la asigurări (companiile de asigurări nu prea vor să facă asigurări la secetă), la subvenţiile pe care statul ar trebui să le acorde fermierilor care produc mâncare (omul poate trăi fără energie, dar fără apă şi mâncare nu), la preţurile produselor agricole şi nu în ultimul rând la procesare (Noi suntem fermieri, noi nu ştim să facem procesare, aici trebuie să vină cineva care ştie acest lucru).

    Având credite în spate, fermierii sunt loviţi de creşterea dobânzilor – ROBOR a crescut de la sub 3% anul trecut la 7-8% în acest an, deci suma plătită pe dobânzi este de trei ori mai mare. Spre exemplu, Banca Transilvania acordă credite cu o marjă de 3-3,5% peste ROBOR.

    În ultimii 4-5 ani dobânzile nu erau o temă la aceste conferinţe pentru că erau mici, dar acum au revenit în prim-plan, iar lumea este foarte nervoasă.

    Tiberiu Moisă, director general adjunct (vicepreşedinte) la Banca Transilvania a încercat să explice că ceea ce se întâmplă acum cu această creştere exponenţială a dobânzilor reprezintă un dezechilibru care vine de fapt dintr-un dezechilibru anterior, când dobânzile au fost mult prea mici faţă de cât ar fi trebuit să fie, iar ceea ce se întâmplă acum este o încercare de a se ajunge al un echilibru. Dobânzi de referinţă ca acum doi ani, de 1-2%, nu vor mai fi, iar dobânzile reale, de echilibru, ar trebui să fie între 5-6%.

    Dacă răspunzi că dobânzile la ROBOR ţin cont de dobânda la care se împrumută statul, de peste 8%, imediat întrebarea este de ce statul se împrumută la o dobândă atât de mare? Pentru că are deficit bugetar şi are nevoie de bani cu care să-l acopere, si îi ia din piaţă. Dar de ce are deficit? Pentru că dă subvenţii în agricultură ca să acopere anul agricol secetos!

    Mai toată lumea se gândeşte mai degrabă la o conspiraţie mondială, locală, care a dus la această creştere a dobânzilor, decât la un rezultat care vine dintr-o situaţie din piaţă.

    Bineînţeles că toată lumea se întreabă unde este BNR în acest peisaj şi de ce permite creşterea atât de mult a dobânzilor, pentru că firmele nu pot să să plătească aceste creşteri de dobândă.

    O parte dintre fermieri se uită către euro şi văd că acolo dobânzile sunt mult mai mici, chiar foarte mici comparativ cu ROBOR şi se întreabă de ce România nu a adoptat euro, că oricum toţi folosim şi calculăm în euro.

    Aceleaşi întrebări retorice sunt şi pe partea de energie: dacă noi avem gazul nostru de ce preţurile trebuie să crească, dacă noi producem energie de ce preţurile trebuie să crească?

    Inevitabil, remarca este că ne-am vândut energia şi gazele şi băncile la străini, care fac preţurile, şi noi nu mai avem nicio putere. La fel şi în agricultură, noi muncim, dar traderii, care sunt străini, fac jocurile pe piaţă.

    Unde este statul român?

    În ciuda anului agricol secetos, pentru mulţi fermieri nu este un dezastru, mai ales pentru cei care au sisteme de irigaţii, iar conturile lor sunt pline, la fel cum parcările sunt pline de maşini străine din import, care contribuie la creşterea deficitului comercial.

    Paradoxal, în plină criză, cu cea mai mare inflaţie din ultimii 20 de ani, 2022 va fi cel mai bun an economic din istoria României, cu un PIB care va atinge 280 de miliarde de euro, de şapte ori mai mult ca în urmă cu 20 de ani, şi cu 150% mai mare faţă de momentul intrării în Uniunea Europeană.

    Dar fermierii, ca de altfel toată lumea, au întrebări simple: dacă avem cel mai bun an economic din istorie, de ce cresc dobânzile, de ce ROBOR-ul este aşa mare, de ce cresc taxele şi impozitele?

    Băncile, BNR, economiştii explică mult prea puţin care este situaţia actuală, de ce am ajuns aici şi ce se poate face astfel încât situaţia să se îmbunătăţească. Adică cum pot să scadă dobânzile, cum poate să scadă inflaţia, cum vom ieşi din această criză.

  • Un tabel care ar trebui predat în şcoli: Cum au ajuns 7,6 milioane de români să aibă 24% din Banca Transilvania, 10% din Digi, 9% din Nuclearelectrica

    Viitorii pensionari ai României, adică cei care astăzi contribuie cu 3,75% din venitul brut lunar pentru investiţia privată a economiilor de bătrâneţe către un administrator de fonduri Pilon II, au ajuns prin intermediul viramentelor lunare, respectiv o medie de 800 mil. lei, să fie cei mai mari investitori ai Bursei de Valori Bucureşti, cu deţineri de 24% din Banca Transilvania, 10% din Digi, 9% din Nuclearelectrica.

    Potrivit calculelor realizate în exclusivitate de ZF şi care ţin cont de raportările din iunie 2022, atât din portofoliile fondurilor Pilon II, cât şi pe preţul acţiunii şi numărul de acţiuni la compania respectivă, viitorii pensionari ai României au ajuns la investiţii de aproximativ 20 mld. lei în 27 de companii listate la BVB.

  • Gabriela Nistor, director general adjunct retail banking, Banca Transilvania: Nu consider că puterea, privită ca tărie, ca „putinţă de a realiza ceva”, umbreşte cu ceva feminitatea unei femei

    Venit operaţional (2021): 4,35 mld. lei*

    Profit (2021): 1,38 mld. lei

    *Potrivit datelor ZF.

     

    CARTE DE VIZITĂ

    • Parcursul Gabrielei Nistor în cadrul Băncii Transilvania a început în urmă cu peste 25 de ani, iniţial ca ofiţer de credite la Cluj-Napoca;

    • Ea a avansat profesional pas cu pas, ca şef serviciu marketing (1995), director direcţia carduri (1999), director vânzări carduri şi dezvoltare produse (2003), director retail banking (2005) şi director executiv retail banking (2008);

    • Din 2007 este şi membru în Consiliul de Administraţie al băncii.

  • TOP DIGITAL TRANSFORMERS: Leontin Toderici, Director General Adjunct, Chief Operations Officer, Banca Transilvania

    1. Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

    Aş începe cu digitalizarea pentru că de aici porneşte totul, iar ea are aceeaşi semnificaţie, indiferent de domeniul de activitate: folosirea tehnologiilor pentru a automatiza operaţiunile şi  procesele din cadrul unei organizaţii. Dacă este să mă refer la transformarea digitală, aceasta ţine mai mult de partea operaţională decât de cea tehnologică, presupunând calibrarea modelelor de afaceri, a interacţiunii cu clienţii şi a competenţelor echipei, schimbări în cultura organizaţională, dar şi investiţii care nu sunt deloc mici. Această transformare poate avea loc doar printr-o regândire a întregului proces E2E (end-to-end) şi aduce valoare adăugată dacă vorbim de lateral thinking, prin care să fie urmărită simplificarea, automatizarea, scalabilitatea, siguranţa şi return on investment.

    2. Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

    A fost un factor accelerator din mai multe puncte de vedere, care a generat un salt uriaş în adopţia online banking-ului. La Banca Transilvania, am grăbit procesul de upgradare a platformelor IT şi de transformare a acestora pentru a putea răspunde provocărilor aduse de lockdown şi, de doi ani încoace, de distanţarea socială. Pe de altă parte, a adus oportunităţi de lansare de features în aplicaţii, de servicii şi produse noi. Pe unele le-am fi lansat oricum, însă nu într-un timp atât de scurt, iar altele au devenit prioritare. Schimbările aduse de pandemie se văd şi in cifrele noastre. Numărul de tranzacţii prin BT a crescut foarte mult. De exemplu, în 2021 am depăşit pragul de 1 miliard de tranzacţii procesate cu carduri, am înregistrat 250.000 de plăţi cu telefonul/zi sau, ca să merg mai departe cu exemplele, au fost 100.000 de transferuri/zi prin aplicaţia BT Pay. Încrederea în plăţile online a crescut, care au devenit ceva tot mai natural inclusiv când este vorba de sume mici, iar preferinţa pentru cash este în scădere.

    Experienţă: A acumulat o experienţă de 26 de ani în banking, iar din 2005 este coordonator al activităţii operaţiunilor Băncii Transilvania.

    Domeniile pe care se concentrează în prezent: Coordonare operaţiuni, IT, decontări, procesare electronică, achiziţii & investiţii.

    3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

    Digitalizarea te ajută să fii mai agil, mai eficient, să ajustezi din mers, să măsori mai bine performanţa/produs şi, la final, performanţa de business. Pe lângă lansarea de soluţii online, ai posibilitatea, ca bancă, să procesezi omnichannel, indiferent de oră, 24/7/365, indiferent de tipul de operaţiuni: plăţi şi încasări instant (lei sau euro), acordare de credite, emitere instantă de carduri etc. Proiectele digitale urmăresc tocmai acest lucru: să oferim clienţilor toate facilităţile, indiferent cum interacţionează cu noi ‒ prin aplicaţii mobil sau web, prin aparatele de self-banking sau venind în sediile noastre. Integrarea digitalizării în dezvoltarea băncii contribuie la creşterea sa sustenabilă, a numărului de clienţi digitalizaţi şi la gradul de incluziune financiară. Toate acestea sunt avantaje competitive. Poate fi şi o inspiraţie pentru clienţii noştri, mai ales pentru firme, pentru care digitalizarea nu trebuie să fie o frână, ci o reinventare. Automatizarea creşte viteza proceselor şi, implicit, productivitatea, deciziile sunt luate mai corect prin accesul la date 24/7 şi se fac economii de costuri.

    4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

    Am avut ocazia să coordonez proiecte de importanţă strategică pentru BT, de-a lungul anilor: înlocuirea corebankingului băncii cu soluţia Oracle Flexcube având ca platformă tehnică tehnologia Exadata şi Exalogic (2011) şi lansarea serviciului de transfer de bani Western Union prin intermediul bancomatului (2010) – am început cu acestea pentru că sunt premiere mondiale. Aş aminti şi coordonarea integrării Bancpost, ERB Retail Services IFN şi ERB Leasing IFN in Grupul Financiar BT (2018), chiar dacă a fost mult mai mult decât un proiect digital. Am investit mult în ultimii ani, dar am învăţat că este foarte eficient să creştem ritmul în perioadele în care putem transforma provocările în oportunităţi. Similar cu perioada 2009-2013, în ultimii doi ani am întrevăzut o astfel de oportunitate şi am upgradat sistemele de carduri, de management de documente, trezorerie, comunicaţii, IT Security etc. la ultimele tehnologii cu care să putem face faţă creşterilor şi provocărilor viitoare. Suntem în plin proces de upgrade al corebanking-ului băncii, care răspunde perfect nevoilor de scalabilitate, SLA, omnichannel, dar upgrade-ul tehnologic ne va ajuta să fim pregătiţi pentru provocările anilor care vin. O concentrare aparte, pe lângă upgrade-ul întregii infrastructuri, o avem la extinderea ofertei de produse care pot fi achiziţionate din aplicaţiile mobile: credit carduri, credite de descoperire de cont (overdraft), credite de nevoi personale, poliţe de asigurare etc. Investim susţinut şi reuşim să avem release-uri frecvente ale aplicaţiilor mobile, acoperirea fiind de peste 2 milioane de clienţi.

    5. Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

    Să oferim clienţilor băncii care folosesc aplicaţiile noastre pe telefon toate produsele şi serviciile de bază – de la transferuri de bani sau gestionarea cardurilor, la solicitarea unui credit. Să reuşim să procesăm miliarde de tranzacţii anual în condiţii de calitate crescută. Să continuăm să inovăm prin simplitate şi automatizare.

    6. Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală?

    Aş începe cu creşterea continuă a nevoii de resurse umane pentru dezvoltarea de aplicaţii. Sigur că întotdeauna este vorba şi de concurenţă – de această dată, cu pieţele vestice care au relocat centre de dezvoltare în România. O altă provocare este (re)proiectarea tuturor serviciilor ţinând cont de aplicaţiile mobile, tocmai pentru că acestea înseamnă acum nu atât servicii, cât soluţii online. Transformarea digitală este despre oameni – şi mai puţin despre maşini.

  • Cum vede şeful celei mai mari bănci din România criza actuală faţă de 2008-2009: Mergem pe gheaţă subţire, aşa că mergem cu paşi mici, de pinguin

    Conjunctura economică şi geopolitică din prezent este mai fluidă faţă de criza din 2008-2009, dar şi băncile şi companiile şi-au învăţat lecţiile şi ştiu să se adapteze mai bine, spune Omer Tetik, CEO Banca Transilvania.

    ”Avem lichiditate mai mare în sectorul bancar. Provocările vin acum din multe părţi, din geopolitică, economie, din tehnologie, vorbim de cyber security, e şi un război aproape de noi. Ne poziţionăm, ne adaptăm. Mergem pe gheaţă subţire, aşa că mergem cu paşi mici, de pinguin”.

    Omer Tetik se află la conducerea Băncii Transilvania de 9 ani, perioadă în care banca a făcut o serie de achiziţii, ajungând pe primul loc în topul sectorului bancar. ”Suntem un business fondat de antreprenori locali şi chiar dacă suntem într-un sector foarte reglementat ne-a ajutat să fim flexibil şi să avem o înţelegere mai bună a pieţei şi a realităţilor locale”, a menţionat Tetik în conferinţa ZF Cei Mai Mari Jucători din Economie.

    Dacă ar fi să aleagă cea mai dificilă perioadă din mandatul lui, CEO BT aminteşte de criza din 2008-2009 şi perioada lungă de revenire, când banca a fost nevoită să facă o serie de restructurări. ”Am pierdut colegi şi situaţia de atunci a contribuit negativ la imaginea sectorului financiar-bancar. Dar cred că am îmbunătăţit imaginea în ultimii ani şi am arătat că facem parte din economie şi lucrăm impreună”.

    În plus, BT a fost implicată ulterior în negocieri dificile, tensiuni, când a făcut achiziţii şi integrări.

    ”Cred că provocările care vin vor fi şi mai grele. În trecut eram criticaţi că suntem o generaţie răsfăţată, că ne plângem prea mult după criza din 2008-2009, că nu am avut pandemii sau războaie. Dar cred că acum ne-am dovedit rezilienţa, în ultimii 2 ani”.

     

  • Este oficial: În 13 iunie va fi finalizată cesiunea către Banca Transilvania a contractelor încheiate de Idea Bank cu clienţii săi

    Integrarea Idea Bank în Grupul Financiar Banca Transilvania este în desfăşurare până în 13 iunie, când va fi finalizată cesiunea către Banca Transilvania a contractelor încheiate de Idea Bank cu clienţii săi.

    Banca Transilvania a anunţat astăzi primele servicii pentru clienţii Idea Bank, precum şi lansarea unui link cu informaţii utile microsite, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

    Serviciile Băncii Transilvania pentru clienţii Idea Bank, valabile din 18 aprilie sunt folosirea bancomatelor BT, plata ratelor la Banca Transilvania şi un Call Center dedicat.

    Concret, de astăzi toţi clienţii Idea Bank pot folosi cardurile la ATM-urile Băncii Transilvania în aceleaşi condiţii de cost cu cele de la Idea Bank. Totodată, clienţii Idea Bank pot achita ratele aferente creditelor de la Idea Bank inclusiv în sediile BT, precum şi prin self-banking, la aparatele BT Express, pe baza codului de bare de pe documentele aferente generate de Idea::Bank. Call Center-ul dedicat este 0800 800 881, Ă40 264 308 014, ideaBT@btrl.ro.

    Într-o etapă următoare, începând cu 10 mai, clienţii Idea Bank vor primi prin e-mail şi/sau poştă o informare personalizată cu privire la toate produsele şi serviciile pe care Banca Transilvania le oferă, ca urmare a cesiunii de contracte, echivalent al celor de la Idea Bank.

    Din 14 iunie clienţii Idea Bank care devin clienţi BT vor putea accesa produsele şi serviciile exclusiv prin Banca Transilvania.

    După ce în 2015 Banca Transilvania a cumpărat Volksbank, în 2018 a cumpărat Bancpost, ERB Retail Services şi ERB Leasing, iar în 2021 a achiziţionat Idea Bank, Idea Leasing şi Idea Broker de Asigurare.

    În octombrie 2021 Banca Transilvania anunţa că a finalizat achiziţia întregului pachet de acţiuni deţinut de către polonezi de la Getin Holding în capitalul social al Idea Bank, precum şi a participaţiilor în capitalul social al Idea Leasing IFN şi Idea Broker de Asigurare. Finalizarea tranzacţiei prin care Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, a preluat pachetul integral de acţiuni deţinut de polonezii de la Getin Holding la entităţile Idea pe piaţa românească a intrat în linie dreaptă, după primirea aprobărilor de la Consiliul Concurenţei şi BNR, şi acum se realizează finalizarea operaţiunilor.

    Idea Bank va rămâne entitate juridică, parte din Grupul Financiar BT, va avea brand nou şi va deveni hub digital în cadrul căruia vor fi dezvoltate soluţii de banking online.


     

     

  • Citatul săptămânii. Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania: Estimăm că va fi o creştere a numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, de rambursare, temporar cel puţin, în perioada următoare

    Estimăm că va fi o creştere a numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, de rambursare, temporar cel puţin, în perioada următoare. Dar pe de altă parte, în comparaţie cu alte perioade în ultimii ani, am văzut şi o creştere destul de rapidă a veniturilor în România. Aşa că, o parte din impact va fi probabil absorbit de această creştere a veniturilor. Am văzut că în România economisirile au crescut. Cumva, clienţii noştri, fie persoane fizice, fie persoane juridice, s-au pregătit, au creat un fel de buffer, o rezervă pentru perioada aceasta.

  • Banca Transilvania a actualizat în scădere previziunile de creştere economică de anul acesta, la 3,2%, pe fondul temperării consumului privat de la 7,9% an/an la 3,7% an/an

    Banca Transilvania, cea mai mare din România, şi-a actualizat previziunile pe termen scurt şi mediu privind evoluţia economie, care indică perspective de încetinire a ritmului anual de creştere economică de la 5,9% în 2021 la 3,2% în 2022, pe fondul temperării consumului privat, principala componentă a PIB, de la 7,9% an/an la 3,7% an/an, în contextul intensificarii presiunilor inflaţioniste şi a incertitudinilor create de  evenimentele din Ucraina şi consecinţele acestora.

    Pe de altă parte, banca se aşteaptă la accelerarea investiţiilor productive în economie, de la 2,3% an/an în 2021 la 4,7% an/an în 2022, pe fondul nivelului redus al costurilor reale de finanţare şi implementării programelor Uniunii Europene, într-un context de forţă majoră, dată fiind situaţia din Ucraina ,care ar putea determina unele companii să descopere oportunităţile de a dezvolta planuri de investiţii în România.

    “În acest scenariu consumul public ar putea accelera de la 0,4% an/an în 2021 la 3,7% an/an în 2022, ca urmare a perspectivelor de implementare a programelor UE”, spune Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică în cadrul instituţiei.

    La nivelul cererii externe nete acesta se aşteaptă la majorarea exporturilor şi importurilor totale cu 5% an/an, respectiv cu 6% an/an în 2022.

    Totodată, ritmul anual de creştere economică ar putea accelera la 4,3% în 2023 şi 4,5% în 2024, pe fondul continuării ciclului investiţional post-pandemie, cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB-ului.

    Astfel, investiţiile productive s-ar putea majora cu dinamici anuale de 4,1% în 2023, respectiv 5,5% în 2024, evoluţie puternic influenţată de nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi de implementarea programelor Uniunii Europene.

    Pentru consumul privat, principala componentă a PIB, analiştii BT estimează creştere, cu dinamici anuale de 5,6% în 2023 şi 5,0% în 2024, determinată de convergenţa veniturilor spre media europeană, decelerarea presiunilor inflaţioniste şi nivelul accesibil al costurilor reale de finanţare.

    În acest scenario, consumul public s-ar putea majora cu un ritm anual de 4,3% în 2023 şi 2024, evoluţie susţinută de implementarea programelor Uniunii Europene.

    La nivelul cererii externe nete Andrei Rădulescu  prognozează creşterea exporturilor şi importurilor totale (bunuri şi servicii) cu ritmuri medii anuale de 6,3% şi 6,9% în perioada 2023-2024.

    De altfel, potrivit analizei BT, ritmul anual de creştere economică ar putea accelera la 4,3% în 2023 şi 4,5% în 2024, pe fondul continuării ciclului investiţional post-pandemie, cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB-ului.

    Totuşi, Andrei Rădulescu atrage atenţia asupra gradului ridicat de incertitudine asociat prognozelor macroeconomice, în contextul modificărilor structurale la nivel mondial (deglobalizare) şi semnalelor de reconfigurare pentru arhitectura monetar-financiară
    internaţională, mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina. Pe de altă parte, el subliniază că pieţele financiare internaţionale au înregistrat o ameliorare a climatului în perioada recentă, ceea ce exprimă premise de continuare a ciclului investiţional post-pandemie în sfera economiei reale pe termen scurt.

    Andrei Rădulescu mai precizează că investitorii străini continuă să fie optimişti cu privire la potenţialul economiei interne (fluxuri în majorare cu peste 10% an/an în perioada ianuarie – februarie), aspect influenţat de structura solidă de rezistenţă a economiei.

     

     


     

     

  • Este oficial: În 13 iunie va fi finalizată cesiunea către Banca Transilvania a contractelor încheiate de Idea Bank cu clienţii săi

    Integrarea Idea Bank în Grupul Financiar Banca Transilvania este în desfăşurare până în 13 iunie, când va fi finalizată cesiunea către Banca Transilvania a contractelor încheiate de Idea Bank cu clienţii săi.

    Banca Transilvania a anunţat astăzi primele servicii pentru clienţii Idea Bank, precum şi lansarea unui link cu informaţii utile microsite, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

    Serviciile Băncii Transilvania pentru clienţii Idea Bank, valabile din 18 aprilie sunt folosirea bancomatelor BT, plata ratelor la Banca Transilvania şi un Call Center dedicat.

    Concret, de astăzi toţi clienţii Idea Bank pot folosi cardurile la ATM-urile Băncii Transilvania în aceleaşi condiţii de cost cu cele de la Idea Bank. Totodată, clienţii Idea Bank pot achita ratele aferente creditelor de la Idea Bank inclusiv în sediile BT, precum şi prin self-banking, la aparatele BT Express, pe baza codului de bare de pe documentele aferente generate de Idea::Bank. Call Center-ul dedicat este 0800 800 881, Ă40 264 308 014, ideaBT@btrl.ro.

    Într-o etapă următoare, începând cu 10 mai, clienţii Idea Bank vor primi prin e-mail şi/sau poştă o informare personalizată cu privire la toate produsele şi serviciile pe care Banca Transilvania le oferă, ca urmare a cesiunii de contracte, echivalent al celor de la Idea Bank.

    Din 14 iunie clienţii Idea Bank care devin clienţi BT vor putea accesa produsele şi serviciile exclusiv prin Banca Transilvania.

    După ce în 2015 Banca Transilvania a cumpărat Volksbank, în 2018 a cumpărat Bancpost, ERB Retail Services şi ERB Leasing, iar în 2021 a achiziţionat Idea Bank, Idea Leasing şi Idea Broker de Asigurare.

    În octombrie 2021 Banca Transilvania anunţa că a finalizat achiziţia întregului pachet de acţiuni deţinut de către polonezi de la Getin Holding în capitalul social al Idea Bank, precum şi a participaţiilor în capitalul social al Idea Leasing IFN şi Idea Broker de Asigurare. Finalizarea tranzacţiei prin care Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, a preluat pachetul integral de acţiuni deţinut de polonezii de la Getin Holding la entităţile Idea pe piaţa românească a intrat în linie dreaptă, după primirea aprobărilor de la Consiliul Concurenţei şi BNR, şi acum se realizează finalizarea operaţiunilor.

    Idea Bank va rămâne entitate juridică, parte din Grupul Financiar BT, va avea brand nou şi va deveni hub digital în cadrul căruia vor fi dezvoltate soluţii de banking online.


     

     

  • Date personale pe WhatsApp: Instanţa a menţinut amenda dată Băncii Transilvania

    Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCDP) a obţinut în instanţă o hotărâre definitivă de menţinere a unei amenzi de 100.000 de euro aplicate Băncii Transilvania într-un dosar în care angajaţi ai băncii au transferat între ei şi apoi, pe WhatsApp şi în afara companiei, date personale ale clienţilor.

    „Prin Hotărârea civilă nr. 9 din 13.04.2022, definitivă, Curtea de Apel Cluj a confirmat amenda în cuantum de 100.000 de euro aplicată de Autoritatea de Supraveghere Băncii Transilvania, pentru încălcarea art. 32 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 5 alin. (1) lit. f) din Regulamentul General privind Protecţia Datelor”, a comunicat ANSPCDP.

    De asemenea, instanţa a reţinut următoarele aspecte, conform ANSPDCP: „În cauză, pentru a dovedi conduita sa diligentă în ce priveşte instruirea personalului în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal reclamanta a depus o serie de reglementări interne precum şi dovada organizării unor cursuri având această tematică, însă apare important de subliniat ca nu s-a dovedit participarea efectivă a personalului la aceste cursuri şi nici aplicarea efectivă a vreunei modalităţi de verificare a însuşirii acestor cunostinţe şi informaţii.

    De altfel, aspectele invocate de reclamantă în sensul în care ar fi luat măsuri adecvate, în scopul implementării prevederilor din Regulament, sunt contrazise chiar de faptele constatate prin procesul verbal de contravenţie şi necontestate, care atestă divulgarea intenţionată, în mod neautorizat, de către persoanele aflate sub autoritatea Băncii, a unui şsetţ însemnat de date cu caracter personal (unele din categoria datelor extrem de sensibile) către un număr foarte mare de persoane. Dezinvoltura cu care angajaţii reclamantei au acţionat, transmiţând de la unul la altul datele cu caracter personal ale clientului băncii şi ulterior, unor terţe persoane, prin intermediul aplicaţiei Whatsapp, atestă nu doar necunoaşterea procedurilor de lucru privind prelucrarea datelor cu caracter pesonal cât mai ales (şi mai grav) inabilitatea acestora de a identifica şi califica datele la care au acces ca find date cu caracter personal, ceea ce denotă o lipsă acută de instruire efectivă.”

    De asemenea, aceeaşi soluţie favorabilă Autorităţii de Supraveghere a fost pronunţată şi la fond, prin Sentinţa civilă nr. 1309 din 06 Mai 2021 a Tribunalului Cluj, menţinută în întregime de instanţa de apel, constatându-se faptul că „cererea de chemare în judecată formulată de reclamata Banca Transilvania SA în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, se vădeste neîntemeiată şi va fi respinsă, procesul-verbal de contravenţie nr. 23409 încheiat de pârâtă la data de 26.11.2020 urmând a fi menţinut ca deplin legal şi temeinic”.