Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului şef al DNA se referă la înregistrările apărute în spaţiul public, din timpul unei şedinţe de lucru, pe data de 18 iunie 2017.
“Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am discutat partea de proceduri. A fost o discuţie corectă, normală şi foarte deschisă şi este interesat să clarifice aspectele care îl vizează. Nu am discutat în detaliu, am spus că vom discuta şi aborda subiectele discutate de cei care au venit la comisie, cele care sunt în spaţiul public”, a declarat, în data de 2 februarie, Claudiu Manda, şeful Comisiei de Control SRI, după întâlnirea de o oră şi jumătate cu George Maior.
La acea dată, jurnaliştii au fost ţinuţi departe de locul întâlnirii.
Fostul şef al Serviciului Român de Informaţii va fi audiat marţi în comisia parlamentară.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Pentru săptămâna viitoare, marţi pe data de 20 februarie, va fi invitat la comisie dl Călin Popescu-Tăriceanu. Domnia sa a şi confirmat. Pe data de 27 februarie, tot marţi, îl invităm la comisie pe dl George Maior, urmând ca la o săptămână după, în speţă 6 martie, să vină la comisie dl Florian Coldea. Iar in săptămâna următoare o să-i propunem d-lui preşedinte Traian Băsescu să vină la comisie când îi permite timpul domniei sale şi în contextul în care putem să avem şedinţă de comisie – ne-am dori să fie data de marţi, să vedem dacă dl Traian Băsescu poate să fie pe 13 martie la comisie, urmând ca după aceea celelalte persoane despre care s-a vorbit in spaţiul public să stabilim când le invităm”, a declarat, marţi, Claudiu Manda.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“A fost o întâlnire civilizată, cu întrebări de bun simţ. Am încercat, în măsura amintirilor, să dau nişte răspunsuri. Asta nu înseamnă că sentimentele mele faţă de profesorul Mihai Lucan s-au schimbat, rămâne un om pe care îl voi aprecia şi îi voi purta recunoştinţă”, a declarat Alexandru Arşinel după audiere.
“Întrebările au fost strict la obiect, exclusiv la momentul in care au fost făcute intervenţiile, cred ca 2013, privind transplantul renal. Absolut nimic de reproşat ca mod de derulare si ca mod de anchetare”, a completat avocatul lui Arşinel.
În 2013, artistul a suferit un transplant de rinichi, la Cluj.
„Nu există mulţi medici sau mulţi pacienţi ai domnului Lucan care să nu fi ştiut cum stau lucrurile. Ceea ce nu ştiu mulţi este că POLITICIENI şi de OAMENI CU INFLUENŢĂ ai ultimilor 27 de ani au ştiut şi au profitat de serviciile preferenţiale ale domnului profesor, pentru ei înşişi sau pentru apropiaţi; Domnul Alexandru Arşinel (actor, membru UNPR) şi domnul Victor Socaciu (deputat PSD la acea dată) sunt doar două exemple. Sunt sute altele”, a scris, pe pagina sa de Facebook, Vlad Voiculescu, după reţinerea medicului Lucan.
În acelaşi dosar au fost audiaţi, printre alţii, Emil Boc şi Florian Bodog.
Mihai Lucan a fost reţinut în 21 decembrie, iar în 22 decembrie, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis să respingă cererea de arestare preventivă a DIICOT, dispunând cercetarea sub control judiciar.
Anticipând că echipa coordonată de procurorul special Robert Mueller va cere audierea lui Donald Trump, avocaţii preşedintelui au luat deja legătura cu anchetatorii Biroului Federal de Investigaţii (FBI) pentru organizarea unui posibil interviu, au declarat luni surse judiciare citate de postul NBC News.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Vor fi minim 156,7 kilometri daţi în folosinţă. Ca exemple, avem Ogra – Târgu Mureş, apoi trei sectoare din Târgu Mureş – Câmpia Turzii, Sebeş-Turda, vom finaliza şi Bucureşti-Ploieşti, Lugoj-Deva şi o parte din tronsonul de la Gilău”, a spus Felix Stroe, la audierea în Comisiile reunite de buget-finanţe pentru adoptarea bugetului Ministerului Transporturilor (MT) pe 2018.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Minerul pensionat, diagnosticat cu o boală pulmonară obstructivă cronică în urma anilor petrecuţi sub pământ, a implorat ajutorul agenţiei: ”Murim, murim la propriu ca să ne ajutaţi”.
Sturgill a condus timp de trei ore din Charleston, West Virginia la o audiere a agenţiei pentru a adresa propunerea administraţiei Trump de a respinge Obama-era Clean Power Plan.
”Câţi oameni trebuie să plătească preţul suprem al morţii pentru ca oameni bogaţi, lacomi, să încaseze câţiva dolari?” a spus Sturgill. Mărturia lui a durat 90 de minute. ”Cred cu adevărat că acestei administraţii îi pasă ce are de spus acest miner bătrân şi epuizat? Nu ştiu. Chiar am îndoieli în privinţa acestui lucru. Dar trebuia să fiu aici, cât timp pot să mai respir”, a declarat Sturgill, potrivit Huffington Post.
În luna octombrie, administratorul EPA, Scott Pruitt, a propus eliminarea Clean Power Plan (Planul Energiei Curate), un set de regulamente care limitau emisiile de dioxid de carbon de la folosirea utilităţilor, reglementate anterior sub Clean Air Act din 1970. Regulile erau îndreptate spre reducerea încălzirii globale. În 2015, avocaţii de stat republicani, inclusiv Pruitt – au lansat un proces pentru blocarea noilor reguli.
Drept rezultat, implementarea Clean Power Plan a fost amânată. Acest lucru nu i-a oprit pe oponenţii care s-au aliniat săptămâna trecută să încurajeze planurile administraţiei Trump să demonteze planul sau să acuze aceste noi reglmentări pentru problemele industriei miniere americane.
Avocatul general al West Virgina Patrick Morrisey, care candidează din partea Republicanilor la Senatul Statelor Unite anul viitor, a spus că vrea să se asigure că Planul Energiei Curate ”nu va mai vedea niciodată lumina zilei”.
EPA apreciază costul social al carbonului – daunele legate de schimbările climaterice asupra proprietăţilor, sănătăţii oamenilor, creşterii economice şi agriculturii – la între 11 dolari şi 105 dolari la tona de poluare cu dioxid de carbon. Dar costul real ar putea fi de 129 de ori mai mare, potrivit unui studiu publicat luna aceasta de Universitatea Purdue.
În 2015, administraţia Obama a calculat beneficiile climaterice şi asupra sănătăţii aduse de Planul Energiei Curate la între 34 de miliarde de dolari şi 54 de miliarde de dolari. Pruitt a răspuns că desfiinţarea Planului Energiei Curate ar economisi Statelor Unite 33 de miliarde de dolari până în 2030. Reprezentanţii Consiliului de Apărare în domeniul Resurselor Naturale (Natural Resources Defense Council) l-au acuzat de falsificarea calculelor.
În pofida acestui lucru – şi a faptului că Planul Energiei Curate nu a fost pus niciodată în aplicare – susţinătorii abrogării au arătat că industria minieră se străduieşte să construiască noi politici, acuzând că administraţia Obama a încercat în mod deliberat ”să distrugă modul nostru de viaţă”, după cum a declarat unul dintere ei. Ani la rândul, Republicanii l-au acuzat pe Obama pentru că a dus un război în industria minieră prin reglementări legate de schimbările climatice şi poluarea aerului.
Planul Energiei Curate era acuzat de potenţiale pierderi de locuri de muncă şi de faptul că ar fi alocat miliarde pentru traininguri, stagii de practică şi granturi acordate comunităţilor miniere.
Anul trecut Robert Murray, proprietarul celei mai mari companii miniere private, a anunţat că plănuieşte să concedieze până la 4.400 de angajaţi, i-a încurajat pe muncitori să voteze politicieni prietenoşi cu industria, inclusiv pe candidatul prezidenţial republican Donald Trump. ”Sincer, mă tem pentru voi, angajaţii mei, şi pentru locurile voastre de muncă şi bunăstarea familiilor voastre”, a spus Murray la vremea aia.
Totuşi, adevărata problemă a industriei, după cum a mărturisit Murray anul trecut, dar a uitat să precizeze la audierile recente, este competiţia cu gazele naturale, mai ieftine decât cărbunii.
În martie, chiar şi Murray a recunoscut că politicile administraţiei Trump nu ar putea aduce industria cărbunilor la zilele de glorie, sugerând că opoziţia la reguli care includeau ajutorul acordat minerilor aveau mai mult de a face cu menţinerea valorii pentru jucătorii din industrie decât de păstrarea locurilor de muncă. ”Planul Energiei Curate ar devasta industria minieră a Statelor Unite. Avem în preşedintele Trump, în sfârşit, un preşedinte care susţine cărbunele.”
La un moment dat, s-a întors spre un grup de mineri care stăteau în public. ”Vă mulţumesc că sunteţi aici şi Dumnezeu să vă binecuvânteze! Dumnezeu să binecuvânteze fiecare dintre familiile voastre. Dumnezeu să îl binecuvânteze pe Preşedintele Trump şi pe voi, minerii. Vă iubesc”, a declarat el.
Dar după mărturia sa, Murray i-a întrebat pe mineri: ”Ştiţi că trebuie să lucraţi în schimbul de după amiază, nu?”