Tag: autostrazi

  • Noi critici pentru proiectul de buget al guvernului. Sumele pentru autostrăzi sunt prea mici

    „Folosind rapoartele CNAIR şi cifrele bugetului propus ieri, vedem că pe Autostrada A3 Câmpia Turzii-Cheţani-Iernut avem nevoie de 462 milioane lei (TVA inclusă) pentru a ajunge la 100% din ambele contracte. Suma alocată de guvern? Doar 164,4 milioane (35,6%) prevăzute pe toată Autostrada Transilvania, între Târgu Mureş şi Borş (mai sunt şi alte mici secţiuni care, teoretic, vor consuma bani)” arată asociaţia, într-o postare pe Facebook.

    Segmentul din A3 dintre Câmpia Turzii şi Cheţani (Straco) a ajuns la doar 19% stadiu fizic, avansul din 2018 fiind de aproximativ 13%. Din cele 4 proiecte promise de şeful CNAIR, doar tronsonul Cheţani-Iernut (Astaldi) are şanse teoretice de finalizare în 2019: este acum la 58%, iar anul trecut a avut un progres consistent de 39 de procente.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

     

  • Veşti bune pentru şoferi: Două noi autostrăzi ar putea intra curând în linie dreaptă

    Marţi, 22 ianuarie 2019, a fost depusă la Senat o propunere legislativă privind aprobarea obiectivelor de investiţii “Autostrada Unirii Principatelor Române” şi “Autostrada Basarabia”, iniţiată de un senator PMP.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Veşti bune pentru şoferi: Două noi autostrăzi ar putea intra curând în linie dreaptă

    Marţi, 22 ianuarie 2019, a fost depusă la Senat o propunere legislativă privind aprobarea obiectivelor de investiţii “Autostrada Unirii Principatelor Române” şi “Autostrada Basarabia”, iniţiată de un senator PMP.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Una dintre cele mai aşteptate autostrăzi ar putea deveni realitate în 2019

    Dacă în 2018 s-au inau­gurat 60 de kilometri de auto­stradă, printre care şi deja fai­mosul „ciot“ de 3,3 km al autostrăzii A3 Bucureşti-Ploieşti, anul acesta ar putea fi inauguraţi 118 km. Din aceştia, 43 km pe A1 Lugoj-Deva, 41 km pe A10 Sebeş-Turda – ceea ce înseamnă că de la Sibiu se va putea merge până la Cluj numai pe autostradă – şi 34 km pe A3 Tg. Mureş-Cluj, între Iernut şi Câmpia Turzii.
     
    Pe de altă parte, loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Lugoj-Deva ar fi trebuit finalizate încă din 2016, deci deja se discută de o întârziere de trei ani. Acum, cel mai probabil vor fi gata în vara acestui an. Cu toate acestea, va rămâne un tronson de 15 km care nu va fi gata, astfel încât nu se va putea circula de la Sibiu la Nădlac numai pe autostradă, iar acest tronson abia anul acesta va fi scos la licitaţie, problemele fiind legate şi de trecerile pentru animale sălbatice.
     
  • Cătălin Lupoaie, manager senior comunicare si afaceri publice la BCR, fost redactor la ZF şi editor-şef la Business Construct (2005-2010): „Experienţa de jurnalist este unică, nu poate fi comparată cu nicio altă meserie”

    „La Ziarul Financiar am trăit şi experimentat în cinci ani şi jumătate, cât alţii în 50 de ani. Am prins cea mai puternică creştere economică a României, dar şi criza care a întors pe dos economia locală şi toată industria media. Pentru un absolvent de jurnalism care a început să lucreze la 19 ani, Ziarul Financiar a fost în aceeaşi măsură o şcoală de business şi o lecţie de creare de conţinut media top quality.

    Experienţele pe care le-am trăit ca jurnalist de business m-au făcut să înţeleg ce înseamnă curajul de a discuta cu antreprenori şi cu oficiali influenţi, ce înseamnă să faci o documentare bună pentru a pune întrebările potrivite şi să mă bucur că pot participa la etape importante din dezvoltarea României. Pe lângă momentele serioase sau conferinţele clasice, au fost şi situaţii amuzante, desprinse din specificul mioritic. ”Chief, asta e farmecul. România e unică şi nu ai cum să te plictiseşti. De ce crezi că vin şi rămân atâţia investitori străini? Pentru că aici totul e dinamic”, îmi spunea mereu Fini (Cristian Hostiuc). Şi aşa a fost. Nu m-am plictisit niciodată (nici nu aveam timp J), pentru că foarte rar ştiam ce urma să se întâmple din momentul în care plecam de acasă. Să vă spun câteva exemple.

    Eram responsabil de domeniile infrastructură şi transport (într-o vreme când încă se construiau autostrăzi) şi am avut ocazia să particip la unele inspecţii memorabile pe şantiere. Cu unul dintre miniştrii transporturilor am mers cu trenul până la Cluj în timp ce ne cânta la chitară, altul a vrut să verifice nişte fisuri la un pasaj şi a intrat cu pantofii lui cu piele întoarsă în noroi, în timp ce era înconjurat de o turmă de porci care venise să-i inspecteze încălţămintea. Un prim-ministru ameninţa constructorii că va verifica o lucrare punând o cană de apă pe bordul maşinii, iar când a fost gata lucrarea şi a văzut cât de prost a fost executată, a renunţat la idee. O altă deplasare cu trenul pentru a vedea un şantier de autostradă era cât pe ce să fie un eşec pentru că jurnaliştii nu se mai trezeau şi trenul a fost nevoit să fie tras în triaj. La întoarcerea de pe şantier a avut loc un meci de ping-pong între angajaţii CFR şi jurnalişti, în urma căruia angajaţii CFR au pierdut mai multe borcane cu murături.

    După experienţa ZF, m-am angajat la producătorul de ciment Holcim şi am lucrat în comunicare şi marketing. Vizitele la şantiere au continuat, dar au fost lipsite de sarea şi piperul date de autorităţi.

    Am fost martorul unor momente cheie pentru economia românească, în care adrenalina ne ţinea în priză chiar şi când afară erau sub zero grade. Unul dintre ele, în 2005, când împreună cu două colege, îngheţam în faţa Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AVAS) aşteptând să fie depuse ofertele pentru preluarea Băncii Comerciale Române. O zi întreagă am alergat după maşinile cu oferte încercând să prindem o declaraţie. Din păcate, fără succes. Chiar şi aşa, reportajul a fost plin de suspans pentru că ofertele au venit chiar şi în ultimul minut. A fost o lungă controversă legată de ora la care a fost înscrisă ultima ofertă, care s-a lămurit după ce reprezentanţii AVAS au anunţat că ceasul din holul instituţiei era cu câteva minute înainte. N-am să uit niciodată ceaiul cald şi bomboanele oferite de angajaţii AVAS, care ne vedeau cum tremuram afară. Şi nu am să uit nici faptul că banii din privatizările din 2005-2007 urmau să fie investiţi în infrastructură şi, ca prin miracol, au dispărut fără să mai ştie nimeni urma lor.

    Şi cum nimic nu este întâmplător, iată că 13 ani mai târziu de la cea mai importantă privatizare, am ajuns să ocup funcţia de Public Affairs Manager la BCR şi să sprijin eforturile de a crea o Românie în care oamenii să aibă mai multă încredere în forţele proprii.”

  • România poate avea sute de kilometri de autostrăzi!! Omul pe care PSD îl vrea ministru la Transporturi a găsit SOLUŢIA salvatoare să avem autostrăzi

    „Cele mai multe cauze sunt legate de avizele pentru studiile de fezabilitate care sunt depuse la Comisia Europeană. Avizele de mediu sunt cele care au dus România înapoi în timp. Eu am fost consultant pe fonduri europene şi pe perioada de preaderare şi postaderare în mediul privat. Cred că am expertiza necesară să aduc un plus de valoare pe acest domeniu”, a declarat miercuri, la Parlament, deputatul PSD Mircea Drăghici, după şedinţa CExN în care a fost nominalizat pentru portofoliul Transporturilor.
     
    Premierul Viorica Dăncilă a anunţat miercuri, la finalul şedinţei CEx al PSD de miercuri, că o va propune pe Lia Olguţa Vasilescu la Ministerul Dezvoltării şi pe Mircea Drăghici la Ministerul Transporturilor.
     
  • Cum vrea China să cucerească Europa: Construieşte autostrăzi şi căi ferate, dă bani, constructori şi chiar forţă de muncă

    Circa 250 de companii chineze şi reprezentanţi ai 700 de firme europene au luat parte la eveniment, însă acordurile încheiate şi declaraţiile făcute au fost modeste în amploare şi conţinut. Beijingul nu vrea să supere pe nimeni din vestul Europei în condiţiile în care are nevoie de aliaţi puternici în războiul comercial cu SUA, unii dintre aceştia fiind Comisia Europeană şi Germania. Experţi în relaţii externe şi diplomaţi europeni au avertizat că prin investiţii şi proiecte China îşi cumpără şi influenţă politică în regiune.

    Investiţiile cumulate ale Chinei în Europa Centrală şi de Est (ECE) au ajuns la aproape 10 miliarde de dolari, în timp ce fluxul invers de investiţii este de doar 1,4 miliarde de dolari, a spus la Sofia premierul chinez, Li Keqiang. De asemenea, a explicat oficialul, rezultatele co­o­pe­rarii pe baza reuniunilor în formatul 16 plus 1 din ultimii şase ani au depăşit aşteptările, comerţul dintre China şi statele ECE crescând de la 40 de miliarde de dolari la 70 de miliarde de dolari, cu un avans mediu de 6,5%. Li Keqiang a sugerat că mai multe economii din regiune ar trebui să participe la construirea de parcuri industriale în diferite forme adaptate la nevoile economiei respective. El a invitat in­sti­tu­ţiile financiare din ECE să înfiinţeze sub­si­dia­re în China pentru afaceri, scrie presa chineză.

    Cum vrea China să cucerească Europa: Construieşte autostrăzi şi căi ferate, dă bani, constructori şi chiar forţă de muncă

  • Cine stă în spatele proiectului pentru o autostradă care să acopere 80% din suprafaţa lumii

    Căile Ferate din Rusia au prezentat planurile unei super-autostrăzi care să ducă şoferii din Europa în Statele Unite, acoperind peste 80% din suprafaţa lumii.

    Realizarea unui astfel de drum ar însemna că cei care îl folosesc pot ajunge pe majoritatea continentelor cu maşina. Autostrada ar urma să măsoare aproape 20.000 de kilometri, distanţă despre care autorii proiectului susţin că poate fi parcursă în 13 zile.

    Proiectul numit TEPR ar urma să lege New York de Londra, trecând prin Rusia. Unele porţiuni de drum există deja, susţin specialiştii, referindu-se la autostrăzi care ar putea fi integrate în proiect.

    Preşedintele Căilor Ferate Ruseşti, Vladimir Yakunin, a menţionat şi faptul că mai multe oraşe ar beneficia de noul proiect, dar şi că noi localităţi ar putea fi aşezate de-a lungul drumului.

  • Cea mai IMPORTANTĂ bancă din Europa începe investiţii MASIVE în autostrăzile şi căile ferate din România. Ce proiecte sunt pe listă

    În cadrul ultimei sale vizite la Bucureşti, cu ocazia celui de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, din perioada 17-18 septembrie, preşedintele BERD Suma Chakrabarti a precizat că instituţia financiară internaţională vrea să crească nivelul investiţiilor în România.

    „Vedem un mare potenţial de creştere a investiţiilor aici. România se dezvoltă în cel mai rapid ritm din Uniunea Europeană (UE). Pentru a sprijini creşterea economică şi pentru a ajuta convergenţa nivelurilor de venit cu cele ale economiilor mai avansate din UE, ţara are nevoie de investiţii majore pentru extinderea, modernizarea şi menţinerea infrastructurii. BERD este interesată să finanţeze proiecte de investiţii în infrastructura rutieră şi feroviară şi să ajute la privatizarea întreprinderilor de stat”, a declarat preşedintele BERD, Suma Chakrabarti.

    Până în prezent, BERD a investit în România peste 8 miliarde de euro, iar în cursul anului trecut, Banca a finanţat proiecte în valoare de 550 de milioane de euro.
    Pe de altă parte, pentru a putea creşte valoarea investiţiilor din România, preşedintele Chakrabarti a cerut autorităţilor române să intensifice reformele care ar duce la deblocarea dezvoltării infrastructurii. Liderul BERD, a apreciat activitatea companiei de apă RAJA Constanţa ca un exemplu de success pentru transformarea infrastructurii municipale.

    „BERD colaborează cu RAJA din 1994, susţinând compania să devină cel mai dezvoltat operator regional de apă şi canalizare, ce deserveşte trei milioane de locuitori, în opt judeţe”, se apreciază în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Proiect: Construcţia de autostrăzi, tuneluri, viaducte şi drumuri naţionale se va scumpi cu 12,5%

    Viitorul normativ modifică standardele de cost stabilite prin HG 1394/2010 şi introduce inclusiv majorări ale cotelor pentru consultanţă, asistenţă tehnică şi proiectare, care vor urca până la 5% din valoarea lucrărilor de infrastructură rutieră.

    În plus, dacă în 2010 standardele de cost erau exprimate la cursul de 4,20 lei/euro, acum vor fi exprimate la cursul de 4,55 lei/euro, ceea ce înseamnă că în moneda naţională noile preţuri sunt semnificativ mai mari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro