Tag: automobile

  • OPINIE – Cristi Sălceanu, country manager Bolt România: “Priorităţile micromobilităţii de mâine”

    Micromobilitatea, vedem acum cu toţii, este una dintre tendinţele care au primit şi vor primi în continuare vânt în pupa. Termenul în sine a apărut nu mai devreme de acum trei ani şi folosirea lui pentru prima dată îi aparţine analistului american de origine română Horace Dediu. Horace a definit pentru prima oară mobilitatea în 2017, la un Techfestival în Copenhaga, explicând că aceasta reuneşte soluţiile de transport pe distanţe mici, care pot fi, de regulă, la începutul sau la sfârşitul unei călătorii de durată sau, în mediul urban, pot fi călătoriile noastre zilnice. Genul acesta de deplasări se face, de regulă, cu vehicule uşoare, cu utilizare individuală sau utilizare limitată.
    Peste 50% din deplasările din mediul urban erau, încă de acum câţiva ani, cele de sub 8 kilometri. Ponderea aceasta va creşte pe viitor, date fiind evoluţia susţinută a aglomerărilor urbane, care se extind continuu, tendinţa tot mai accentuată a generaţiilor tinere de a apela la mijloace de transport eco, uşoare şi ieftine şi, mai nou, necesitatea de a ne conforma la regulile de distanţare socială.
    Bolt s-a născut ca urmare a acestei tendinţe, valorificând familiaritatea cu tehnologia digitală a locuitorilor marilor oraşe şi creând oportunităţi de joburi flexibile pentru cei care doreau să-şi suplimenteze veniturile. Ambele premise sunt, acum, mai actuale ca niciodată, fapt care se şi reflectă în modul în care partenerii noştri şoferi şi companii de flote sau livratori individuali fac eforturi, alături de noi, să se adapteze cât mai rapid situaţiei.
    Cum va arăta, aşadar, viitorul? Cu siguranţă şi mai micro, şi mai mobil.
    Varietatea vehiculelor dintre care utilizatorii vor putea alege va fi şi mai mare – de la automobile mari, la automobile cu două locuri, la monoposturi electrice cu conducere automată, la biciclete electrice, trotinete sau alte platforme mobile electrice, interconectate. Şi varietatea modurilor de accesare a acestora va putea varia – de la închiriere temporară la închiriere de lungă durată sau în regim de abonament şi, probabil într-o pondere tot mai mică, la achiziţionare.
    Aşa cum în alte industrii marile investiţii în echipamente au migrat, în ultimii 20 de ani, la contractarea serviciilor pe care acele echipamente le furnizau, aşa se va întâmpla, mult mai curând, şi în mobilitate. În plus, mai cu seamă în urma experienţei ultimelor luni, companiile se vor focaliza şi mai mult, aşa cum se întâmplă de obicei, asupra principalului lor domeniu de business şi vor subcontracta activităţile secundare. Estimările noastre arată că, spre exemplu, segmentul livrărilor de mâncare a fost accelerat cu 2-3 ani în ultimele 4 luni. Numai noi am extins acest serviciu de la 4 la 15 ţări până la finele lunii mai şi la serviciul clasic am adăugat livrările de cumpărături din supermarket.
    Datoria noastră, în calitate de companie de transport la cerere, este şi va fi să urmărim cererea şi să ne asigurăm că îi răspundem în toate modurile, anticipând toate situaţiile de utilizare.
    Mobilitatea a fost greu lovită de restricţiile de circulaţie din ultima vreme, dar şi puternic influenţată să-şi găsească utilitatea. Şi modul în care a răspuns arată că se pot face schimbări mari şi peste noapte, literalmente; totul este să gândeşti scenarii şi să fii pregătit pentru ce urmează, orice ar însemna asta.

  • O veste bună: Dacia revine pe plus în Franţa

    Dacia a înregistrat luna trecută pentru prima dată în 2020 o creştere a înmatriculărilor de autovehicule noi pe piaţa franceză. Avansul vine în con­textul în care în intervalul ianuarie-mai marca autohtonă a punc­tat numai scăderi de două cifre.

    În iunie înma­tri­cu­lările de autoturisme şi co­merciale Dacia au cres­cut cu 9% pe o piaţă fran­ceză care a urcat cu 2,4%, motiv pentru care cota de piaţă a mărcii autohtone a ajuns la 5,5% în iunie faţă de 4,6% în primul se­mestru.

    Începând cu luna martie, Franţa, alături de întreaga Europă a fost puter­nic lovită de pandemia de COVID-19. Dacă în România chiar şi în timpul stării de urgenţă centrele auto au rămas deschise, în Franţa, Italia sau Spania, unele dintre cele mai mari pieţe eu­ropene pentru Dacia, acestea au fost închise, motiv pentru care practic şi vânzarea de maşini a fost sistată. Astfel, în lunile care au urmat, vânzările s-au apropiat de zero, iar înmatriculările au scăzut cu 80, respectiv 90% în mar­tie şi aprilie. Odată cu rela­xarea însă, scă­de­rea s-a redus în mai la 51%, iar iunie a adus prima creştere.

    Creşterea în­ma­tri­culărilor Dacia vine în contextul în care săptă­mâ­na trecută Christophe Dridi, preşedintele şi directorul general al Automobile Dacia, anunţa în premieră în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România faptul că are în plan ca până în septembrie să revină la producţia de dinainte de pandemie.

  • Vânzările auto cresc în China pentru a doua lună consecutiv

    Vânzările de automobile din China ar putea creşte cu 11,7% în mai, a anunţat marţi organizaţia locală din industria auto, sporind speranţele unei recuperări pe cea mai mare piaţă auto din lume, relatează Reuters.

    Asociaţia Chineză a Producătorilor de Automobile (CAAM) a spus, într-o postare pe contul său oficial WeChat, că vânzările de vehicule sunt estimate să crească la 2,14 milioane unităţi în mai. Estimarea se bazează pe datele de vânzări colectate de la companii cheie.

    CAAM se aşteaptă ca vânzările din primele cinci luni să fie cu 23,1% mai mici faţă de anul trecut, la 7,9 milioane de unităţi.

    Pe măsură ce industria auto globală este lovită puternic de pandemie, China a devenit o rază de speranţă pentru producătorii auto, inclusiv Volkswagen şi General Motors.

    În aprilie, vânzările auto din China au atins 2,07 milioane de unităţi, în creştere cu 4,4% faţă de anul trecut, aceasta fiind prima creştere a vânzărilor lunare în aproape doi ani, arată datele CAAM.

  • Libertatea ca strategie de business

    În opinia personală a lui Christophe Dridi, modelul de business în industria auto se va schimba şi cumva va reveni la cel din secolul al XX-lea.
    „Maşina înseamnă libertate. Avem nevoie de asta. Poate modelul de business se va schimba. Spre exemplu, dacă înainte de pandemie discutam despre car sharing, acum sharingul este sub semnul întrebării. Vom vedea şi piaţa închirierilor de maşini cum va evolua“, a spus Christophe Dridi, preşedintele şi directorul general al Automobile Dacia.
    Revenirea însă va fi bruscă, după ani în care s-a insistat pe transportul în comun, sharing şi soluţii alternative. Pe de altă parte, datorită progresului tehnologic şi eliminarea poluării aerului datorită motorului electric, problema calităţii aerului din marile oraşe va fi eliminată. Acum trebuie construite şi locurile de parcare necesare, alături de staţiile de încărcare.
    Automobile Dacia şi Ford România au reluat producţia de automobile în data de 4 mai în condiţii speciale impuse de pandemia de COVID-19, după aproape şase săptămâni în care activitatea a fost întreruptă.
    „Am început pe bază de voluntariat începând cu data de 21 aprilie, iar pe 4 mai am reluat producţia de maşini, în două schimburi. Săptămâna trecută am început cu 700 de maşini pe zi, iar ieri am crescut la 950 de maşini pe zi. Treptat, pas cu pas vom continua creşterea producţiei, iar în două săptămâni vom ajunge la 1.200 de maşini pe zi. Întâi trebuie să ne adaptăm, nu putem urca direct la 1.400 de maşini pe zi“, a spus preşedintele Dacia.
    Uzina de la Mioveni alături de cea din Bursa, Turcia, sunt singurele care produc în trei schimburi în acest moment.
    Şeful Dacia spune că departamentul logistic monitorizează îndeaproape lanţul de furnizori, iar până acum nu sunt înregistrate probleme nici pe partea de furnizori şi nici în ceea ce priveşte transportul.
    Dincolo de furnizori, principala problemă a industriei nu o reprezintă producţia, ci piaţa, care este puternic afectată de pandemie.
    „Producţia noastră merge la export, în special în Europa de Vest, iar dacă Spania este închisă, la fel şi Italia, Franţa, Marea Britanie, atunci avem o problemă. Noi analizăm zi de zi. Pe de altă parte, vestea bună este că vânzările în Germania merg, iar comenzile vin din nou. Activitatea în Franţa a fost reluată săptămâna aceasta“, a spus Christophe Dridi.
    Dincolo de vânzarea clasică, Dacia prin Renault a implementat comerţul online în România, Franţa, Spania şi Marea Britanie.
    „Inginerii noştri au proiectat în două săptămâni comerţul digital, iar acum este posibilă achiziţia online a unei maşini şi livrarea sa acasă. Până acum nu a fost uşor. Luptăm zi de zi pentru a găsi clienţi, pentru a putea produce. Acum este prea devreme pentru estimări, însă activitatea economică trebuie repornită. Vom căuta inclusiv pieţe noi“, explică preşedintele companiei Dacia.
    Pe de altă parte, pandemia poate readuce şi creşterea pieţei auto, în condiţiile în care deplasarea cu maşina personală este cea mai sigură.
    „În China, Coreea de Sud, sunt oameni care nu mai vor să folosească transportul în comun, iar acest lucru se va întâmpla în mai multe ţări, iar Dacia vine cu o ofertă de maşini accesibile“, a spus Christophe Dridi. În cazul în care piaţa auto europeană ar reveni pe un trend ascendent, uzina poate recupera cele aproape şapte săptămâni în care producţia a fost oprită, timp în care s-ar fi putut asambla aproape 50.000 de maşini.
    „Sunt multe posibilităţi de revenire. Spre exemplu, anul trecut la Dacia lucram şi sâmbăta în trei schimburi, în timp ce anul acesta nu s-a mai produs şi sâmbăta.
    Dacă cererea revine, putem readuce în program cea de-a şasea zi de lucru“, a subliniat preşedintele companiei.
    Proiectele Dacia nu sunt afectate de pandemie, nici în ceea ce priveşte proiectarea acestora şi nici de lansarea comercială.
    „La începutul lunii martie discutam cu directorul de IT cu privire la pregătirea unui scenariu negru, în cazul în care toţi ar trebui să lucreze de acasă, iar datorită acelui plan am pregătit laptopuri şi conexiuni speciale. Avem inclusiv oameni care prin laptop lucrează pe workstationul de la birou. Este mai scump, dar activitatea poate continua. Şi în plus nicio lansare de model nou nu este amânată“, a conchis preşedintele companiei Dacia.
    În urma vizitei premierului la Mioveni oficialii de la Dacia au avut mai multe discuţii cu privire la sprijinul necesar sectorului auto.
    „Este important ca în această perioadă să fie păstrate toate locurile de muncă, chiar dacă vom produce 1.200 de maşini pe zi şi nu 1.400. Am cerut susţinere autorităţilor pentru a continua activitatea. Acum am văzut că au început lucrările – şi am fost invitat – la lotul 5 din autostrada Piteşti-Sibiu. Este foarte important să fie continuate investiţiile“, a subliniat preşedintele Dacia.
    Pe de altă parte, acesta consideră că o criză poate fi şi benefică, mai ales în ceea ce priveşte organizarea.
    „La sediu la Renault Bucharest Connected avem 3.200 de ingineri. Înainte de criză utilizam telemunca cel mult 1-2 zile pe săptămână, iar acum 90% din ingineri lucrează de acasă şi la fel se va întâmpla şi după data de 15 mai. Mulţi vor rămâne acasă deoarece lucrează mai eficient, spun că sunt mai mulţumiţi şi nu mai pierd timpul pe drum“, explică Christophe Dridi.
    În perioada pandemiei birourile corporatiştilor din Capitală au fost ocupate în proporţie de cel mult 30-40% din cauza condiţiilor impuse, iar revenirea la birou va costa fiecare companie cel puţin 30-40 de euro de angajat pe lună pentru a dezinfecta corespunzător fiecare loc de muncă. Creşterea gradului de ocupare la peste 50% va determina însă creşterea exponenţială a cheltuielilor, în condiţiile în care sunt necesare recompartimentări.
    O altă măsură importantă ce este deja implementată de Dacia o reprezintă creşterea gradului de integrare locală, în contextul în care o criză precum cea a pandemiei poate pune în pericol fluxul de piese.
    „Noi putem fi mai puternici dacă acem un grad mai mare de integrare locală, iar la Dacia acesta a crescut. Atunci când dezvoltăm noi modele, noi versiuni, creştem gradul de integrare locală, iar dacă ceva nu poate fi produs aici, ne uităm la nivel regional, către ţările vecine. Acum localizarea are mai mult sens ca niciodată, punct de vedere logistic, al amprentei de carbon sau chiar al calităţii – dacă o componentă vine din partea cealaltă a lumii şi are o problemă, viteza de reacţie este una mai mică“, a declarat Christophe Dridi.
    Spre exemplu, preşedintele Dacia subliniază faptul că treptat componente care erau importate acum sunt sau vor fi produse în România, precum pompe care înainte erau importate din Coreea iar acum sunt produse la Oarja, sau cotiera de la Duster care era produsă în Franţa iar acum o produc turcii de la Martur tot la Oarja, farurile de Duster care vor fi produse de Elba la Timişoara sau tetierele scaunelor.
    El a spus că nivelul actual nu poate fi estimat precis deoarece depinde în ce măsură sunt luate în calcul componentele din motor sau cutia de viteze, dacă se calculează la unitate sau la valoare. Pe de altă parte, în urmă cu 2-3 ani, gradul de integrare era de circa 60-70%.
    În ceea ce priveşte relocarea producţiei, miza o reprezintă posibilitatea de a atrage local viitorul model electric al Dacia, care până la apariţia pandemiei era produs în China şi importat în Europa, cel puţin pentru început.
    „Nu putem răspunde acum, dar nici nu putem spune că nu se poate realiza. Momentan lângă Bucureşti avem un furnizor care asamblează baterii, iar asmblarea reprezintă primul pas“, explică Christophe Dridi.
    Dacia a prezentat în martie conceptul Spring, un Renault City K-ZE cu emblema Dacia, un automobil complet electric proiectat iniţial pentru pieţele emergente. În contextul în care din 2020 limita grupurilor auto este de 95 g CO2/km, toţi constructorii caută toate soluţiile rapide la care pot apela pentru a reduce într-un timp cât mai scurt emisiile de dioxid de carbon – emisii care nu pot fi reduse sub 100 g fără maşini electrice.

  • Primele anunţuri cu privire la reluarea producţiei de automobile în Europa: Cine porneşte şi cine amână din cauza pandemiei de coronavirus. Tot mai mulţi constructori auto se reprofilează pe echipamente medicale

    KIA este primul constructor auto care va relua la începutul săptămânii viitoare producţia de automobile, potrivit Automotive News Europe. Constructorul sud-coreean a oprit activitatea la uzina din Zilina, Slovacia în data de 23 martie din cauza pandemiei de coronavirus, iar producţia va fi reluată din data de 6 aprilie, adică de luni. De partea cealaltă, Volkswagen, care a suspendat producţia pe 17 martie pentru o perioadă de două săptămâni, a anunţat astăzi că producţia va rămâne oprită până în data de 19 aprilie, pe măsură ce continuă eforturile de a relua producţia. Peste 80.000 de angajaţi ai VW sunt afectaţi de această măsură.

    Pe de altă parte, sunt constructori care au început producţia de echipamente medicale – în Statele Unite, Ford alături de gigantul General Electric a început producţia de ventilatoare speciale pentru Terapie Intensivă, iar în Italia, Automobili Lamborghini începe producţia de măşti chirurgicale şi viziere medicale în contextul pandemiei noului Coronavirus.

    Automobili Lamborghini transformă departamentele fabricii sale de automobile super sport din Sant’Agata Bolognese în spaţii pentru producţia de măşti chirurgicale şi viziere de protecţie din plexiglas. Măştile vor fi donate Spitalului Sant’Orsola-Malpighi din Bologna pentru a fi folosite în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

    Activitatea de producţie pentru această iniţiativă de solidaritate va fi desfăşurată de personalul departamentului de tapiţerii, care produce interioarele şi realizează personalizarea pentru automobilele Lamborghini şi care va confecţiona 1.000 de măşti pe zi. Vizierele medicale vor fi realizate în cantitatea de 200 de unităţi pe zi, folosind imprimante 3D în cadrul fabricii de producţie de fibră de carbon şi în departamentul de Cercetare şi Dezvoltare.

    Activitatea a fost aprobată şi susţinută de Regiunea Emilia-Romagna şi se desfăşoară în colaborare cu Universitatea din Bologna. Departamentul de Ştiinţe Medicale şi Chirurgicale va supraveghea testarea în vederea validării dispozitivelor medicale realizate de Lamborghini, înainte de livrarea lor căte spital.

    Stefano Domenicali, preşedinte şi CEO al Automobili Lamborghini, a declarat: „În această situaţie de urgenţă, simţim nevoia să avem o contribuţie concretă. Spitalul S. Orsola-Malpighi este o instituţie cu care avem o relaţie de colaborare de ani buni, atât prin consultanţă profesională în promovarea programelor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor noştri, cât şi în proiecte de cercetare. Vom câştiga această bătălie împreună, lucrând la unison, sprijinindu-i pe cei care sunt în linia întâi în lupta împotriva acestei pandemii, în fiecare zi.”

  • Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare – industria auto: O zi de oprire a producţiei industriei auto în România generează o scădere de business de 124 milioane euro

    ♦ Industria de automobile şi componente auto generează circa 14% din Produsul Intern Brut (PIB) al României şi reprezintă 27% din exporturile ţării ♦ În industria auto lucrează peste 230.000 de salariaţi ♦ Stocurile de autovehicule ale companiilor de profil pot susţine cererea timp de 2-3 luni, în condiţiile actuale ale pieţei ♦ Cererea pentru maşini electrice s-a dublat în primele două luni ale anului.

    Industria de automobile şi componente auto a României, care generează circa 14% din Produ­sul Intern Brut al ţării, este şi ea lovită de pan­demia de coronavirus în urma căreia mai mulţi jucători activi în acest sector, precum Auto­mobile Dacia, Ford, Pirelli sau Continental, au decis să închidă uzinele sau să reducă activitatea.

    Impactul pe care îl are decizia de a opri sau reduce activitatea dintr-o fabrică auto este uriaş, având în vedere că o zi de activitate în in­dustria auto din România generează o cifră de afaceri de 124 de milioane de euro.

    „O zi lucrătoare în industria de automobile şi com­ponente din România generează o cifră de afaceri de 124 de milioane de euro. Industria auto va fi tratată împreună cu toate celelalte industrii din România, iar măsuri care sunt în curs de implementare se referă la toate industriile. Măsurile se referă la forţa de muncă calificată, la menţinerea ei, propuneri de natură financiar-fis­ca­lă, măsuri care să asigure, în primul rând, con­ser­varea industriei şi reluarea activităţii la un ni­vel cât mai competitiv“, a spus Cristian Nevzoreanu, reprezentantul Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).


    Cristian Nevzoreanu (foto dreapta), reprezentantul Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM): Un set de măsuri pentru susţinerea industriei auto a fost deja transmise guvernului prin documente care au rezultat din consultarea membrilor ACAROM şi ai Parteneriatului Auto Român. Măsurile se referă la forţa de muncă calificată, menţinerea ei, cea necesară şi calificată, propuneri de natură financiară şi fiscală, pentru a asigura în primul rând conservarea industriei şi reluarea activităţii la un nivel cât mai competitiv. O zi lucrătoare în industria auto din România generează o cifră de afaceri de 124 de milioane de euro. Asta înseamnă industria auto pentru România. Ne adaptăm la această situaţie, ca toate celelalte unităţi de producţie din Europa.


    Adrian Sandu, secretarul general ACAROM, a men­ţionat că unul dintre motivele pentru care anu­mite companii active în industria auto au de­cis să îşi reducă sau închidă activitatea este că nu mai aveau cui să livreze componentele produse.

    „Închiderea unei uzine din orice zonă a lumii către care livrează o companie din România pu­ne probleme companiei din România. Aşa s-a în­tâm­plat în cazul uzinelor care acum sunt închise în România. Dacă acestea nu au mai avut către cine să livreze componentele produse au închis sau au redus activitatea. O altă cauză a fost evo­lu­ţia cazu­rilor de coronavirus din România. Ca mă­su­ră de protecţie a angajaţilor jucătorii şi-au re­dus sau au închis activitatea“, a spus Adrian Sandu. El a adăugat că şansele ca în aprilie să se re­ia activi­tatea depinde de evoluţia numărului de per­soa­ne infectate cu noul coronavirus atât la nivel eu­ro­pean, cât şi naţional. „Atâta timp cât ca­zurile de coronavirus cresc în România, şansele scad, dacă în Europa se văd scăderi, termenele anun­ţate de jucătorii din industrie vor fi respec­tate, dacă nu cu siguranţă vor fi prelungite“, a spus Adrian Sandu.

    Adrian Sandu, secretar general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România: Atâta timp cât un furnizor depinde de client şi invers, mişcările din piaţă, închiderea unei uzine din orice zonă a lumii către care livrează o companie din România, pune probleme companiei din România. Aşa s-a întâmplat cu uzinele din ţară. Nemaiavând cui să livreze componetele produse au închis sau redus activitatea. Sunt fabrici care funcţionează şi trebuie să ţinem cont de cei care produc pentru uzine din afara Europei care încă lucrează, la fel şi ceva fabrici din Europa.

    Spre exemplu, Automobile Dacia a oprit de pe data de 19 martie producţia la uzina de la Mioveni, în cadrul căreia lucrau în 2019 aproxi­mativ 14.700 de persoane.

    Compania Ford a oprit şi ea producţia la uzi­na de la Craiova, tot începând cu data de 19 martie. În cadrul acesteia lucrează circa 6.300 de an­gajaţi care au intrat în şomaj tehnic, potrivit repre­zentanţilor companiei. De asemenea, repre­zen­tanţii Ford se aşteaptă ca suspendarea acti­vi­tă­ţii din uzina de la Craiova să dureze câteva săp­tămâni. Această procedură a fost imple­men­ta­tă în toate uzinele principale pe care le are compania în Europa.

    La rândul ei, fabrica Pirelli din Slatina, a anun­ţat că va opri producţia în perioada 23-31 mar­tie 2020, în contextul crizei generate de răspân­direa no­u­lui coronavirus, dar şi al încetinirii soli­citării pro­du­selor pe piaţa auto, potrivit repre­zentanţilor companiei.

    De asemenea, Cristian Milea, preşedintele APIA, a adăugat că piaţa vânză­rilor au­to a înre­gistrat o scădere încă de la începutul aces­tui an. „Trendul vânzării de vehicule este în scă­de­re de la începutul anului. Dacă ne uităm la datele din pri­mele 2 luni, vedem că industria românească în­re­gistrează o scădere de circa 18% faţă de aceeaşi perioa­dă a anului trecut, în timp ce la nivel euro­pean se observă o viteză mai mică de scădere, de circa 7,5% -7,7%“, a spus Cristian Milea. El a men­ţio­nat că la nivelul care la care se află în pre­zent ce­re­rea de utomobile, companiile de profil au stocuri ca­re pot satisface piaţa pentru 2 luni, cel mult 3 luni.

    „Avem stocuri pentru 2 şi luni jumătate, poate 3 luni de zile, dar depinde foarte tare de cerere. În situaţia în care cere­rea rămâne la cote mici, aşa cum a fost în săptă­mâ­nile recente, poate că sto­cu­rile pot asigura consumul chiar mai mult de 3 luni. Nu există posibilitatea să ră­mâ­nem fără piese de schimb pentru service-uri. Nu suntem ex­puşi la acest risc. Industria auto funcţionează pentru aco­perirea consumului de piese astfel încât oricare din­tre mărci, orice componentă, are stoc suficient pentru câte­va luni de acum încolo“, a menţionat Cristian Milea.

    Cristian Milea, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA): APIA a înaintat către executiv un document, printre care se regăsea şi rolul pe care service-urile autorizate trebuie să îl joace în acest context general. Există posibilitatea să plătim online şi să primim maşina acasă. Cum ne obligă realitatea trecem prin schimbări, unele se întâmplă mai rapid decât ne-am dorit şi există riscul să ne întâlnim cu bug-uri ale unor procese pe care le punem la punct în aceste zile. Dar generic se poate face procesul de derulare a achiziţiei online, se poate efectua plata online şi în final se poate ajunge în situaţia în care livrarea să fie făcută la sediul clientului.

  • ULTIMĂ ORĂ! Automobile Dacia opreşte producţia din cauza Coronavirus

    Automobile Dacia, cea mai mare companie din România, va opri începând de mâine producţia la uzina de la Mioveni, ca măsură preventivă în condiţiile epidemiei de Coronavirus.

    “De mâine de la ora 12 până pe data de 5 aprilie uzina Dacia îşi încetează activitatea, ca măsură preventivă. La Dacia nu există niciun caz de Coronavirus, însă există angajaţi care au luat contact cu oameni din zone cu probleme şi care acum stau izolaţi la domiciliu”, a spus Ion Iordache, viceliderul sindicatului de la Automobile Dacia.

    În această perioadă, conform contractului de muncă, angajaţii vor primi 85% din salarii, conform contractului colectiv de muncă.

    El a subliniat că Dacia nu are probleme cu furnizorii, iar uzina este în continuare aprovizionată cu componente.

    Tot mâine va opri producţia şi uzina Ford de la Craiova, tot din cauza epidemiei. Astfel de măsuri au fost implementate la nivelul întregii Europe, după ce Volkswagen, Mercedes-Benz, Nissan, Renault, Ford, Fiat sau Toyota au anunţat oprirea producţiei pe fondul epidemiei.

     

  • Cele două fabrici auto din România, Automobile Dacia şi Uzina Ford, au produs în luna februarie 48.038 autoturisme, o creştere de 7,7%

    Cele două fabrici auto din România, Automobile Dacia şi Uzina Ford, au produs în luna februarie 2020 un număr de 48.038 autoturisme, o creştere de 7,7% fata de februarie 2019, arată datele ACAROM.

    Dintre acestea, 27.883 unităţi au fost produse de Dacia la Mioveni şi 20.155 unităti de Ford la Craiova.

    Pe modele, în primele două luni ale anului au fost produse, 39.941 maşini Ford EcoSport&Puma, 36.421 Dacia Duster, 6.057 Dacia Sandero, 5.701 Dacia Logan şi 2.961 Dacia Logan MCV.

    În plus, Automobile Dacia a produs şi 4.055 de caroserii vopsite cu destinatia Algeria.

    Anul trecut, în România au fost produse 490.412 de autoturisme, în creştere cu 2,9%. Cea mai mare parte dintre ele au fost Dacia Duster (263.035), urmate de Ford EcoSport & Puma (140.884).

     

  • OPINIE – Marius Mihailovici, director general Porsche Engineering: „Viitorul automobilelor… inteligent(e)”

    Visurile şi aspiraţiile copilăriei mele, deşi măreţe şi inspirate din filmele science fiction pe care le urmăream pe casete VHS, nu m-au dus niciodată atât de departe încât să-mi imaginez că aş putea să fac parte din viitorul automobilelor. Cât de puţin ştiam! M-am alăturat celor de la Porsche Engineering într-o perioadă în care viitorul industriei auto este regândit şi remodelat. În care nu suntem doar încurajaţi, ci şi stimulaţi să îndrăznim să visăm şi să ne imaginăm că interacţiunea cu maşinile nu va fi doar una cu un simplu produs al ingineriei mecanice de vârf, ci cu un produs complex, care încorporează de la aerodinamică şi mecanică până la electronică, software şi inteligenţă artificială.

    Ceea ce facem presupune nu doar reinventarea felului în care maşinile sunt pornite şi ţinute în mişcare, ci şi a felului în care comunicăm cu ele. Se schimbă şi ceea ce pot face acestea pentru noi: să ne ghideze, să ne protejeze, să ne ajute să economisim timp şi să ne ferească de haosul din trafic. Multe dintre aceste transformări se întâmplă acum în Cluj, unde 200 de programatori şi ingineri dezvoltă soluţii care acum zece ani erau de domeniul fantasticului. Acestea presupun sisteme avansate de asistenţă la condus, care colectează date dintr-o varietate de surse online şi de la faţa locului, prin senzori. Sunt informaţii legate de dinamica şi starea maşinii, care, împreună cu cele legate de mediul înconjurător, creează percepţia generală pe care sistemele inteligente o analizează şi pe baza căreia sunte dezvoltate diferite funcţii de siguranţă şi confort. De la asistenţa în viraje, la asistenţa la depăşire sau la parcare, toate aceste „servicii” devin, în curând, parte din rutina noastră zilnică, fiind menite să ne uşureze viaţa.
    Lucrăm aici, în mod special, la un sistem care să înveţe maşinile despre condusul agresiv şi cum să reacţioneze la acesta. Oamenii sunt fiinţe intuitive, fapt care le permite să anticipeze când un alt şofer urmează să le taie calea. Maşinile nu au acest instinct – încă. Prin folosirea celor mai noi metode AI, cum ar fi reţelele neuronale sau machine learning, dezvoltăm noi sisteme de asistenţă la condus, care deschid calea către automobilele autonome ale viitorului. 
    Funcţia de detectare a maşinilor care urmează să îţi taie calea foloseşte o reţea neuronală: oamenii se uită la imagini cu maşinile care circulă pe autostradă şi semnalează momentul în care realizează că o maşină din faţă urmează să taie calea cuiva. În faza de pregătire, reţeaua neuronală corelează acest instinct natural al oamenilor cu semnalele primite de la senzorii automobilului, în aşa fel încât maşina învaţă treptat să prezică atunci când cineva urmează să îţi taie calea, analizând datele primite de la senzori. Cu ajutorul inteligenţei artificiale, suntem in era HAD, Highly Automated Driving, un concept care defineşte interacţiunea maşină-om, o interacţiune proactivă, intuitivă şi utilă în moduri nemaiîntâlnite până acum, până în punctul în care maşinile devin total automatizate. După cum spunea, atât de frumos, profesorul Frank Kirchner de la Centrul German de Cercetare a Inteligenţei Artificiale, o maşină automatizată va fi „un robot pe care poţi să îl conduci” sau, mai degrabă, un robot care va putea să te conducă oriunde ai nevoie. Funcţiile condusului autonom presupun, după cum am putut observa, colectarea unui volum mare de date care sunt stocate şi procesate ulterior. Prin urmare, ne aşteptăm ca noua reţea wireless 5G să joace un rol important în viitorul automobilelor inteligente. Această reţea este proiectată special pentru comunicarea dintre maşini, cu o întârziere de reacţie de aproximativ o milisecundă. Ea ne va permite să dăm frâu liber imaginaţiei şi, în acelaşi timp, să dezvoltăm noi sisteme de asistenţă la condus. Momentan, reţeaua 5G este disponibilă doar în marile oraşe din România, dar lucrurile se mişcă destul de repede şi tehnologia ne ajunge din urmă – singura întrebare ar fi: vom fi, la rândul nostru, în stare să ţinem pasul?
    Chiar dacă e greu de crezut, în Cluj avem o tradiţie academică de peste 40 de ani în cercetarea şi descoperirea de metode de a utiliza AI în produse pe care le folosim zilnic. Parteneriatul nostru cu universităţile tehnice de aici a deschis o lume plină de oportunităţi nu doar pentru noi, prin împărtăşirea de idei şi posibilitatea de a lucra cu o cantitate imensă de date şi informaţii, dar şi pentru studenţi şi profesori, care pot să găsească la noi o finalitate tangibilă pentru studiile lor. Învăţăm acum nu doar să visăm, ci şi să ne urmărim visurile până când acestea devin realitate şi apar pe modelele de serie – la început ca opţionale, iar apoi ca funcţii standard – în tot ceea ce ţine de viitorul automobilelor.

  • Un nou serviciu de car sharing s-a lansat în Capitală. Acesta oferă peste 150 de automobile hibride la un preţ de 0.6 lei/minut şi parcare gratuită, oriunde în Bucureşti

    O echipă locală de antreprenori, finanţată de Neogen Capital, a lansat CityLink, un nou serviciu de e-car sharing, cu o flotă de 150 de automobile Toyota Yaris şi Toyota Corolla, disponibile în Bucureşti, toate cu propulsie hibridă şi cutie de viteze automată.  În plus, fiecare automobil din flota CityLink are disponibil un scaun auto pentru copii, de tip înălţător.
    Preţul începe de la 0.6 lei/minut plus 0.8 lei/km (în funcţie de tipul automobilului), cu un maxim zilnic de 140 de lei. În plus, prin intermediu opţiunii “Park & Keep”, CityLink permite şi rezervări de lungă durată, până la mai multe zile consecutiv, în funcţie de nevoile utilizatorului.

    Şi pentru că parcarea este unul dintre factorii de stres cel mai des menţionat de către şoferii din Capitală, toţi utilizatorii automobilelor CityLink beneficiază de parcare gratuită în toate parcările din Bucureşti administrate de municipalitate, indiferent de timpul de staţionare.

    „Oraşele inteligente au nevoie de mobilitate inteligentă, iar serviciile de tip car sharing contribuie la eliminarea barierelor esenţiale din traficul Capitalei şi al întregii ţări – dependenţa de disponibilitatea altui şofer. În plus, prin utilizarea unor maşini hybrid contribuim activ şi la reducerea poluării”, declară Igor Grosu, CEO CityLink.

    „Viziunea Neogen Capital este să sprijine proiecte cu perspective de creştere rapidă şi cu potenţial de revoluţie digitală. Nu suntem străini de zona de mobilitate urbană, am făcut deja un exit de succes cu Clever şi avem un portofoliu extins de investiţii, printre care BestJobs, Vivre, Casta, Frisbo sau Sailo”, adaugă Călin Fusu, CEO Neogen Capital.
    Serviciul CityLink este accesibil printr-o aplicaţie mobilă dedicată, atât pentru utilizatorii de smarphone Android, cât şi pentru utilizatorii cu terminale IOS. Plata are loc automat, exclusiv prin intermediul aplicaţiei mobile.