BusinessMagazin

Tag: audieri

  • Vasile Blaga, copreşedintele PNL, pus sub control judiciar, după ce a fost audiat la DNA Ploieşti

    Vasile Blaga, copreşedintele PNL, audiat miercuri, la sediul DNA Ploieşti, într-un dosar de corupţie, a fost plasat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, transmite corespondentul MEDIAFAX

    Vasile Blaga a ieşit din sediul DNA Ploieşti după circa două ore de audieri şi a declarat că a fost plasat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

    Întrebat dacă îşi va da demisia, copreşedintele PNL a răspuns: “Vă rog să reţineţi că sunt garantul respectării statutului şi a tuturor deciziilor partidului. Voi acţiona în consecinţă, nu vă faceţi probleme”.

    Totodată, întrebat cum a răspuns acuzaţiilor legate de presupusul trafic de influenţă, Vasile Blaga a răspuns că poate să îşi dovedească nevinovăţia.

    Blaga a fost citat la sediul DNA Ploieşti în calitate de suspect într-un dosar de corupţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile RCA, îngheţate pentru şase luni

    Premierul Dacian Cioloş a declarat, miercuri, că Guvernul va adopta, în şedinţa de miercuri, o ordonanţă de urgenţă care să prevadă îngheţarea preţului primelor de asigurări obligatorii – RCA – pentru o perioadă de şase luni. Astfel, patronatele din Transporturi au obţinut din partea Executivului, în urma negocierilor de miercuri, promisiunea ca tarifele RCA să fie îngheţate pe şase luni la valoarea daunalităţii, urmând ca, după adoptarea OUG, să decidă dacă vor mai protesta joi în faţa Guvernului.

    Liderii transportatorilor nu exclud varianta de a ieşi joi în stradă, doar unul dintre patronate renunţând la proteste, după audierile din Camera Deputaţilor, celelalte cinci negociind, în funcţie de textul OUG privind tarifele de referinţă RCA îngheţate pentru şase luni.

    Reprezentanţii patronatelor transportatorilor din România încă mai discută dacă ies, joi, 15 septembrie, în stradă să protesteze împotriva creşterii preţului RCA. Liderii organizaţiilor nu au putut spune dacă vor continua protestul, nici după ce au cerut vehement demisia preşedintelui ASF, Mişu Negriţoiu, în timpul audierilor conducerii instituţiei de supraveghere din Camera Deputaţilor, în faţa Comisiei de Buget şi Finanţe şi a Comisiei Transporturilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Audierile denunţătorilor din dosarul lui Sorin Oprescu, secretizate de judecător

    Audierile denunţătorilor din dosarul în care fostul primar al Capitalei este judecat pentru fapte de corupţie au fost secretizate de magistraţi, la cererea unora dintre avocaţii din cauză, aceştia susţinând că se obstrucţionează actul de justiţie prin apariţia declaraţiilor în spaţiul public.

    Mai mulţi avocaţi din dosar au cerut secretizarea procesului, motivând că este obstrucţionat actul de justiţie prin faptul că ceea ce întâmplă în sala de judecată este transmis în presă.

    Judecătorul cauzei a admis cerera avocaţiilor, astfel că audierile denunţătorilor din dosar vor fi secrete.cI

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Audierile denunţătorilor din dosarul lui Sorin Oprescu, secretizate de judecător

    Audierile denunţătorilor din dosarul în care fostul primar al Capitalei este judecat pentru fapte de corupţie au fost secretizate de magistraţi, la cererea unora dintre avocaţii din cauză, aceştia susţinând că se obstrucţionează actul de justiţie prin apariţia declaraţiilor în spaţiul public.

    Mai mulţi avocaţi din dosar au cerut secretizarea procesului, motivând că este obstrucţionat actul de justiţie prin faptul că ceea ce întâmplă în sala de judecată este transmis în presă.

    Judecătorul cauzei a admis cerera avocaţiilor, astfel că audierile denunţătorilor din dosar vor fi secrete.cI

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cheloo de la Paraziţii, ridicat de mascaţi într-un dosar de trafic de droguri – surse

    Solistul trupei Paraziţii, Cătălin Ştefan Ion, cunoscut sub numele de Cheloo, a fost ridicat, miercuri dimineaţa, de mascaţi şi dus la audieri la DIICOT Ploieşti într-un dosar de trafic de droguri, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

    Rapperul Cheloo de la trupa Paraziţii este vizat într-un dosar de trafic de droguri, el urmând să fie audiat, miercuri, alături de circa 90 de persoane, la DIICOT Ploieşti, declară sursele judiciare.

  • Ministrul propus pentru Finanţe are ca obiective creşterea PIB potenţial, investiţiile şi colectare mai bună

    “Ce m-a determinat să accept această propunere extrem de onorantă de a prelua Ministerul Finanţelor a fost experienţa mare, care m-a făcut să cunosc multe dintre aspectele economiei româneşti, am încercat o perioadă lungă să găsim soluţii împreună cu dumneavoastră. Când mi s-a oferit această sansă, să vin de partea cealaltă a mesei, am acceptat imediat propunerea”, le-a transmis luni ministrul propus pentru portofoliul Finanţelor, Anca Dragu Paliu, deputaţilor şi senatorilor din comisiile reunite de Buget-Finanţe în cadrul audierilor, care au început în jurul orei 15.00.

    Ea le-a sumarizat parlamentarilor experienţa sa profesională, spunând că aceasta o va ajuta în noua poziţie care i s-a propus.

    Dragu Paliu a menţionat că baza pe care doreşte să implementeze programul pentru minister este una bună, întrucât România a revenit pe creştere economică după criză, cu un ritm susţinut de creştere, superior mediei europene.

    “Acest lucru se datorează şi unui progam serios de consolidare fiscală, promovat începând din 2009, care a condus la o creştere a încrederii în economia românească, ceea ce a creat premisele reluării creşterii economice.Urmărim creşterea economică care, în cele din urmă, să fie simţită de fiecare român”, a adăugat Dragu Paliu.

    Printre obiectivele pe care le are se numără accelerarea investiţiilor şi exporturilor, având în cedere că motorul creşterii economice a migrat în ultima vreme spre consum, apreciind că între cele trei componente trebuie să existe un echilibru.

    “O altă provocare la nivel macroeconomic este aceea de creştere a potenţialului economiei româneşti. Aceasta se poate face prin continuarea unui program serios de reforme structurale. România trebuie să concretizeze toate elementele care fac posibilă creşterea economică şi să avem ritmuri superioare de creştere pentru a ne asigura o convergenţă mai rapidă la nivelul statelor UE, mai ales din punct de vedere al indicatorilor din zona nivelului de trai”, a mai spus Dragu Paliu.

    Ministrul desemnat a apreciat că politica fiscal-bugetară prudentă din ultima perioadă se poate observa într-un deficit bugetar revenit sub limitele agreate la nivel european şi într-o datorie publică de 40% din PIB, care situează România în plutonul fruntaş al ţărilor UE.

    În ceea ce priveşte politica fiscal-bugetară, Paliu intenţionează să o folosească drept un instrument de creştere economică, prin folosirea “judicioasă” a măsurilor puse la dispoziţie.

    Pentru perioada imediat următoare a mandatului are în vedere finalizarea bugetului pentru 2016, asigurarea predictibilităţii fiscale, la care a precizat că ţine foarte mult, întrucât va asigura o creştere a încrederii în economia românească şi va determina investitorii străini să continue să investească în economia românească, pentru a ajunge la dezideratul de creştere a potenţialului economic.

    “Un alt deziderat este creşterea investiţiilor publice, pentru a cărei stimulare consider că este necesară o prioritizare a proiectelor de investiţii şi asigurarea unei bugetări multianuale a acestor proiecte. Unele încep să fie finanţate 1-2 ani, apoi sunt abandonate, ceea ce poate fi o pierdere de resurse”, le-a mai transmis Dragu Paliu parlamentarilor din comisiile de Buget-Finanţe.

    O altă prioritate pe care oficialul o are în vedere se referă la creşterea colectării veniturilor publice, prin accelerarea procesului de informatizare pentru a avea o imagine mai bună a situaţiei, dar în primul rând prin creşterea gradului de conformare voluntară, prin plasarea contribuabilului în centrul sistemului.

    “Noi lucrăm pentru contribuabil. Şi eu plătesc taxe la ghişeu şi ştiu cât este de greu pentru angajaţii de acolo să facă faţă situaţiei, dar şi pentru noi ca şi contribuabili. Sunt lucruri mici care se pot realiza şi pot creşte gradul de conformare voluntară. E mai simplu să plăteşti datoriile, să pleci acasă liniştit decât să te duci să te lupţi cu autorităţile. Pentru realizarea acestor priorităţi doresc să colaborez strâns cu dumneavoastră, sunteţi aleşii poporului, noi suntem partea executivă”, şi-a încheiat Dragu Paliu discursul în faţa paralmentarilor.

    Anca Paliu Dragu are 42 de ani, şi-a început cariera la BNR şi a continuat ca economist la biroul local al Fondului Monetar Internaţional timp de 11 ani, până la începutul anului 2013, când a fost recrutată de Comisia Europeană.

  • ANCHETA INCENDIULUI din Colectiv: Alin Anastasescu şi Paul Gancea, doi dintre patronii clubului Colectiv, au fost REŢINUŢI. Acţionarii clubului, audiaţi pentru ucidere şi vătămare din culpă – FOTO

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au emis şi pe numele lui Paul Cătălin Gancea ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore, după ce l-au reţinut pe Alin Anastasescu.

    La PICCJ mai este audiat şi celălalt patron al clubului, Costin Mincu.

    Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu au fost aduşi cu mandat, pentru fi audiaţi în calitate de suspecţi, pentru infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în cazul incendiului din Clubul Colectiv, a arătat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă.

    Cei trei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv au ajuns la sediul PICCJ între orele 14.00 şi 14.30, iar la intrare au refuzat să facă declaraţii.

    UPDATE – Paul Gancea a sosit la Parchetul ICCJ

    Cel de-al treilea asociat al clubului Colectiv a sosit la Parchetul ICCJ, unde va fi audiat.

     
     

    UPDATE – Alin Anastasescu, asociat al firmei care deţine Clubul Colectiv, adus la Parchetul ICCJ

    Alin Anastasescu, unul dintre cei trei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv, a fost adus, luni, de poliţişti, la Parchetul ICCJ, în dosarul în care se fac cercetări pentru omor calificat, după incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi.


     

     
    UPDATE – Costin Mincu, unul dintre asociaţii firmei care deţine Clubul Colectiv, a venit la Parchetul ICCJ
     
    Costin Mincu, unul dintre asociaţii firmei care deţine Clubul Colectiv, a venit, luni, la Parchetul ICCJ, el refuzând să facă declaraţii despre citarea sa pentru a fi audiat în dosarul privind incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi.
     
     
    Costin Mincu s-a prezentat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în jurul orei 14.00, fiind însoţit de un avocat.
     
    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorul de caz de la PICCJ a stabilit că cei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv – Alin George Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Cătălin Gancea – trebuie să fie din nou audiaţi, după ce aceştia au răspuns întrebărilor anchetatorilor şi în noaptea de vineri spre sâmbătă, la scurt timp după incendiu.

    Sursele citate au precizat că cei trei au fost citaţi la PICCJ, cu mandate de aducere, în dosarul în care face cercetări pentru omor calificat în legătură cu incendiul din Clubul Colectiv.
     
    Tot luni, la sediul Poliţiei Capitalei dau declaraţii, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.
     
    Anchetatorii merg, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat vineri seară, în Clubul Colectiv.
     
    Potrivit ultimului bilanţ, în incendiul de vineri noapte au murit 30 de persoane, ultima – o tânără de 26 de ani – în cursul serii de duminică, la Spitalul Bagdasar-Arseni. Alte aproximativ 130 de persoane sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, până la 90 fiind în stare critică şi gravă.
     
    Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.
     
    Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care “pedeapsa este foarte mare”. 
     
    Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat, duminică, mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în Clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.
     
    Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private, fără să precizeze numele instituţiilor.
     
    Clubul Colectiv se află în subsolul fostei fabrici Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.
     
    Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.
     
    La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.
     
    Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.
     
    Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.
     
    Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.
     
    Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.
     
    Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.
     
    Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.
     
    Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.
     
    Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.
     
    Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.
     
    Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta “ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.
     
    Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în Clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.
     
    El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.
     
    ”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.
     
    Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.
     
    ”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.

  • Omul de afaceri Ovidiu Semenescu, dus la audieri la DNA Ploieşti în dosarul vizând compania Apa Nova

    La intrarea în sediul DNA Ploieşti, Semenescu nu a făcut nicio declaraţie.

    La ora transmiterii acestei ştiri, omul de afaceri se află în sediul DNA, unde este audiat.

    La Dna Ploieşti au fost audiaţi, timp de câteva ore, şi fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu şi fostul consilier al lui Sorin Oprescu Costin Berevoianu, pe numele cărora procurorii au emis ordonanţe de reţinere.

    Conform unor surse judiciare, Vlad Moisescu şi Ovidiu Semenescu au încheiat prin intermediul unor firme pe care le controlează contracte de consultanţă cu compania Apa Nova, iar procurorii suspectează că sumele plătite în baza acestor contracte reprezintă, de fapt, plăţi nejustificate pentru ca cei doi, care au influenţă în administraţia locală din Bucureşti, să intervină la Primăria Sectorului 1 şi la Primăria Generală a Capitalei în favoarea companiei Apa Nova.

    Procurorii DNA Ploieşti au ridicat, joi, documente de la Apa Nova, Primăria Sectorului 1 şi Primăria Capitalei, într-un dosar care vizează fapte de corupţie ce ar fi fost comise de persoane din conducerea societăţii, printre cei vizaţi în acest caz fiind şi fostul şef al Regiei de Apă-Canal a Capitalei Costin Berevoianu, declarau surse judiciare.

    Anchetatorii fac cercetări în acest caz cu privire la infracţiuni de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, dosarul vizând fapte comise în perioada 2008-2015 de către persoane din administraţia publică locală, respectiv de la Primăria Capitalei şi de la Primăria sectorului 1, dar şi de către reprezentanţi ai Apa Nova, în urma cărora a fost crescut, în mod nejustificat, preţul serviciului de furnizare a serviciilor de apă şi canalizare în Bucureşti.

    De asemenea, procurorii DNA Ploieşti fac, joi, percheziţii şi la cinci locuinţe şi sedii de firme care au legătură cu faptele vizate.

    Directorul general adjunct al Apa Nova, Epsică Chiru, declara că procurorii DNA au cerut ”anumite contracte pentru perioada 2008-2015” şi a adăugat, referitor la contractul de concesiune pentru servicii de furnizare apă şi canalizare în Bucureşti, că acesta a fost ”făcut în toată transparenţa”.

    ”În ceea ce ne priveşte nu am fost anunţaţi în legătură cu nicio audiere a vreunei persoane din cadrul Apa Nova Bucureşti. Nu se fac verificări în birouri, domnii au fost invitaţi într-una din sălile de întâlniri din sediu şi aşteaptă să li se pună la dispoziţie documentele”, a afirmat Epsică Chiru.

    Întrebat dacă fostul şef al Regiei de Apă-Canal a Capitalei Costin Berevoianu are legătură cu contractul de concesiune apă-canal, el a răspuns: ”A fost un contract de concesiune care a fost făcut în toată transparenţa, sub consultanţa International Finance Corporation, care face parte din grupul Băncii Mondiale”.

    Epsică Chiru a precizat că Berevoianu a fost directorul general al predecesorului Apa Nova, respectiv Regia Generală de Apă Bucureşti, şi care la vremea respectivă a fost alături de persoane din conducerea municipiului Bucureşti în Comitetul de pilotaj.

    De asemenea, întrebat dacă în ultimii opt ani Berevoianu a mai avut legătură cu Apa Nova, el a spus: ”Din câte ştiu eu, numai dacă presupunem o legătură ipotetică, în sensul că dânsul a fost consilierul primarului general pentru probleme de utilităţi publice, Apa Nova fiind una dintre utilităţile publice din Bucureşti”.

    Costin Berevoianu a fost şef al Regiei de apă-canal a Capitalei, înainte de concesionarea acestui serviciu către compania franceză Veolia, iar ulterior a fost consilier al primarului general Sorin Oprescu şi reprezentant în Consiliul de Administraţie al RADET.

    După concesionarea serviciilor de apă şi canal, Berevoianu a ocupat funcţii de conducere în cadrul Apa Nova.

    Vlad Moisescu este cercetat în dosarul primarului suspendat al Sectorului 1, Andrei Chiliman, aflat sub control judiciar, privind atribuirea preferenţială de lucrări unor firme de la care aceştia ar fi primit “comisioane” de 10% din valoarea contractelor încheiate. În acest caz mai sunt cercetaţi consiliera personală a lui Chiliman, Ioana Costescu, şi consilierul local al Sectorului 1 Ion Brad.

    Compania Apa Nova face parte din grupul Veolia şi furnizează servicii de alimentare cu apă şi canalizare în Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţară, între care municipiul Ploieşti.

    Apa Nova a încheiat, în anul 2000, un contract de concesiune pentru servicii de furnizare apă şi canalizare în municipiul Bucureşti, contract valabil pe o perioadă de 25 de ani.

    Potrivit site-ului companiei, acţionarii societăţii Apa Nova Bucureşti sunt Municipiul Bucureşti, care deţine 16,31% din capitalul societăţii, Veolia Eau-Compagnie Générale Des Eaux, cu 73,69%, şi salariaţii societăţii, prin Asociaţia ESOP, cu 10%.

  • Şeful CJ Arad, prins în flagrant când a luat mită, dus la DNA Timişoara pentru audieri

    Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu (PNL), a fost ridicat, vineri, de la locuinţa sa din comuna Vladimirescu şi dus la sediul DNA – Serviciul Teritorial Timişoara, unde va fi audiat pentru luare de mită, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Nicolae Ioţcu a ajuns la DNA Timişoara în jurul orei 17.30, iar la intrarea la audieri a refuzat să facă declaraţii. Ioţcu a fost însoţit de mai mulţi avocaţi, între care şi Gheorghiţă Mateuţ.

    Surse judiciare declarau, anterior, că Nicolae Ioţcu a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie după ce a primit 10.000 de euro mită de la un om de afaceri. Flagrantul a fost organizat în faţa locuinţei lui Ioţcu din localitatea Vladimirescu.

    Potrivit surselor citate, banii i-ar fi fost daţi şefului CJ pentru un contract de lucrări la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad.

    Procurorii DNA Timişoara au făcut percheziţii, vineri, la biroul lui Ioţcu de la CJ Arad şi la locuinţa acestuia. Procurorii au beneficiat în acest caz de sprijinul SRI Arad.

    In foto: Nicolae Iotcu. Ciprian Hord / Mediafax Foto

    De asemenea, potrivit unor surse judiciare, Nicolae Ioţcu este acuzat de trafic de influenţă, întrucât şi-ar fi exercitat influenţa în cadrul procedurii organizate la Consiliul Judeţean (CJ) Arad pentru atribuirea unui contract privind dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă unei asocieri de două firme.

    “Şi-a exercitat influenţa în cadrul procedurii organizate la nivelul Consiliului Judeţean Arad pentru atribuirea, în anul 2014, a contractului de achiziţie publică privind «Furnizarea în leasing de echipamente medicale pentru dotarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad», pentru ca acest contract să fie câştigat de asocierea în participaţiune a două firme, ceea ce s-a şi întâmplat, deoarece caietul de sarcini a fost întocmit în favoarea acestora”, susţineau sursele citate.

    Valoarea contractului a fost estimată la peste 1.600.000 de euro.

    Sursele citate arătau că, în 22 iulie, Ioţcu a primit, printr-un intermediar, suma de 35.000 de lei, iar vineri a primit încă 10.000 de euro de la reprezentantul uneia dintre firmele care au câştigat procedura privind contractul de achiziţie de la SJU Arad.


    Foto: Liviu Adascalitei / Arhiva Mediafax Foto

    Conform surselor citate, şeful CJ Arad ar fi urmat să mai primească, în august, 20.000 de euro de la reprezentantul celeilalte firme.

    Tot vineri, senatorul PNL Cristian Bodea a declarat că preşedintele CJ Arad Nicolae Ioţcu va fi suspendat automat din PNL, potrivit statutului partidului.

    Nicolae Ioţcu este preşedinte al Consiliului Judeţean Arad din anul 2008. Anterior, în perioada 2004-2008, el a fost senator din partea PDL.

    Nicolae Ioţcu are, potrivit ultimei declaraţii de avere din luna aprilie, un teren agricol de 0,45 hectare, în comuna Săvârşin, dobândit în anul 1991, în baza Legii 18. De asemenea, el precizează că, împreună cu soţia sa, Rodica Floarea Ioţcu, are un teren intravilan de o mie de metri pătraţi în comuna Vladimirescu, achiziţionat în 2007.

    În declaraţia de avere, Ioţcu menţionează şi un teren intravilan în municipiul Arad, aferent unui apartament, care i-a fost donat lui Alexandru Ionuţ Ioţcu.

    Ioţcu mai are o casă de peste 366 de metri pătraţi în comuna Vladimirescu, construită în 2010, şi menţionează şi un apartament de 217 metri pătraţi donat lui Alexandru Ionuţ Ioţcu, în 2011.

    El nu are bunuri declarate, însă la categoria conturi şi depozite bancare, precizează un depozit de 66.160 dolari din anul 2010, la Piraeus Bank, încă unul de peste 51.000 de euro din acelaşi an, precum şi altul cu peste 12.000 euro, unde sunt trecuţi anii 2013 şi 2014.

    Ioţcu are şi trei fonduri de investiţii – unul de peste 55.000 de euro la SAI Erste Asset Management, din 2014, altul deschis de 135.126 lei la Raiffeisen Bank şi încă unul 65.677 euro, ambele din 2009.

    El mai arată că are nouă conturi curente, cea mai mare sumă depusă fiind 4.470 lei la Banca Transilvania, din 2012.

    De asemenea, şeful CJ Arad menţionează şi o asigurare de viaţă şi pensie privată la ING Asigurări de viaţă, din 2013, unde este precizat că prima lunară de asigurare este de 886 lei.

    Ioţcu a acordat un împrumut SC Transylvania Hotels, unde la părţi sociale este trecută ca titular Rodica Ioţcu, constând în număr de titluri – 22, valoarea fiind de 220 lei. Totodată, el a acordat împrumuturi în nume personal de 15.000 euro şi 14.335 euro.

    La debite şi ipoteci, şeful CJ Arad precizează un împrumut de 89.000 de euro, contractat în 2011 şi scadent în 2018, precum şi un împrumut de circa 45.000 de lei, contractat în 2012 şi scadent în 2016.

    În anul fiscal precedent, Ioţcu a obţinut un venit de 55.404 lei de la Consiliul Judeţean Arad, iar din dobânzi bancare a avut 751 de dolari şi 6.893 lei. În aceeaşi perioadă, soţia lui Ioţcu a avut un venit din salariu de peste 17.000 lei de la Transilvania Hotels, la care se adaugă aproape 4.800 euro şi 611 lei din dobânzi bancare.

    În declaraţia de interese din 10 martie, Ioţcu menţionează că este membru al AJVPS Arad, al Asociaţiei de Vânătoare Lazăr Hunting şi al Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Canalul Morilor.

    Totodată, el menţionează calitatea de membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare “Vasile Goldiş” din Arad.

  • Victor Ponta, la DNA: Sunt suspect în dosarul lui Şova. Premierul, urmărit penal pentru fals în înscrisuri, spălare de bani şi complicitate la evaziune. COMUNICATUL DNA – FOTO

    Premierul Victor Ponta a anunţat că este considerat suspect de către DNA în dosarul Şova, pentru activitatea de avocat din 2007-2008 şi pentru faptul că este în conflict de interese deoarece l-a propus ministru pe acesta.

    “Sunt suspect în dosarul lui Şova, pentru activitatea de avocat în 2007-2008 şi, de asemenea, sunt în conflict de interese că l-am propus pe Şova ministru. Am venit la DNA ca orice om normal, nu a dat nicio declaraţie, o se ne cheme pentru declaraţii”, a spus Ponta.

    Întrebat de presă dacă va demisiona, Ponta a răspuns că politica se face în Parlament, nu la DNA, şi nu a mai dorit să mai declare altceva.

     

    COMUNICATUL INTEGRAL AL DNA

    DNA: Ponta este suspectat de fals în înscrisuri, spălare de bani şi complicitate la evaziune

    Conform sursei citate, una dintre acuzaţii se referă la faptul că Victor Ponta ar fi emis mai multe facturi, fără a avea o bază legală, în baza unui contract încheiat între firma sa de avocatură şi cea a lui Dan Şova. Anchetatorii susţin că, în realitate, premierul nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare cu Şova.

    Mai mult, în perioada efectuării unor controale fiscale, Ponta s-a înţeles cu Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică, “pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenţia”, mai spun procurorii anticorupţie.

    Procurorii DNA susţin că, în realitate, Ponta nu a efectuat niciuna dintre activităţile înregistrate în contabilitate, folosind o parte din sumele obţinute de la SCA “Şova şi Asociaţii” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti.

    Conform sursei citate, firma lui Dan Şova i-ar fi cumpărat premierului un autoturism Mitsubishi Lancer Evo 10, “la solicitarea expresă” a acestuia.

    Potrivit ordonanţei procurorilor, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o parte însemnată din sumele obţinute de către SCA “Şova şi Asociaţii” de la cele două complexe energetice (Turceni şi Rovinari) a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Şova Dan-Coman şi a persoanelor din sfera sa relaţională.

    “La data 6 mai 2015, în contextul documentării, de către procurori, a aspectelor privind relaţiile contractuale ale societăţii de avocatură SCA ‘Şova şi Asociaţii’, s-a dispus predarea, de către autoritatea fiscală competentă, a tuturor înscrisurilor existente privind actele de inspecţie fiscală efectuate la Cabinetul de Avocat ‘Ponta Victor Viorel’ “, conform DNA.

    Conform sursei citate, în 30 august 2007, între SCA “Şova şi Asociaţii” reprezentată de Şova Dan-Coman şi Cabinetul Individual de Avocat “Ponta Victor-Viorel”, reprezentat de Victor Ponta s-a încheiat o convenţie de conlucrare profesională, având ca obiect “conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea”.

    “Convenţia s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenţie s-a prevăzut că pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar avocatul Ponta Victor-Viorel să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară”, precizează procurorii în ordonanţă.

    Printr-un act adiţional, începând cu luna aprilie 2008, s-a majorat la suma de 3.000 euro/lună onorariul lui Victor Ponta, care la acel moment era avocat.

    Convenţia de conlucrare s-a încheiat în luna decembrie 2008, moment în care Ponta a devenit ministru, precizează procurorii anticorupţie

    “Pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei. Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA ‘Şova şi Asociaţii’ care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare. Şova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi”, subliniază DNA.

    Ulterior, pe fondul unor controale fiscale, desfăşurate în perioada mai-octombrie 2011, Victor Ponta s-a înţeles cu Şova Dan-Coman ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi, rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenţia.

    Întrucât specializarea juridică a premierului este dreptul penal s-a stabilit ca activităţile să vizeze asistenţa juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienţii societăţii de avocaţi.

    Astfel, în cursul lunii august 2011, au fost falsificate 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 – decembrie 2008. 

    “Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfăşurată de mai mulţi avocaţi din cadrul SCA „Şova şi Asociaţii”, avocaţi care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activităţile respective, nici măcar în parte. Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obţinute de la SCA „Şova şi Asociaţii” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti”, precizează DNA.

    În perioada 11 noiembrie 2008 – iunie 2009, premierul a mai beneficiat de foloase din partea societăţii de avocaţi. El a primit dreptul de utilizare în mod gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocaţi a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aproximativ 6.000 lei/lună) şi alte obligaţii către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societăţii de avocaţi.

    Autoturismul a fost achiziţionat de societatea de avocaţi SCA „Şova şi Asociaţii”, la solicitarea expresă a lui Ponta, mai spun anchetatorii.

    Potrivit comunicatului DNA, lui Victor Ponta i-au fost aduse la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile.

    În dosarul Turceni Rovinari, senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal din august 2014, pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma “Şova şi Asociaţii” a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada ianuarie – 13 februarie 2008, Dan Şova, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre Complexul Energetic Turceni (CET) şi ICM – SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă Dumitru Cristea, la data faptelor director general şi ordonator de credite al CET, să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu.

    În acest fel, Şova ar fi contribuit la decizia lui Cristea de a încheia nelegal, la 13 februarie 2008, contractul de asistenţă juridică între CET şi SCA “Şova şi Asociaţii”. De asemenea, ar fi conceput termenii şi condiţiile contractului şi l-a semnat din partea SCA “Şova şi Asociaţii”, obţinând un folos necuvenit pentru societate de 1.242.018 lei (inclusiv onorariul de succes), susţin procurorii anticorupţie.

    Într-un alt caz, în perioada 2 octombrie – 1 noiembrie 2007, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre CET şi Electrica, Dan Şova ar fi insistat pe lângă Cristea să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, “contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal un act adiţional la contractul de asistenţă juridică”. Şi în acest caz, Şova ar fi conceput termenii şi condiţiile actului adiţional, l-a semnat din partea SCA “Şova şi Asociaţii”, obţinând un folos necuvenit pentru societate de 1.142.400 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

    Totodată, în perioada ianuarie – 14 februarie 2008, Dan Şova, cu ştiinţă, în contextul unui alt litigiu, dintre Complexul Energetic Rovinari (CER) şi ICM – SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, ar fi insistat pe lângă directorul general al CER, să încheie un contract de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu.

    Astfel, Şova ar fi contribuit la decizia directorului de a încheia nelegal contractul de asistenţă juridică, la 14 februarie 2008, între Complexul Energetic Rovinari şi SCA “Şova şi Asociaţii”, ar fi conceput termenii şi contractului, semnându-l din partea societăţii pe care o reprezenta. În urma acestui contract, societatea de avocaţi a obţinut suma de 1.071.336,80 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

    Potrivit DNA, suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea SCA “Şova şi Asociaţii”, ca urmare a contractelor de asistenţă juridică încheiate cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari este estimată la valoarea de 3.455.754 de lei.

    În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal Dan Laurenţiu Ciurel, director de Investiţii la Complexul Energetic Rovinari la data faptelor, şi fostul director general al Complexului Energetic Turceni Dumitru Cristea, pentru abuz în serviciu.

    Dan Şova este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie şi în dosarul desprins din cel al retrocedării ilegale de păduri, alături de fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc.

    Marţi, Senatul a respins cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Şova, fiind înregistrate 66 de voturi “pentru” şi 72 “împotrivă”.

    Dan Şova declara, marţi, că nu vrea să califice votul din Senat, care a respins cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării sale, şi că îşi doreşte ca dosarul să fie trimis în instanţă pentru a se lămuri situaţia.

    “Nu vreau să calific votul Senatului. Vă spun o singură propoziţie şi sper să mă înţelegeţi: Îmi doresc, aşa cum am cerut şi instanţei supreme, să trimită dosarul în instanţă ca să ne lămurim, să terminăm cu toate discuţiile astea politicianiste”, a spus Şova, care a participat la şedinţa plenului Senatului şi a votat.

    Miercuri, premierul Ponta declara că procurorul îl poate trimite şi astăzi în judecată pe Dan Şova dacă are probe, iar dacă nu are probe înseamnă că a fost o înţelegere între procuror şi penelişti să facă circ.

    “Dacă Parchetul, procurorul, are probe, îl trimite azi în judecată şi judecătorii se pronunţă. Dacă nu are probe, înseamnă că a fost o înţelegere între procuror şi penelişti să facă circ. Dacă îl trimite în judecată, poate cineva să oprească justiţia ? Doamne fereşte, dimpotrivă ! După ce am văzut oameni arestaţi preventiv care sunt achitaţi după ce au stat luni de zile, mai bine să nu vă grăbiţi nici dumneavoastră, gândiţi-vă ca orice cetăţean, să fiţi arestat şi după aia achitat”, a spus Ponta jurnaliştilor, la Parlament, fără să dorească să răspundă la întrebarea acestora legat de motivul pentru care doar pentru unii parlamentari sunt respinse cererile DNA de arestare.

    ”M-a chemat procurorul Cheşeru la ora 11.00. La final vă spunem ce şi cum”, a afirmat Ponta, care a ajuns la DNA însoţit de un avocat.

    Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că premierul a fost chemat de procurori pentru a da declaraţii în dosarul lui Dan Şova.

    Senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal din august 2014, pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma “Şova şi Asociaţii” a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada ianuarie – 13 februarie 2008, Dan Şova, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre Complexul Energetic Turceni (CET) şi ICM – SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă Dumitru Cristea, la data faptelor director general şi ordonator de credite al CET, să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu.

    În acest fel, Şova ar fi contribuit la decizia lui Cristea de a încheia nelegal, la 13 februarie 2008, contractul de asistenţă juridică între CET şi SCA “Şova şi Asociaţii”. De asemenea, ar fi conceput termenii şi condiţiile contractului şi l-a semnat din partea SCA “Şova şi Asociaţii”, obţinând un folos necuvenit pentru societate de 1.242.018 lei (inclusiv onorariul de succes), susţin procurorii anticorupţie.

    Într-un alt caz, în perioada 2 octombrie – 1 noiembrie 2007, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre CET şi Electrica, Dan Şova ar fi insistat pe lângă Cristea să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, “contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal un act adiţional la contractul de asistenţă juridică”. Şi în acest caz, Şova ar fi conceput termenii şi condiţiile actului adiţional, l-a semnat din partea SCA “Şova şi Asociaţii”, obţinând un folos necuvenit pentru societate de 1.142.400 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

    Totodată, în perioada ianuarie – 14 februarie 2008, Dan Şova, cu ştiinţă, în contextul unui alt litigiu, dintre Complexul Energetic Rovinari (CER) şi ICM – SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, ar fi insistat pe lângă directorul general al CER, să încheie un contract de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu.

    Astfel, Şova ar fi contribuit la decizia directorului de a încheia nelegal contractul de asistenţă juridică, la 14 februarie 2008, între Complexul Energetic Rovinari şi SCA “Şova şi Asociaţii”, ar fi conceput termenii şi contractului, semnându-l din partea societăţii pe care o reprezenta. În urma acestui contract, societatea de avocaţi a obţinut suma de 1.071.336,80 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

    Potrivit DNA, suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea SCA “Şova şi Asociaţii”, ca urmare a contractelor de asistenţă juridică încheiate cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari este estimată la valoarea de 3.455.754 de lei.

    În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal Dan Laurenţiu Ciurel, director de Investiţii la Complexul Energetic Rovinari la data faptelor, şi fostul director general al Complexului Energetic Turceni Dumitru Cristea, pentru abuz în serviciu.

    Dan Şova este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie şi în dosarul desprins din cel al retrocedării ilegale de păduri, alături de fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc.

    Marţi, Senatul a respins cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Şova, fiind înregistrate 66 de voturi “pentru” şi 72 “împotrivă”.

    Dan Şova declara, marţi, că nu vrea să califice votul din Senat, care a respins cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării sale, şi că îşi doreşte ca dosarul să fie trimis în instanţă pentru a se lămuri situaţia.

    “Nu vreau să calific votul Senatului. Vă spun o singură propoziţie şi sper să mă înţelegeţi: Îmi doresc, aşa cum am cerut şi instanţei supreme, să trimită dosarul în instanţă ca să ne lămurim, să terminăm cu toate discuţiile astea politicianiste”, a spus Şova, care a participat la şedinţa plenului Senatului şi a votat.

    Miercuri, premierul Ponta declara că procurorul îl poate trimite şi astăzi în judecată pe Dan Şova dacă are probe, iar dacă nu are probe înseamnă că a fost o înţelegere între procuror şi penelişti să facă circ.

    “Dacă Parchetul, procurorul, are probe, îl trimite azi în judecată şi judecătorii se pronunţă. Dacă nu are probe, înseamnă că a fost o înţelegere între procuror şi penelişti să facă circ. Dacă îl trimite în judecată, poate cineva să oprească justiţia ? Doamne fereşte, dimpotrivă ! După ce am văzut oameni arestaţi preventiv care sunt achitaţi după ce au stat luni de zile, mai bine să nu vă grăbiţi nici dumneavoastră, gândiţi-vă ca orice cetăţean, să fiţi arestat şi după aia achitat”, a spus Ponta jurnaliştilor, la Parlament, fără să dorească să răspundă la întrebarea acestora legat de motivul pentru care doar pentru unii parlamentari sunt respinse cererile DNA de arestare.