BusinessMagazin

Tag: asteptare

  • BNR a majorat dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, la nivelul de 6,25%, mai mult decât se aşteptau analiştii. ”Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit”

    BNR a decis în şedinţa de miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, la nivelul de 6,25%, de la 5,5%.

    De asemenea, Banca Naţională a aprobat  creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25% , de la 4,50% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022, păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Şedinţa de astăzi este cea de-a şaptea din acest an, iar analiştii se aşteptau la continuarea ciclului de înăsprire a politicii monetare.

    Majoritatea analiştilor anticipau o temperare a ritmului de creştere, respectiv majorarea dobânzii-cheie cu doar 0,5 puncte procentuale (pp), în condiţiile în care inflaţia ar putea scădea după vârful din august, de 15,3%. 

    La şedinţa de politică monetară precedentă, din august, BNR a majorat dobânda-cheie cu 0,75 pp, de la 4,75% până la 5,5%, după ce în iulie ritmul de creştere a fost mai mare, cu 1 pp, de la 3,75% până la 4,75%.

    Cea mai recentă prognoză a BNR privind inflaţia anuală pentru septembrie 2022 este de 15,1% (şi 11,1% pentru inflaţia de bază). În august rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,3%, iar inflaţia de bază a fost de 11,2%. BCR anticipează o inflaţie de 15,2% în septembrie.

    Vedeţi mai jos comunicatul integral al BNR:

    Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. Creşterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuşi în mare parte de scăderea preţului combustibililor (pe fondul compensării preţului carburanţilor şi al descreşterii cotaţiei petrolului), precum şi de efectele de bază asociate evoluţiei preţurilor la energie.

    Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susţinut în primele două luni ale trimestrului III, dar încetinit în raport cu trimestrele precedente, urcând la 10,4 la sută în iulie, de la 9,8 la sută în iunie, şi la 11,2 la sută în luna august, uşor peste nivelul prognozat, în principal sub influenţa unor noi creşteri ale preţurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale costurilor crescute cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie. Acestea au fost potenţate de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

    Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în luna august la 13,3 la sută, de la 13,0 la sută în iunie. Totodată, rata medie a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în august la 11,0 la sută şi la 9,5 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv, 7,9 la sută, în iunie 2022.

    Efecte inflaţioniste ale şocurilor pe partea ofertei continuă să crească în Europa şi alte ţări dezvoltate, semnificativă fiind dinamica la nivelul inflaţiei de bază. În zona euro, rata anuală a inflaţiei IPC a ajuns la 10 la sută în luna septembrie, iar în ţări vecine României aceasta  se situează între 15 la sută şi 19 la sută.

    Activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul II, faţă de intervalul precedent, la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluţia face probabilă o creştere moderată a excedentului de cerere agregată şi în acest interval, contrar aşteptărilor.

    În termeni anuali, creşterea PIB a decelerat doar uşor în trimestrul II, la  5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, continuând astfel să depăşească semnificativ previziunile. Aportul majoritar la creşterea economică a fost adus însă de variaţia stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuţia consumului privat – secundară ca mărime – s-a diminuat mult faţă de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deşi s-a mărit uşor. Totodată, evoluţia exportului net a redevenit puternic contracţionistă, în condiţiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri şi servicii.

    Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III faţă de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Evoluţia implică totuşi o majorare semnificativă  a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat.

    Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerţului cu amănuntul şi a comerţului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populaţiei în luna iulie. În acelaşi timp, producţia industrială şi volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare şi-au amplificat contracţia în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat semnificativ creşterea anuală.

    Totodată, exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat marginal variaţia anuală în luna iulie, în timp ce importurile şi-au majorat-o uşor, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe, ceea ce a condus la reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial faţă de media trimestrului II, şi mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat şi o deterioarare a evoluţiei soldului  balanţelor veniturilor secundare în această lună.

    Efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit creşterea în iunie-iulie, pe seama evoluţiilor din sectorul privat, iar reducerea ratei şomajului BIM, până la 5,1 la sută în luna august, a fost însoţită pe parcursul trimestrului II de restrângerea uşoară a cererii de forţă de muncă. Totodată, cele mai recente sondaje indică o scădere uşoară a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, după creşterea neîntreruptă a acestuia din ultimele 6 trimestre, precum şi o relativă slăbire a intenţiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia şi al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile tot mai severe asociate.

    Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar s-au stabilizat în perioada recentă la valori marginal superioare celor atinse spre finele lunii iulie, după uşoare ajustări în scădere înregistrate în august, pe fondul ultimei decizii  de politică monetară şi al mesajelor transmise de banca centrală în acest context. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat au recuperat parţial descreşterile consemnate în iulie-august, plasându-se pe o traiectorie moderat ascendentă în septembrie, similar evoluţiilor din economiile avansate şi din regiune, în contextul întăririi ferme a politicii monetare de către bănci centrale majore, asociată cu o deteriorare a sentimentului pieţei financiare internaţionale. Rata medie a dobânzii la creditele noi, dar şi cea aferentă depozitelor noi la termen şi-au accelerat însă puternic creşterea în iulie-august, inclusiv pe segmentul populaţiei.

    În această conjunctură, leul şi-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă faţă de euro acumulată în iulie-august, alimentată consistent şi de evoluţii interne de natură sezonieră. În raport cu dolarul SUA , moneda naţională s-a depreciat ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale.

    Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a intrat pe o traiectorie descendentă la începutul semestrului II, reducându-se treptat până la 15,9 la sută în luna august (de la 17,5 la sută în iunie), în condiţiile accentuării descreşterii variaţiei înalte a componentei în lei. Astfel, ponderea acesteia în creditul acordat sectorului privat s-a redus uşor, la 71,8 la sută în august (de la 72,0 la sută în iunie).

    Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică -, precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parţial contrabalansat de efecte de bază dezinflaţioniste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor.

    Escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

    Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

    Incertitudini şi riscuri majore sunt asociate şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

    Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

    În şedinţa de astăzi, 5 octombrie 2022, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută pe an, de la 4,50 la sută, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

    BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

    Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 19 octombrie 2022, la ora 15:00. Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 noiembrie 2022.

     

  • Cum cred românii că vor evolua preţurile locuinţelor în primăvara lui 2023

    Platforma de imobiliare Storia.ro a lansat un studiu despre felul în care românii percep piaţa imobiliară în prezent, acţiunile pe care le fac şi estimările lor pentru următoarele 6-12 luni. Întrebaţi dacă îşi doresc să achiziţioneze o proprietate în următoarele 12 luni, 38% dintre respondenţi au răspuns că sunt siguri că da, o treime că oscilează între da şi nu (33%), iar 12% că înclină spre da. Doar 9% sunt siguri că nu vor cumpăra o locuinţă în următorul an, iar alţi 8% înclină spre nu.

    Bugetul alocat pentru viitoarea proprietate se situează pentru jumătate din ei (54%) sub 60.000 EUR. Un sfert (25%) au un buget între 61.000  şi 90.000 EUR, 12% se situează între 91.000 şi 120.000 EUR şi 8% depăşesc 121.000 EUR. Legat de felul în care a evoluat bugetul alocat pentru achiziţii imobiliare în ultimele 6 luni, pentru  aproape jumătate dintre ei (42%) a rămas constant, în timp ce pentru 23% dintre respondenţi a crescut, iar pentru 35% a scăzut. Evoluţia diferă în funcţie de buget. 44% dintre cei care sunt dispuşi să ofere până în 60.000 EUR au scăzut bugetul, faţă de doar 18% dintre cei cu peste 121.000 EUR. Creşterile de buget au apărut în special la cumpărătorii care caută locuinţe de 91.000-120.000 EUR (30%) şi cei de peste 121.000 EUR (31%).

    Cei care au spus că sigur nu ar cumpăra o proprietate, întrebaţi care ar fi schimbarea care i-ar putea face să se răzgândească , au menţionat în proporţie de 75% că scăderea preţului locuinţelor ar fi factorul decisiv. Pe locul doi ca importanţă se află scăderea dobânzilor la credite (27%), urmată de scăderea celorlalte costuri de zi cu zi (19%) şi creşterea veniturilor personale (18%). Nevoia neapărată de a se muta i-ar convinge pe 8%, urmată de găsirea unei proprietăţi perfecte pentru persoana respectivă – cu 6% şi de creşterea semnificativă a chiriei – cu 3%. Dintre respondenţi, doar 10% au afirmat că nimic nu le poate schimba decizia. „În privinţa aşteptării legate de evoluţia preţurilor, e normal ca oamenii să îşi dorească o scădere a acestora. Sunt copleşiţi de creşteri pe toate planurile şi nu îşi mai doresc o creştere de preţ şi în cazul viitoarei lor locuinţe, aceasta având şi un impact mare asupra bugetului total. Dacă se va materializa sau nu această scădere, rămâne de văzut. În termeni reali (ajustaţi cu inflaţia) avem deja o scădere a preţurilor medii în imobiliare (practic preţurile imobilelor au crescut mai lent decât rata inflaţiei), deci suntem pe perioada de corecţie la mijlocul ciclului imobiliar. În valori nominale (cifre efective) însă, e greu de crezut că inflaţia nu va afecta şi piaţa construcţiilor, care are două componente principale: materialele şi forţa de muncă (manopera). Aşteptările mele şi ale colegilor mei din The Concept sunt ca pe perioada cât dobânzile bancare sunt sus să avem o domolire a creşterii la câteva procente an la an, iar din momentul scăderii dobânzilor să asistăm la o explozie a preţurilor pe o perioadă de 3-5 ani. Românii câştigă mult mai bine (în medie de 2.3 ori mai bine) decât câştigau acum 14 ani la vechea criză economică, în schimb preţurile imobiliare sunt mai mici ca în vârful din 2008, pe medie cu 10-12%”, a declarat Daniel Tudor, reprezentant al agenţiei imobilare The Concept.

     

    Referitor la modalitatea de plată, cei care ar cumpăra o proprietate ar achita cash în proporţie de 60%, iar cu credit – 40%. Cei care pot achita cash au răspuns în proporţie de 49% că sunt siguri că vor să cumpere o proprietate în următorul an, faţă de 33% dintre respondenţii care ar apela la un împrumut. În ultimele 6 luni, bugetul celor cu cash a ramas acelaşi pentru 44% dintre respondenţi, a scăzut pentru 33% şi a crescut pentru 23% dintre ei. Pentru cei cu credit însă, bugetul a scăzut pentru 40% sau a rămas la fel (38%). Suma alocată locuinţei a crescut pentru 23% dintre cumpărătorii cu credit. „Faptul că peste jumătate dintre respondenţii studiului Storia.ro doresc să achiziţioneze o proprietate în următoarele 12 luni arată o cerere concretă, reală pentru locuinţe în România, care alimentează în continuare noi dezvoltări imobiliare. Coroborat cu indicatorul de aproape 60% dintre respondenţi care doresc să achiziţioneze cu cash şi nu cu credit, se confirmă încă o dată că piaţa românească este una atipică, la începutul dezvoltării ei. În acest moment, când dobânzile sunt sus, este benefic să existe atât de mult cash disponibil, pentru că dă combustibil pieţei mai departe. Altfel, o piaţă imobiliară în care balanţa ar înclina în mod copleşitor către credit ar fi foarte vulnerabilă în situaţii cum este cea actuală pe piaţa creditelor bancare”, a completat Daniel Tudor, reprezentant al agenţiei imobilare The Concept.

    În ceea ce priveşte aşteptările pentru următoarele 6 luni,  39% dintre participanţi anticipează o scădere semnificativă a preţurilor, 27% – o uşoară scădere, în timp ce 9% se aşteaptă să stagneze. Doar 8% se aşteaptă la o creştere uşoară şi 5% la una semnificativă. 12% declară că nu ştiu la ce să se aştepte. Cei care se aşteaptă în cea mai mare măsură la scăderi de preţ sunt respondenţii cu buget de până în 60.000 EUR (42%), în timp ce creşterile semnificative sunt anticipate mai degrabă de cei cu bugete de 91.000-120.000 EUR (8%). În următoarele 12 luni însă, proporţia celor care se aşteaptă ca preţurile să fie semnificativ mai mici scade până la 30%, iar 24% să scadă uşor. O uşoară creştere este estimată de 12% dintre respondenţi, o creştere semnificativă – de 7%, iar stagnarea – de 12%.Proporţia celor care nu ştiu în ce direcţie se vor îndrepta preţurile creşte până la 18%. Pentru acest orizont de aşteptare, cumpărătorii cu buget de peste 121.000 EUR sunt cei care aşteaptă scăderi semnificative, iar creşterile sunt anticipate tot mai degrabă de cei cu buget de 91.000-120.000 eur (10%). 

     

    „Luând în considerare creşterea costurilor de construcţie, care încă nu s-au stabilizat, din păcate nu se poate discuta despre scăderi de preţuri ale locuinţelor noi. În această perioadă, mulţi clienţi amână luarea unei decizii, în speranţa unor preţuri mai accesibile. Momentan, în Bucureşti preţurile apartamentelor în complexele rezidenţiale noi sunt în stagnare, iar piaţa veche este direct influenţată de evoluţia pieţei locuinţelor noi. Pentru anul viitor, în contextul unei cereri ridicate de locuinţe noi şi a unui stoc nou în scădere din cauza  blocajului în procesul de emiterere a PUZ-urilor de sector, nu preconizăm scăderi majore de preţ, ci, cel mai probabil, anumite reglaje în cazul unor proiecte”, a declarat Despina Ponomarenco, preşedinta BUCHAREST REAL ESTATE CLUB (BREC). Subiectele care influenţează deciziile imobiliare în această perioadă sunt: pentru 62% – preţurile mai mari ale locuinţelor, pentru 38% – creşterea dobânzilor la credite, pentru 36% – preţurile mai mari pentru coşul zilnic, pentru 28% contextul geopolitic, pentru 16% înăsprirea condiţiilor de creditare, în timp ce 8% menţionează modificările din noul Cod Fiscal.

    Cu privire la starea pieţei imobiliare din România, 80% dintre respondenţi cred că ne aflăm într-o bulă imobiliară şi tot atâţia că e mai bine să amâne achiziţia unei proprietăţi. 36% consideră că locuinţele încă mai sunt accesibile şi 19% că este un moment bun să cumperi o proprietate. 54% dintre cei cu buget de peste 121.000 EUR considera locuinţele accesibile, faţă de doar 31% dintre cei cu 91.000-120.000 EUR. Percepţia unei bule imobiliare nu este probată, însă, de cifrele din piaţă. Indicele de accesibilitate este de 1,85 în primul trimestru din 2022, în timp ce, în 2008 – valoarea sa era de aproape 5. Indicele de accesibilitate este calculat pe baza preţurilor reale de tranzacţionare, ca raport dintre preţul mediu per metru pătrat (mp) al locuinţelor şi salariul mediu net pe economie.

    Senzaţia unei bule imobiliare, neprobată de cifre, influenţează şi sentimentul general care descrie felul în care se raportează respondenţii la piaţa imobiliară: îngrijorare, în proporţie de 48%, urmat de descurajare – 30%, frustrare – 18%, confuzie – 18%. Speranţa este menţionată de 13%, urmată de curiozitate – 8%, optimism – 6% şi indiferenţă 3%.  „Sondajul ne confirmă că există diferenţe semnificative între aşteptările potenţialilor cumpărători şi preconizările dezvoltatorilor şi ale altor profesionişti în imobiliare. Considerăm că observaţiile de aici sunt un punct bun de pornire pentru o discuţie mai amplă despre ce influenţează preţul imobiliarelor şi care sunt aşteptările cumpărătorilor. Misiunea noastră e să înţelegem perspectiva tuturor, să le oferim o voce şi să facilităm un dialog coerent care să aducă mai multă claritate într-o perioadă cu atât de mulţi factori de luat în calcul”, a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Activităţile imobiliare din această perioadă sunt: pe locul 1 – urmărirea anunţurilor imobiliare, pentru 93%; pe locul 2 – urmărirea ştirilor din domeniu, pentru 42%; pe locul 3, la egalitate, cu 29% – contactarea proprietarilor sau agenţilor şi mersul la vizionări; pe locul 4, cu 16% este ofertarea proprietăţilor de interes, iar pe locul 5, cu 9% – consultarea băncii sau a unui broker de credite. Cei mai preocupaţi de ştirile din domeniu sunt cei cu bugete de 91.000-120.000 EUR (61%), iar cei mai dispuşi să meargă la vizionări sunt cei cu buget de peste 121.000 EUR (55% faţă de 21% în cazul celor cu buget de sub 60.000 EUR). Dintre cei care au completat chestionarul şi au precizat veniturile în gospodăria lor, 24% au un venit de 2.501 şi 5.000 lei; 17% se situează între 5.001 – 7.500 lei; 16% câştigă peste 9.000 lei, 10% – sub 2.500 lei şi 7% – între 7.501 – 9.000 lei. Studiul a fost realizat prin chestionar online, aplicat în rândul a 1,041 respondenţi care utilizează platformele Storia.ro şi OLX Imobiliare, în luna septembrie 2022.

    Datele analizate au fost colectate în septembrie 2022 şi sunt agregate de pe platformele Storia.ro şi OLX Imobiliare.

     

     

     

  • Alerta maximă la BNR: Presiune foarte mare pe scaderea cursului. Euro a înregistrat una dintre cele mai mai mari scăderi la Bucureşti de pe o zi pe alta: de la 4,92 lei/euro la 4,9 lei/euro, adică 0,33% într-o zi

    BNR a afişat marţi un curs de 4,9 lei/euro, faţă de 4,92 lei/euro ziua precedentă, o scădere de nu mai puţin de 0,33%.

    Euro se află intr-o presiune foarte mare în acest moment datorită intrărilor de valută în economie.

    Dacă la începutul anului, din cauza riscului de inflaţie şi a războiului din Ucraina, Euro era aşteptat să crească la 5 lei/euro, acum a ajuns la 4,9, iar la ce presiuni sunt pe piaţa valutară, ar putea să coboare si mai mult.

    Banca Naţională a României prognozează o inflaţie de 13,9% în decembrie 2022, de 7,5% în decembrie 2023 şi de 2,3% în iunie 2024, conform Raportului asupra inflaţiei prezentat marţi de guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul spune că rata inflaţiei se va plafona în acest trimestru, chiar dacă este posibil ca în august să se înregistreze unele creşteri. „Treptat-treptat, tendinţa e de scădere”, o majorare urmând să se înregistreze în perioada martie – aprilie a anului viitor, generată de posibilitatea încetării schemei de sprijin a consumatorilor.

    Războiul din Ucraina, evoluţiile de pe piaţa muncii rămân însă o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice.

    La precedentul raport asupra inflaţiei, în luna mai, BNR santicipa că inflaţia va atinge la finele acestui an la 12,5%, după un maxim de peste 14% în luna iunie. În 2023 prognoza era de scădere la o cifră în trimestrele II, III şi IV şi să ajungă la 6,7%.

  • Citatul lui Warren Buffett despre nouă femei însărcinate care ar putea fi cel mai bun sfat de business pe care l-aţi putea primi astăzi

    Warren Buffett a oferit o mulţime de sfaturi de-a lungul timpului, atât legate de decizii de investiţii, cât şi de decizii de viaţă. Unul dintre cele mai importante dintre acestea ţine de credinţa că lucrurile bune se vor întâmpla celor care aşteaptă. Mai exact, potrivit publicaţiei inc.com, Buffett pare să fi spus:

    „Nu contează cât de mare este talentul sau cât de mari sunt eforturile făcute, unele lucruri durează. Nu poţi să faci un copil într-o lună dacă laşi nouă femei însărcinate.” 

     

    Jeff Bezos, fondatorul, preşedintele executiv şi fostul preşedinte şi CEO al Amazon, l-ar fi întrebat odată pe Buffett: „Warren, teza ta de investiţii este atât de simplă – de ce nu te copiază toată lumea?”

     

    Răspunsul lui Buffett a fost, fără ezitare: „Fiindcă nimeni nu vrea să se îmbogăţească încet”. 

     

    Warren Buffett crede în gândirea pe termen lung şi este de părerea că urmărirea profitului pe termen scurt este greşită. 

    Crezul lui Buffett este susţinut de cercetători: ei ar fi descoperit că oamenii care au rara calitate de a fi răbdători progresează mai mult în direcţia atingerii obiectivelor lor şi sunt mai satisfăcuţi atunci când le ating, prin comparaţie cu oamenii răbdători. 

     

    În perioada COVID, am uitat mai mult de gândirea pe termen lung, în contextul în care am fost într-o situaţie în care trebuia să reacţionăm – ne-am întors la gândirea pe termen scurt din cauza lockdownurilor generate de pandemie. 

     

    Cheia pentru a-ţi transforma răbdarea într-o virtute de business se bazează pe un factor important, subliniază jurnaliştii de la inc.com: disciplina.

     

  • WhatsApp a lansat o nouă opţiune, pe care milioane de utilizatori o aşteptau de multă vreme

    După mai multe luni de testare, WhatsApp a lansat o funcţie care permite oamenilor să ascundă ultimele actualizări de stare văzute de anumite persoane.
    De acum, utilizatorii au la dispoziţie şi opţiunea „My Contacts except”.
    Acum puteţi selecta cine din lista de contacte vă poate vedea poza de profil, Despre şi starea Ultima vizionare.
    WhatsApp implementează acum funcţii de confidenţialitate care le permit utilizatorilor să ascundă statutul „Ultima vizionare”, fotografia de profil şi pagina „Despre” de anumite contacte. Setările actualizate adaugă o opţiune „Contacte mele cu excepţia…” la secţiunea de confidenţialitate, care se alătură opţiunilor existente „Toată lumea”, „Contacte mele” şi „Nimeni”.

    „Ultima dată când aţi fost văzut, poza de profil, datele personale sau statusul vostru vor fi disponibile pentru contactele din agenda pesonală, cu excepţia celor pe care le excludeţi”, scrie WhatsApp pe pagina actualizată a întrebărilor frecvente.

    „My Contacts Except…” va fi cu siguranţă utilă dacă aveţi acel prieten care vă semnalează mereu când aţi fost online şi nu aţi răspuns la un mesaj. De asemenea, ar putea fi utilă şi din punct de vedere al siguranţei personale pentru persoanele care nu sunt prea sigure de motivele unui contact. Aceştia vor avea acum un control mai detaliat asupra persoanelor care văd ce anume, în loc să selecteze pur şi simplu toate contactele sau niciunul.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Stoltenberg: NATO va continua să furnizeze arme grele Ucrainei

    NATO va continua să furnizeze arme grele Ucrainei, a anunţat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, potrivit Sky News.

    Jens Stoltenberg, secretarul general al alianţei militare, a afirmat miercuri că NATO va continua să furnizeze Ucrainei arme grele şi sisteme cu rază lungă de acţiune.

    „Suntem extrem de concentraţi pe intensificarea sprijinului”, a spus şeful NATO.

    Stoltenberg a adăugat că se aşteaptă ca alianţa să convină asupra unui nou pachet de asistenţă în cadrul unui summit al membrilor. Întâlnirea are loc miercuri.

  • În timp ce tot mai mulţi angajaţi vor să se pensioneze chiar şi la 40 de ani, acest om a lucrat timp de 80 de ani pentru aceeaşi companie şi încă mai lucrează. Care este sfatul lui pentru a avea o viaţă lungă şi a fi fericit la locul de muncă

    În luna aprilie 2022, brazilianul Walter Orthmann a sărbătorit atât vârsta de 100 de ani, cât şi recordul celei mai lungi cariere a unui angajat în aceeaşi companie. 

    Potrivit CNBC, Orthmann avea doar 15 ani când a început să lucreze ca asistent de livrări în cadrul unei companii textile din statul Santa Catarina, Brazilia, numită Industria Renaux S.A. (cunoscută acum ca RenauxView), potrivit Guiness World Records. „În 1938, era de aşteptat ca şi copiii să muncească pentru a-şi susţine familia. Fiind cel mai în vârstă dintre cei cinci fii, mama m-a luat pentru a-mi găsi un loc de muncă la 14 ani”, spunea el.  

     

    După obţinerea primului job în companie datorită cunoştinţelor sale avansate de germană, a fost avansat într-un rol de vânzări, iar apoi în cel de manager de vânzări. 

    A călătorit mult, a cunoscut oameni din diferite ţări, dar spune că partea lui preferată a jobului este scopul, angajamentul şi rutina pe care le aduce acesta. Secretul lui pentru a avea o carieră pe viaţă pe care să o iubeşti? Urmează-ţi pasiunile şi găseşte un angajator care să se potrivească obiectivelor şi valorilor tale. 

    „Când facem ceea ce ne place, nu vedem cum trece timpul”, a spus el pentru Guiness World Records, adăugând că statutul de „cel mai longeviv angajat” este cea mai realizare a sa. 

     

    De-a lungul carierei sale, a învăţat de asemenea că secretul succesului este să te concentrezi pe ce ai în faţă. „Nu îmi fac foarte multe planuri, nici nu îmi pasă prea mult de ziua de mâine. Îmi pasă doar de faptul că mâine va fi o nouă zi 

    în care mă voi trezi, voi face sportul de dimineaţă şi voi merge la muncă; trebuie să fii ocupat cu prezentul, nu cu trecutul sau cu viitorul… Aici şi acum contează.”

     

    Guiness World Records nu a menţionat când şi dacă Orthmann plănuieşte să se pensioneze. 

     

    Sursa foto: Guiness World Records

     

  • Uniunea Europeană, aşteptată să prezinte miercuri sancţiunile petroliere împotriva Moscovei

    Se aşteaptă ca Uniunea Europeană să prezinte miercuri sancţiunile petroliere împotriva Moscovei. Forţele ruseşti au continuat să atace obiective din estul Ucrainei, lansând rachete asupra unei uzine siderurgice care este ultima redută a rezistenţei din oraşul portuar Mariupol.

    Zeci de evacuaţi care au reuşit să părăsească oraşul au ajuns marţi în Zaporizhzhia, controlat de Ucraina, după ce s-au ascuns timp de săptămâni în buncărele din Azovstal.

    Mai mult de 200 de civili au rămas în uzină, potrivit primarului din Mariupol, Vadim Boichenko, în condiţiile în care 100.000 de civili se află încă în oraş.

    Rusia ţinteşte Mariupol în încercarea de a izola Ucraina de Marea Neagră şi de a conecta teritoriile controlate de Rusia în sud şi est, notează Reuters.

    Părţi din regiunile estice Doneţk şi Luhansk au fost deţinute de separatiştii susţinuţi de Rusia înainte ca preşedintele Vladimir Putin să lanseze invazia din 24 februarie.

    Lovită de sancţiunile occidentale, Rusia se confruntă acum cu noi măsuri din partea UE care ar viza băncile şi industria petrolieră – un pas important pentru ţările europene care se bazează în mare măsură pe energia rusă.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar trebui să prezinte miercuri noile sancţiuni propuse, inclusiv interzicerea importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul acestui an.

    Moscova nu a dat niciun semn de retragere după aproape 10 săptămâni de ceea ce numeşte “operaţiune militară specială”, un război care a ucis mii de oameni, a distrus oraşe şi a determinat 5 milioane de ucraineni să fugă în străinătate. Economia Rusiei, în valoare de 1.800 de miliarde de dolari, se îndreaptă spre cea mai mare contracţie din anii care au urmat destrămării Uniunii Sovietice în 1991.

    Putin a ridicat miza economică pentru susţinătorii occidentali ai Kievului prin anunţarea planurilor de a bloca exporturile de materii prime vitale.

  • SUA urmează să îşi stabilească strategia pentru China

    Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat marţi că va aborda în săptămânile următoare strategia de securitate naţională mult aşteptată pentru a face faţă ambiţiilor Chinei de mare putere.

    „Voi avea ocazia, cred, foarte curând, în săptămânile următoare, de a vorbi public şi în detaliu despre strategie”, a declarat Blinken.

    După mai bine de un an de mandat, administraţia Biden se confruntă cu critici din partea republicanilor pentru lipsa unei strategii care să facă faţă Chinei, a doua economie a lumii şi principalul competitor strategic al Washingtonului.

  • Povestea tinerei căreia i-au trebuit doar 15 minute să decidă să se mute din ţara noastră împreună cu toată familia. „România mai poate să aştepte, nu se află pe lista mea de priorităţi.”

    Alina Enache s-a mutat în Polonia acum şase ani, când a primit prima ei poziţie de expat. A acceptat-o fără să stea mult pe gânduri şi recunoaşte că este deschisă către noi experienţe similare în alte colţuri de lume. România mai poate să aştepte, nu se află pe lista ei de priorităţi momentan şi nici chiar în viitorul previzibil. Ce a învăţat mutându-se în afara ţării, cum e viaţa de expat şi ce are Polonia de oferit?

    Executivul român Alina Enache este astăzi senior global strategy manager în cadrul companiei franceze BIC, ocupându-se de categoria aparatelor de ras. Grupul este cunoscut pentru instrumentele sale de scris, pentru brichete şi pentru aparatele de ras, BIC fiind o companie de familie cu o istorie de 60 de ani, cotată la bursa din Paris. La totalul businessului, segmentul de aparate de ras contribuie cu 24%, arată un raport al companiei care în 2019 a avut afaceri totale de aproape 2 mld. euro şi circa 13.000 de salariaţi. Unul dintre ei este chiar Alina Enache, care lucrează pentru companie de aproape un deceniu.

    „Mi-am început cariera de pe băncile facultăţii. Eram în ultimul an la ASE când m-am angajat în Procter & Gamble – o adevărată şcoală de marketing şi o companie unde am învăţat foarte mult şi unde am crescut profesional”, îşi aminteşte ea.

    După aproape şase ani a fost recrutată de BIC şi după doar şase luni în poziţia de trade marketing manager lighters and shavers pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, a fost relocată în Polonia.

    „Aici cariera mea a luat avânt. Rolul local m-a ajutat să cunosc în detaliu una dintre cele mai mari pieţe din regiune, iar rezultatele m-au recomandat pentru o poziţie regională nou-creată, aceea de marketing manager pentru Europa de Est – o grupare de 31 de pieţe. În 2019 BIC a creat departamentul global de marketing şi eu am preluat responsabilitatea pentru categoria aparatelor de ras.”

    Despre jobul său actual ea spune că este extrem de versatil. Executivul român are responsabilitatea întregii categorii a aparatelor de ras la nivel global, astfel că se ocupă de strategia de brand, de strategia de comunicare, de strategia de piaţă, de P&L (contul de profit şi pierderi).

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL