BusinessMagazin

Tag: bacterii

  • Bacterii programate să depisteze tumorile hepatice, create de cercetătorii de la MIT

    Tal Danino, cercetător la prestigiosul MIT, spune că a “programat” acele bacterii prin modificări operate la nivelul codului genetic al acestora, potrivit bbc.com.

    Savantul american spune că aceeaşi metodă ar putea fi utilizată şi pentru detectarea altor tipuri de cancer.

    Deocamdată, metoda a fost testată doar pe şoareci. Rezultatele acestui studiu vor fi publicate în curând în revista Science Translational Medicine.

    Şoarecii din experiment au fost hrăniţi cu bacterii probiotice pre-programate – similare cu bacteriile introduse în anumite tipuri de iaurturi prin al căror consum se promovează stilul de viaţă sănătos.

    Acele bacterii produc enzime atunci când întâlnesc o tumoare, iar acele enzime modifică ulterior culoarea urinei.

    Până în prezent, metoda s-a dovedit exactă în detectarea cancerului hepatic.

    “Cancerul hepatic este dificil de detectat şi chiar este nevoie de o nouă tehnologie pentru a-l depista”, a declarat Tal Danino pentru BBC, înainte de prezentarea studiului său la TED 2015.

    În 2012, pe plan mondial, cancerul hepatic a ocupat locul al doilea în topul celor mai letale tipuri de cancer, provocând 745.000 de decese, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

    Tal Danino a fost primul dintre cei 21 de bursieri TED – tineri cercetători implicaţi în proiecte ce vizează dezvoltarea unor tehnologii revoluţionare – aleşi în fiecare an de organizaţia nonprofit TED. Discursurile lor de câte cinci minute deschid în fiecare an această conferinţă anuală.

    “Există mai multe bacterii în corpul uman decât stele în galaxia noastră”, a declarat Tal Danino.

    “În corpul nostru există un univers fascinant şi acum putem să programăm bacteriile la fel cum programăm computerele”, a adăugat el.

    Însă conjuncţia dintre biologie şi computere se află încă “într-un stadiu incipient”, consideră cercetătorul american.

    “Nu ştim care va fi impactul exact al acestei tendinţe”, a adăugat el pentru BBC.

    Bacteriile pot fi deosebit de utile în lupta împotriva cancerului.

    Studiile au arătat că adeseori există concentraţii mari de bacterii în interiorul tumorilor, în special în cele intestinale, iar anumiţi experţi au sugerat faptul că bacteriile se ascund în tumori, deoarece acestea reprezintă “locuri” în care nu pot fi atacate de sistemul imunitar.

    Următoarea etapă în studiul coordonat de Tal Danino va consta în utilizarea bacteriilor reprogramabile pentru a detecta mai multe tipuri de cancer şi, eventual, pentru dezvoltarea unor tratamente.

  • Idei de afaceri: detectorul genetic de mâncare contaminată

    Soluţia găsită de DNATrek este pulverizarea pe alimente a unei substanţe care conţine o secvenţă unică de ADN care funcţionează ca un cod de bare ce poate fi citit de un dispozitiv special şi permite identificarea locului de provenienţă a produsului în cazul apariţiei unor probleme, scrie San Francisco Chronicle.

    Substanţa nu are gust şi nici miros şi, ca atare, nu afectează gustul produselor sau al fructelor şi al legumelor pe care este pulverizată, fiind deja acceptată ca aditiv alimentar adecvat consumului uman de către autorităţile americane. Soluţia DNATrek urmează să fie testată pe scară largă anul viitor, iar compania susţine că va putea fi folosită şi la depistarea alimentelor falsificate.

    Anthony Zografos, CEO al companiei, sugerează că tehnologia ar putea rezolva astfel problema depistării unei surse de infecţie pe traseul producţiei, al ambalării şi al livrării produselor alimentare, având în vedere că atunci când oamenii încep să aibă simptomele infectării cu salmonella sau E. coli, multe indicii despre sursa contaminării sunt deja dispărute.

  • Lucruri mai mult sau mai puţin amuzante despre bani

    Greşiţi dacă vă închipuiţi că banii nu cresc în copaci. Din secolul 3 înainte de Hristos până în secolul IX, clasele superioare din China îşi turnau banii sub forma unor copacei cu monede drept fructe. Monedele se rupeau la nevoie, iar în final scheletul copacului era topit şi refolosit.

    Studiile au identificat 93 de tipuri de bacterii, incluzând E.coli şi S.aureus pe suprafaţa banilor. În Japonia există ATM-uri care dezinfectează banii, trecându-i printre două role încinse.

    Un studiu al Departamentului antidrog al SUA a demonstrat că mai mult de jumătate din bancnotele de 50 şi de 100 de dolari furnizate de ATM au urme de cocaină pe ele. Alte teste au arătat că 70% din bancnotele folosite în Chicago, Miami şi Huston sunt în această stare. Obiceiul americanilor de a priza cocaina cu ajutorul unei banconte rulate nu este, oricum, la baza situaţiei; cocaina este o pulbere fină, care se transmite de la o bancontă la alta, în interiorul unui ATM.

    Cea mai valoroasă monedă din lume este cea de 20 de dolari, din aur, bătută în 1933 şi cunoscută sub numele de Double Eagle. În acelaşi an preşedintele Roosevelt a decis să renunţe la standardul aur şi a ordonat ca toate monedele de aur să fie distruse. Una singură a apărut în 1996, iar şase ani mai târziu a fost vândută la licitaţie pentru 7,95 milioane dolari.

    Regina Marii Britanii Elisabeta a II-a este persoana care apare pe cele mai multe banconte şi monede, în întreaga lume.

    În 1994, în fosta Iugoslavie apărea o bancnotă de 500.000.000.000 de dinari, fiind hârtia cu cele mai multe zerouri din lume.

    Cel mai mare depozit de aur din lume se află în Manhattan. Mai mare decât Fort Knox, în seif, administrat de Rezerva federală din New York, se află 90 de miliard de dolari în lingouri de aur, aparţinând unor bănci, organizaţii sau naţiuni. 

    Termenul de milionar a fost folosit pentru prima oară de scriitorul Benjamin Disraeli, în 1826, în romanul “Vivian Grey

    În lume există în jur de 7 milioane de milionari. 80% dintre aceştia conduc maşini la mâna a doua.

  • Şase produse ale capitalismului cu origini antice – GALERIE FOTO

    1. Bomboanele cu mentă

    Igiena dentară nu s-a aflat printre priorităţile egiptenilor, chiar dacă sunt renumiţi pentru alte invenţii precum piramidele sau foile de papirus. După ce au ajuns să se confrunte cu mirosurile rezultate în urma bacteriilor bucale, au conceput primele bomboane mentolate: o mixtură din mai multe ingrediente, printre care şi tămâia şi scorţişoara pe care le fierbeau apoi în miere şi le modelau corespunzător. Bomboanele au fost menţionate mai întâi în papirusul Ebers, un document din secolul 16î.Hr.. şi erau folosite atât în ceremonii religioase, cât şi din motive medicale.

    2. Paraşutele

    Majoritatea atribuie inventarea paraşutelor lui Leonardo da Vinci, dar, de fapt, chinezii antici sunt  cei cărora le-a venit ideea, potrivit listverse.com. Dovezi scrise demonstrează că împăratul Shun, un bărbat care a trăit în urmă cu mai bine de 4000 de ani în urmă, a fost forţat să se arunce de pe o clădire înaltă de către tatăl lui. Shun a folosit două pălării din bambus şi a coborât astfel lin pe pământ. Scrieri ulterioare povestesc cum acrobaţii chinezi foloseau echipamente asemănătoare paraşutelor pentru a distra nobilimea, cu mai bine de 1700 de ani înainte de presupusa invenţie a lui da Vinci.

    3. Încuietorile

    Cele mai vechi lacăte găsite aparţin egiptenilor antici şi, potrivit dovezilor, au fost realizate cu cel puţin 2000 de ani î.Hr.. Se crede însă că există de mai mult timp. Ce diferă la încuiterorile egiptenilor este că erau alcătuite în totalitate din lemn, inclusiv cheia.  Se crede că egiptenii au făcut încuietori complexe pentru a păzi lucuri valoaroase sau cu importanţă religioasă.

    4. Automatul pentru produse alimentare

    Primul automat de snack-uri oferea un singur produs: apă sfinţită. În schimbul unei monede echivalente cu circa 4,40 dolari, putea să ofere o cantitate mică de apă sfinţită folosită în temple. Aparatul era format dintr-o cutie cu un spaţiu în care se introducea o monedă. Moneda lovea un braţ care clătina suportul în care se afla apa sfinţită astfel încât aceasta să cadă.

    5. Popcornul

    Aztecii nu au inventat tehnic popcornul, dar l-au descoperit ca urmare a invaziei spaniole. Când Columb a interacţionat cu tribul Arawak, a primit un corsaj din popcorn. Se credea că este o componentă fundamentală în imperiul lor şi juca un rol important în cultura aztecă. Era folosit deseori în construirea de coliere sau a altor bijuterii şi în decorarea statuetelor religioase. Un ritual aztec implica aruncarea unei cantităţi mari de porumb în foc, ca sacrificiu pentru zei.

    6.Frigiderul

    “Yakhcal”-ul, strămoşul frigiderului, era o ridicătură de aproximativ 18 metri făcută din noroi. Sub aceasta, era săpată o groapă de aproximativ 5000 metri cubi. Gheaţa era făcută în canale din yakhchal umplute cu apă şi care îngheţau în timpul nopţii, când temperaturile erau foarte scăzute.