Potrivit planului, autoturismele şi autoutilitarele vor fi nevoite să emită cu 15% mai puţin dioxid de carbon până în 2025 comparativ cu 2021 şi cu 30% mai puţin până în 2030.
„Propunerea de reducere cu 30% a emisiilor maşinilor de pasageri este ambiţioasă şi realistă”, a transmis Comisia.
Comisia a admis că schimbările tehnice necesare ar genera costuri mai mari de producţie care ar mări preţul vehiculelor, pe termen scurt.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Proiectul de lege care completează OUG 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule a fost adoptat cu unanimitate de voturi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit caietului de sarcini, cele 20 de autoturisme trebuie să aibă o gardă de la sol de 205 mm, lunetă degivrantă, ştergător lunetă, vopsea metalizată şi culoare neagră. Motorul va fi de maximum 1500 cmc şi trebuie să dezvolte o putere de minim 80 kw, adică minimum 120 de cai putere. Norma de poluare va fi Euro 6. Consumul urban trebuie să fie de cel mult 5 l/100 km, iar cel extraurban de maximum 4,7l/100 km. Dintre acestea, 12 trebuie să aibă cutie de viteze manuală 6+1R, iar celelalte 8 cutie de viteze automată.
De asemenea, autoturismele trebuie să aibă computer de bord, închidere centralizată din cheie, radio CD-MP3 player cu patru difuzoare, covoraşe de interior faţă-spate , iar roţile trebuie să fie cu jante din aliaj uşor. Geamurile faţă-spate trebuie să fie acţionate electric, oglinzile retrovizoare exterioare să fie acţionate electric şi să fie degivrante, iar autoturimele să aibă instalate sisteme de alarmă cu telecomandă.
Valoarea estimată a celor 20 de autoturisme este de 1,361,344.50 lei fără TVA, adică de circa 300.000 de euro la care se adaugă TVA.
Totodată, Primăria Generală a Capitalei vrea să achiziţioneze şi cinci autoturisme hibride, a căror valoare estimată este de 340.336,18 lei fără TVA.
Acestea trebuie să aibă caroserie Hatchback, cinci locuri, culoare albă, benzină, motor de maximum 1500 cmc care să dezvolte o putere de minimum 60 CP, iar consumul mixt nu trebuie să depăşească 3,5 l/100 km.
De asemenea, Primăria vrea să cumpere şi două autovehicule utilitare, de culoare albă, care să îndeplinească mai multe condiţii, printre care motor diesel de maximum 1500 cmc, minim 90 de cai-putere, aer condiţionat, computer de bord, iar compartimentul de marfă să aibă un volum util de 3300 dmc.Valoarea estimată a acestora este de 136,134.45 lei fără TVA.
Potrivit cerinţelor suplimentare din caietul de sarcini, câştigătorul licitaţiei va fi cel care va efectua înmatricularea, cu împuternicire din partea Municipiului Bucureşti, numerele nu vor fi preferenţiale. De asemenea, furnizorul va încheia poliţele de asigurare obligatorie şi facultativă, iar autoturismele vor trebui să fie echipate cu anvelope all season. Costurile rezultate din cerinţele suplimentare vor fi suportate de furnizor.
Ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat, marţi, că la nivelul ministerului s-a constituit deja un grup de lucru din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ai Administraţiei Naţionale a Fondului de Mediu, ai Registrului Auto Român, ai Finanţelor dar şi ai producătorilor de maşini şi ai ONG-urilor, care lucrează la proiectul de introducere a unei noi taxe de poluare.
„S-a constituit un grup de lucru în vederea calculului şi gândirii corecte, încât să găsim o metodă prin care maşinile care poluează, care au o normă de poluare mică şi emisii de dioxid de carbon mari, să plătească o taxă de poluare. În toate ţările europene se merge pe normă de emisii. Eu condider că nu trebuie să punem o taxă la prima înmatriculare. Este ca şi cum gândim înainte, punem căruţa înaintea boilor, noi trebuie să ştim în momentul în care facem o astfel de taxă cât circulă maşina respectivă într-o anumită perioadă de timp, astfel încât să pot să îi faci determinarea de astfel de emisii”, a declarat ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
De la an la an, industria autovehicolelor se bucură de o rentabilitate puternică. În 2016 a înregistrat o rată de creştere impresionantă, + 9% faţă de 2015, iar media globală a avansat cu 1,6%. În acest ritm, se poate vorbi despre o creştere de 6 – 7 % pe an până în 2020.
Până acum sectorul a fost condus de producătorii de automobile, unde Dacia-Renault a fost pe locul 11 la nivel european, cu aproape 360.000 de unităţi de produse în 2016. În prezent cea mai mare parte a creşterii provine de la producătorii de piese şi componente auto.
În ceea ce priveşte piaţa furnizorilor, aceasta include atât fabrici de producţie proprii, cum ar fi Daimler, cât şi numeroşi contractori, precum Delphi, Draexlmaier, Leoni sau Continental, dar şi antreprenori locali mici, care la rândul lor sunt furnizori pentru marile companii producătoare.
Marii jucători de pe piaţă nu sunt transparenţi în privinţa estimărilor şi datelor financiare, iar finanţarea bancare este furnizată de obicei la nivel de grup în condiţii favorabile în comparaţie cu cele locale.
În ceea ce priveşte evoluţia pieţei interne, industria automobilelor s-a apreciat în trimestrul IV 2016 pentru autoturisme noi (-1,7% Q1-Q2 până la 32.500 unităţi), însă a scăzut puternic în general datorită încetinirii vânzărilor la mâna a doua, până la un total de 101.500 de autoturisme vândute
(-15,2% Q1-Q2).
Anul 2016 a fost unul din cei mai buni din ultimul deceniu, înregistrându-se o creştere a numărului de înmatriculări de vehicule de 17,4% ,ajungând la 510.000 de unităţi, dintre care automobile noi reprezintă aproximativ 22% (115.000 de unităţi).
De asemenea, piaţa leasingului financiar a crescut cu 25% în 2016, până la două miliarde de euro, dintre care aproape 77% reprezintă automobile şi vehicule utilitare uşoare. Companiile au reprezentat 97% din totalul clienţilor de leasing financiar, urmate de persoanele fizice 2% şi 1% de sectorul public. Flota de autovehicule de leasing operaţional a crescut cu 8%, până la 60.000 de vehicule în 2016 (adică aproximativ 13% din toate înregistrările de autoturisme noi), cu aşteptări de creştere similare pentru 2017.
Cifra de afaceri totală a sectorului auto în 2016 a depăşit 20 de miliarde de euro, determinată de exporturi, pe măsură ce piaţa locală este relativ mică şi se concentrează pe vehiculele second-hand.
Principalele companii auto care activează în Romania sunt: Dacia (>cifră de afaceri de 4,2 miliarde euro în 2015), Ford (0,8 miliarde euro), iar din urmă vine grupul Volskwagen în calitate doar de comerciant şi distribuitor, cu o cifră de 0,4 miliare euro.
Principalii producători de componente şi consumabile sunt: Continental (5 diviziuni), cu cifra de afaceri totală de 2,3 miliarde euro, Autoliv (sisteme de securitate) cu 0,7 miliarde euro, Takata (volane) – 0,5 miliarde euro, Michelin – 0,5 miliarde euro şi Delphi cu o cifra de 0,4 miliarde euro. Potrivit aceluiaşi studiu, piaţa auto este dominată de grupurile Dacia (Renault), Continental şi alte grupuri cu prezenţă globală (TRW, Bosch, Delphi, Ford şi alţii).
Reprezentanţii Euler Hermes au oferit şi o analiză SWOT (puncte forte, slăbiciuni, oportunităţi şi ameninţări) a domeniului:
Puncte forte
Puncte slabe
Oportunităţi
Ameninţări
De la an la an, industria autovehicolelor se bucură de o rentabilitate puternică. În 2016 a înregistrat o rată de creştere impresionantă, + 9% faţă de 2015, iar media globală a avansat cu 1,6%. În acest ritm, se poate vorbi despre o creştere de 6 – 7 % pe an până în 2020.
Până acum sectorul a fost condus de producătorii de automobile, unde Dacia-Renault a fost pe locul 11 la nivel european, cu aproape 360.000 de unităţi de produse în 2016. În prezent cea mai mare parte a creşterii provine de la producătorii de piese şi componente auto.
În ceea ce priveşte piaţa furnizorilor, aceasta include atât fabrici de producţie proprii, cum ar fi Daimler, cât şi numeroşi contractori, precum Delphi, Draexlmaier, Leoni sau Continental, dar şi antreprenori locali mici, care la rândul lor sunt furnizori pentru marile companii producătoare.
Marii jucători de pe piaţă nu sunt transparenţi în privinţa estimărilor şi datelor financiare, iar finanţarea bancare este furnizată de obicei la nivel de grup în condiţii favorabile în comparaţie cu cele locale.
În ceea ce priveşte evoluţia pieţei interne, industria automobilelor s-a apreciat în trimestrul IV 2016 pentru autoturisme noi (-1,7% Q1-Q2 până la 32.500 unităţi), însă a scăzut puternic în general datorită încetinirii vânzărilor la mâna a doua, până la un total de 101.500 de autoturisme vândute
(-15,2% Q1-Q2).
Anul 2016 a fost unul din cei mai buni din ultimul deceniu, înregistrându-se o creştere a numărului de înmatriculări de vehicule de 17,4% ,ajungând la 510.000 de unităţi, dintre care automobile noi reprezintă aproximativ 22% (115.000 de unităţi).
De asemenea, piaţa leasingului financiar a crescut cu 25% în 2016, până la două miliarde de euro, dintre care aproape 77% reprezintă automobile şi vehicule utilitare uşoare. Companiile au reprezentat 97% din totalul clienţilor de leasing financiar, urmate de persoanele fizice 2% şi 1% de sectorul public. Flota de autovehicule de leasing operaţional a crescut cu 8%, până la 60.000 de vehicule în 2016 (adică aproximativ 13% din toate înregistrările de autoturisme noi), cu aşteptări de creştere similare pentru 2017.
Cifra de afaceri totală a sectorului auto în 2016 a depăşit 20 de miliarde de euro, determinată de exporturi, pe măsură ce piaţa locală este relativ mică şi se concentrează pe vehiculele second-hand.
Principalele companii auto care activează în Romania sunt: Dacia (>cifră de afaceri de 4,2 miliarde euro în 2015), Ford (0,8 miliarde euro), iar din urmă vine grupul Volskwagen în calitate doar de comerciant şi distribuitor, cu o cifră de 0,4 miliare euro.
Principalii producători de componente şi consumabile sunt: Continental (5 diviziuni), cu cifra de afaceri totală de 2,3 miliarde euro, Autoliv (sisteme de securitate) cu 0,7 miliarde euro, Takata (volane) – 0,5 miliarde euro, Michelin – 0,5 miliarde euro şi Delphi cu o cifra de 0,4 miliarde euro. Potrivit aceluiaşi studiu, piaţa auto este dominată de grupurile Dacia (Renault), Continental şi alte grupuri cu prezenţă globală (TRW, Bosch, Delphi, Ford şi alţii).
Reprezentanţii Euler Hermes au oferit şi o analiză SWOT (puncte forte, slăbiciuni, oportunităţi şi ameninţări) a domeniului:
Puncte forte
Puncte slabe
Oportunităţi
Ameninţări
Proiectul a fost votat cu 86 voturi ”pentru”, nicio abţinere şi niciun vot împotrivă.
”Prin ordonanţa de urgenţă se prevede restituirea pe cale administrativă, la cerere, a sumelor de bani reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa de poluare pentru autovechicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, actualizate cu dobânda prevăzută în Codul de procedură fiscală, calculate de la momentul achitării taxei, până la momentul restituirii efective”, a explicat secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Attile Gyorgy.
Iniţial, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă primise un aviz favorabil ”fără amendamente” din partea Comisiilor de Finanţe şi de Mediu ale Senatului.
Proiectul va fi transmis Camerei Deputaţilor, care este decizională.
În ceea ce priveşte Capitala, angajaţii ISU Bucureşti-Ilfov au fost solicitaţi să îndepărteze 13 copaci doborâţi în urma furtunii, dintre care şase au căzut pe maşini, un bărbat decedând după ce un arbore a căzut peste el.
Referitor la judeţul Ilfov, aici au avut loc opt inundaţii, un copac a fost doborât de vânt şi un acoperiş avariat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
37% din consumatorii globali deja consideră autoturismele electrice că o alternativă atractivă. Analiza realizată de Roland Berger înregistrează sistematic procesele de transformare în industria auto şi este bazată pe un studiu de caz cu peste 10.000 consumatori din peste 10 ţări
Autovehiculele electrice devin din ce în ce mai prezente pe piaţă. Nu în ultimul rând, introducerea facilităţilor de asistenţă la condus şi succesul tehnologiei autonome implementate până în prezent prefigurează o penetrare rapidă a pieţei de către autoturismele autonome.
În viziunea clienţilor, viitorul va aparţine autovehiculelor cu propulsie electrică şi a celor care se conduc singure. Până la 46% din consumatorii globali nu ar mai cumpără unautoturism dacă ar avea acces la taxiuri ce se conduc singure, cunoscute şi ca robotaxiuri. De asemenea, 37% din consumatori deja iau în considerare că următorul autoturism achiziţionat să fie unul electric.
Acestea sunt concluziile studiului Automotive Disruption Radar, publicaţie Roland Berger ce monitorizează constant evoluţia şi impactul principalelor tendinţe disruptive, precum noile concepte de mobilitate, tehnologia autonomă, interconectivitatea şi serviciile digitale sau sistemele de propulsie electrică. Analiză surprinde prin intermediul a 25 de indicatori situaţia curentă şi principalele evoluţii în cinci arii relevante: reglementare, tehnologie, infrastructură, activitate industrială şi interes al clienţilor.
Pentru a evalua opinia consumatorilor, sunt incluse, de exemplu, punctele de vedere a peste 10.000 de consumatori din 10 ţări: China, Franţa, Germania, India, Japonia, Olanda, Singapore, Coreea de Sud, Marea Britanie şi SUA.
“Industria auto se confruntă cu numeroase tendinţe disruptive pe care trebuie să le gestioneze simultan şi această transformare radicală va avea consecinţe importante asupra întregului sector”, spune Marcus Berret, partener în cadrul centrului global de competenţe auto Roland Berger.
“Lanţurile valorice complete vor suferi modificări şi vor apărea noi modele de afaceri – producătorii de echipamente originale (OEM) şi furnizorii de echipamente vor trebui să se adapteze la noul peisaj competiţional.”
Pe plan internaţional, clienţii din Singapore şi China exprimă cel mai puternic interes pentru noile concepte de mobilitate. 84% dintre participanţii la studiu în Singapore şi 83% în China au menţionat cel puţin o persoană care nu a mai dorit achiziţionarea unui autoturism personal.
Modelele car sharing şi rîde sharing au avut parte de un răspuns mai puţin favorabil în alte ţări dezvoltate economic, cum ar fi Marea Britanie (37%), Franţa (34%) şi Japonia (29%). Statele Unite s-a situat pe ultimul loc cu 22%.
“Atitudinea consumatorilor s-a schimbat, influenţată în special de tendinţele economiei de tip sharing”, a declarat Codruţ Pascu, partener în cadrul biroului Roland Berger Bucureşti. “Astfel, noile modele de afaceri sunt intr-o evoluţie ascendentă. În măsură în care robotaxiurile vor deveni o alternativă economic viabilă faţă de a deţine un autoturism, ponderea acestora se va accentua semnificativ în următorii ani”.
Consumatorii din ţările cu o densitate mare a populaţiei, precum Olanda (59%), Japonia (56%) şi Singapore (51%) îşi pot imagina utilizarea robotaxiurilor în detrimentul autoturismului personal. Germania nu este departe cu aproape 47%. Pe de altă parte, clienţii din ţările mari, cum ar fi SUA (35%), India (33%) şi China (27%), sunt mai puţin deschişi la această idee.
“Vehiculele electrice autonome sunt aşteptate să fie pregătite pentru comercializare până în anul 2021”, explică Berret. “Toţi producătorii mari lucrează intens cu furnizorii şi cu jucători din afară industriei auto, cum ar fi firmele IT, pentru a deveni competitivi în acest domeniu. La nivel global, aproximativ 40.000 de angajaţi lucrează la noi servicii de mobilitate şi conducere autonomă”.
Autovehiculele electrice sunt foarte populare în China. Electromobilitatea este un alt domeniu în care industria auto evidenţiază variaţii regionale semnificative. Clienţii din China exprimă o atitudine pozitivă faţă de vehiculele electrice – 60% din aceştia au în vedere un autoturism electric pentru următoarea achiziţie. În Coreea de Sud mai mult de jumătate dintre cei întrebaţi ar consideră un autoturism electric.
Clienţii menţionează preţurile ridicate drept principala barieră în calea achiziţionării unui astfel de vehicul. “Vehiculele electrice reprezintă încă o parte restrânsă a pieţei – însă ponderea modelelor electrice în producţia totală a cunoscut o creştere semnificativă în 2016”, explică Codruţ Pascu.
“Progresul în tehnologia bateriilor oferă vehiculelor o autonomie mai mare şi, în consecinţă, o accesibilitate mai ridicată. În plus, costurile au scăzut semnificativ: costul bateriilor pentru vehiculele electrice este estimat la aproximativ 120 de euro per kilowatt în 2020, semnificativ mai mic faţă de costul iniţial de producere a primelor modele.”
“Aceste evoluţii arată că întreagă industrie auto se apropie de sfârşitul unei ere. Iar noile tendinţe ale pieţei sunt determinate de o schimbare a aşteptărilor clienţilor”, spune Codruţ Pascu.
Deşi înregistrând o rată de penetrare încă foarte mică pe piaţă locală, ultimele 12 luni au marcat o creştere semnificativă a ofertei comerciale de autoturisme hibride şi complet electrice. De asemenea, efervescenţă electrică a cuprins şi jucători din alte sectoare care au demarat proiecte de infrastructură de încărcare (în special retail, inclusiv vânzare carburanţi şi utilităţi). “Ne aşteptăm la o creştere accelerată a numărului de autoturisme
cu propulsie electrică, atât hibride, cât şi complet electrice” susţine Szabolcs Nemeş, principal în cadrul biroului Roland Berger Bucureşti.
“Noile subvenţii vor contribui la această tendinţa, atenuând preţurile de achiziţie mai mari în comparaţie cu modelele ce beneficiază de motoare cu combustie internă”.
În ceea ce priveşte tehnologia de conducere autonomă, Szabolcs Nemeş consideră că trebuie subliniat avansul semnificativ deja existent: “Deşi sistemele complet autonome sunt încă în stadiul de testare şi calibrare, stadii incipiente de autonomie sunt deja prezente pe multe autoturisme sub formă echipamentelor de asistenţă sau a celor de conducere autonomă parţială, precum asistenţă la parcare, asistenţă pentru menţinerea/
schimbarea benzii de circulaţie, asistenţă la frânare, etc”.
După cum demonstrează exemplele internaţionale, rată de acceptanţă a acestor soluţii poate lua amploare foarte rapid. Cadrul de reglementare are un cuvânt foarte important, însă tendinţa este clară spre un viitor electric, cu facilităţi extinse de către tehnologia autonomă.