BusinessMagazin

Tag: asigurare

  • Guvernul va asigura costurile de pază pentru terenurile forestiere mai mici de 30 de hectare

    La propunerea Ministerul Apelor şi Pădurilor, Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, Hotărârea pentru modificarea art. 2 alin. (3) din anexa nr. 2 la HG nr. 864/2016. privind aprobarea schemei de “Ajutor de minimis pentru asigurarea serviciilor silvice” şi a Procedurii de acordare de la bugetul de stat a costurilor serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice care nu desfăşoară activităţi economice, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică sau egală cu 30 de hectare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Răspunsul Clever Taxi la Legea taximetriei, adoptată ca urmare a protestelor taximetriştilor

    Potrivit lor, noile reglementări nu influenţează modul în care operăm şi ne desfăşurăm activitatea pe piaţa din România. Aplicaţia mobilă Clever funcţionează exclusiv în colaborare cu şoferi autorizaţi, fie că sunt şoferi de taxi sau şoferi în regim rent a car.

    Reprezentanţii companiei spun că sunt în discuţii constante cu Guvernul despre necesitatea reglementării transportului alternativ, ca soluţie complementară de transport şi care are nevoie de reglementare specifică.

    „Am primit din nou asigurări, inclusiv din partea vicepremierului Daniel Suciu şi a ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, pentru faptul că aplicaţiile mobile vor continua să funcţioneze pe piaţa locală, că există în lucru un cadru legislativ dedicat lor şi până la finalizarea sa nu vor exista abuzuri la adresa şoferilor parteneri.

    În acest moment, aşteptăm ca reprezentanţii Guvernului să pună în dezbatere publică proiectul de ordonanţă de urgenţă dedicat aplicaţiilor de transport alternativ din România. Clever va avea în continuare deschidere faţă de autorităţi şi un rol activ în acest proces. Dorim să oferim toate datele şi informaţiile necesare pentru dezvoltarea unui cadru legal benefic atât pentru şoferi şi stat, dar mai ales pentru pasageri.

    În plus, suntem alături de toţi şoferii colaboratori Clever şi le oferim acestora sprijin total, atât juridic, cât şi financiar, în cazul unor sancţiuni abuzive. Încurajăm toţi şoferii să intre în legătură directă cu noi dacă întâmpină astfel de probleme (liniile noastre din call-center sunt disponibile non-stop telefonic la 0740.269.333 sau pe email la go@clevertaxi.com).

    Sperăm ca noua reglementare să fie adoptată în cel mai scurt timp pentru a elimina orice stare de incertitudine care planează atât asupra pasagerilor, cât şi asupra şoferilor. Milioane de pasageri se bazează zilnic pe activitatea aplicaţiilor de mobilitate urbană. În acest moment, Clever înregistrează peste 4 milioane de cereri de transport lunar din partea pasagerilor.”

     

  • Businessurile româneşti nu sunt pregătite pentru moartea fondatorilor

    Ironic, trebuie să ai acelaşi noroc ca-n business ca să faci trecerea lentă şi fără războaie publice de la o generaţie la alta. 

    Şi moartea face parte din viaţă, din business.

    Iar companiile antreprenoriale româneşti nu sunt pregătite şi nu se pregătesc pentru situaţia în care fondatorii afacerilor, ai brandurilor româneşti, nu mai sunt – pleacă să facă afaceri într-o altă lume, cu speranţa că e mai bună. 
    Dacă nu şi-au pus lucrurile în ordine atunci când erau în putere (cine îşi face o asigurare când este sănătos sau se duce la medic fără să fie bolnav sau se duce la notar să-şi facă testamentul când soarele e pe cer?), după ei se prăbuşesc companii, urmaşii ajung în tribunale luptându-se pentru avere, iar de multe ori se trezesc chiar pe cap cu datorii  sau cu probleme pe care nu ştiu să le gestioneze pentru că nu au fost implicaţi în business.

    Patriciu, Adamescu, Ovidiu Popescu – Petrol Export Import, Ilie Vonica – Polisano Sibiu şi acum Bărbuţ de la AdePlast au scos la iveală faţa ascunsă a unor businessuri.

    Toţi cei cinci antreprenori au făcut carieră, au creat ceva, au ajuns la businessuri de zeci, sute şi chiar miliarde de euro, cum a fost cazul lui Patriciu, într-un termen extrem de scurt, dar după dispariţia lor s-a ales praful.

    A fost o cădere violentă, de sus de tot.

    Poate nu sunt multe cazuri, dar au fost atât de puternice încât au rămas pe retină.
    Din imperiul lui Patriciu (bancherii spun că a luat aproape un miliard de dolari din vânzarea Rompetrol/Petromidia) aproape că nu a mai rămas nimic (poate nişte clădiri de birouri).

    Pe imperiul lui Dan Adamescu se bat fosta soţie şi fiul lui direct. Astra Asigurări a intrat în faliment şi deja se aşterne praful pe dosarele celei mai mari companii de asigurări din România, iar celebrul magazin Unirea se degradează în fiecare zi, sfâşiat între urmaşi.

    Din Petrol Export Import, mândria industriei petroliere din perioada Ceauşescu, nu a mai rămas nimic.
    Polisano Sibiu, grupul farmaceutic şi medical fondat de Ilie Vonica, încearcă diferite forme de supravieţuire pe bucăţi.

    Iar în ultimul caz, la AdePlast, după moartea lui Bărbuţ, băieţii lui încearcă să recupereze compania pe care tatăl lor nu a vrut să le-o lase, după cum spun ziarele.

    Toţi aceşti fondatori s-au trezit în timpul vieţii că au creat nişte businessuri mari într-o perioadă scurtă, businessuri care au ajuns să valoreze zeci, sute şi miliarde de euro.

    Prea puţin şi-au pus problema succesiunii, sau dacă şi-au pus-o, nu au mai avut timp să o implementeze.
    Mulţi nu au ştiut ce să facă cu banii pe care i-au câştigat pentru că nu au avut de la cine să înveţe, ei fiind prima generaţie de capitalişti în România după 1990.

    După ce a încasat banii din vânzarea Rompetrol, Patriciu şi-a făcut restaurantul lui, iar achiziţia unui iaht a fost ceva normal când te caută toţi bancherii din lume să-ţi administreze banii.

    Ei nu au mai avut timp şi ani să-şi implice copiii în business ca să ştie cu ce se mănâncă.
    De altfel, marea majoritate a urmaşilor, cam 80%, spun că nu ar vrea să preia afacerea părinţilor lor pentru că este prea greu şi nu vor să treacă prin ce trec părinţii lor. Aşa că preferă banii şi o viaţă mai liniştită sau să se ocupe de businessuri mai mici.

    Afacerile antreprenoriale româneşti sunt extrem de tinere şi nimeni nu se gândeşte la moarte, respectiv când fondatorii, cei care sunt sufletul businessurilor şi care cunosc toate dedesubturile, nu vor mai fi.

    Pe de altă parte, sunt antreprenori români care, constatând că nu au urmaşi în business, decid să-şi vândă afacerile pentru a nu lăsa în urmă războaie în familie.

    De asemenea, este greu să aduci manageri care să preia conducerea afacerilor şi să fie acceptaţi de cei din familie atunci când fondatorii nu mai sunt.

    Nu există o reţetă de succes care să fie universal valabilă şi să asigure succesiunea unei afaceri atunci când cei care au înfiinţat-o pleacă pe lumea cealaltă.
    Ironic, trebuie să ai acelaşi noroc ca-n business ca să faci trecerea lentă şi fără războaie publice de la o generaţie la alta.

  • Finala de la Madrid: Simona Halep a ratat locul I mondial, dar are asigurat locul secund

    Românca a pierdut primul set uşor, scor 4-6, după ce, de la 4-2, nu a mai câştigat un game. Olandeza a adunat game după game, graţie celor 13 greşeli neforţate comise de Simona Halep, care nu a lovit decisiv decât de 3 ori, şi a câştigat categoric prima manşă.

    Nici în cel de-al doilea set, Simona Halep nu a reuşit să-i facă faţă olandezei, a ratat mai multe mingi de break şi a pierdut cu 4-6.

    Românca ratează astfel şansa de a reveni de luni pe primul loc WTA, dar are asigurat însă locul secund.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

     

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Daniela Becheru, cofondator şi acţionar { F64 }

    •   Daniela Becheru a fondat împreună cu Marian Alecsiu F64, cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei; fiecare din cei doi asociaţi  ai F64 deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei.
    •   Este de părere că entuziasmul e ingredientul principal pentru a reuşi în antreprenoriat; totodată, îi sfătuieşte pe tinerii aflaţi la începutul carierei să nu se aştepte ca businessul să crească peste noapte; deoarece este nevoie de putere de muncă şi disponibiliate pentru business chiar şi 12-14 ore pe zi.
    •   Un alt aspect pe care îl consideră important pentru a reuşi în business este să te înconjuri de oameni de valoare, care se simt bine lângă tine, pentru că totul este greu la început, iar lucrurile ar putea să nu avanseze atât de rapid: „Nu dispui de nimic din ce poate oferi o companie mare, aşa că singurele beneficii nepreţuite sunt climatul şi entuziasmul”.

    Cifră de afaceri (2017): 122,3 mil. lei
    Număr de angajaţi: 140

  • Cum se pregăteşte Vodafone pentru noua revoluţie industrială

    5G este a cincea generaţie de conectivitate a internetului mobil, care promite viteze mult mai mari de încărcare şi descărcare, acoperire mult mai largă şi conexiuni mai stabile. 5G se rezumă în principal la utilizarea mai eficientă a spectrului radio şi la a permite mai multor dispozitive să acceseze acelaşi internet mobil în acelaşi timp; în principiu, 5G se va adresa zonelor urbane cu o densitate mult peste medie. Benzile de frecvenţă mai redusă (600-800 MHz) sunt mult mai bune pentru distanţele lungi, aşa încât operatorii de reţea se vor concentra pe îmbunătăţirea acoperirii 4G LTE, în paralel cu lansarea 5G.
    Mai mult, tehnologia 5G oferă perspective pentru noi servicii, de la realitatea virtuală pentru colaborare de la distanţă până la monitorizarea sănătăţii online sau autoturisme conectate şi conducerea automată a acestora sau livrări cu ajutorul dronelor.
    „5G aduce elemente de noutate tehnologică cu ajutorul cărora se pot dezvolta servicii noi care nu au fost posibile în generaţiile anterioare, precum: viteze mari de transfer pe o comunicaţie mobilă (viteze de ordinul Gbps), întârzieri foarte mici în transmisia datelor (de ordinul milisecundelor), ce permit crearea de servicii de comunicaţie în timp real, asigurarea unor paliere diferite de garanţie a calităţii şi performanţei comunicaţiei mobile în funcţie de importanţa serviciului respectiv”, spune Cătălin Buliga, director de tehnologie în cadrul Vodafone România.
    „În România, tehnologia 5G va fi disponibilă în 2019, la început pe arii restrânse şi apoi, în funcţie de contextul de piaţă, se va extinde la nivel naţional”, notează Buliga, care adaugă că Vodafone şi-a menţinut constant nivelul de investiţii în reţeaua sa mobilă şi va continua să investească în reţeaua actuală 4G/4,5G, pentru a susţine creşterea volumului de trafic de date mobile. În ceea ce priveşte ritmul şi nivelul investiţiilor în tehnologia 5G, acestea vor depinde, în primul rând, de costurile de licenţiere a spectrului radio necesar pentru 5G, de viteza de adopţie a tehnologiei, de gradul de monetizare a tehnologiei şi de obligaţiile impuse de regulator.
    Legat de industriile care ar putea beneficia de tehnologia 5G, directorul de tehnologie al Vodafone explică faptul că viteza de adopţie într-o anume industrie va depinde de viteza cu care se vor dezvolta serviciile care sunt suficient de relevante pentru industria respectivă, astfel încât acele servicii să fie şi adoptate.
    În timp ce multe industrii vor beneficia de o conectivitate mai bună – maşini autonome, drone, realitate virtuală şi IoT (Internet of Things), spre exemplu – majoritatea oamenilor vor beneficia de această tehnologie doar prin intermediul telefoanelor adaptate pentru 5G.
    În conformitate cu planul Comisiei Europene, România are nevoie de o strategie naţională pentru implementarea infrastructurilor şi serviciilor de comunicaţii mobile de tip 5G, iar aceasta a fost definitivată în noiembrie 2018.
    Investiţiile în reţeaua 5G din România se vor ridica la 9 miliarde de euro, până în anul 2024, iar licitaţia pentru frecvenţele destinate acestei tehnologii va fi demarată până la jumătatea anului 2019, declara la finalul anului trecut Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM. „Până în 2024, vor fi investiţi undeva la 9 miliarde de euro pentru 5G, dintre care doar 1,6 miliarde în comunicaţii, iar diferenţa de aproximativ 7,5 miliarde se regăseşte în domenii care, odată cu intrarea 5G, vor suferi anumite transformări. Fie că vorbim de sănătate, fie că vorbim de transport, servicii sau agricultură, toate aceste lucruri, odată cu 5G, se vor întâmpla.”
    La finalul anului 2018, Vodafone România înregistra 9,9 milioane de clienţi; din numărul total de clienţi, 9,2 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile. Veniturile din servicii au ajuns, în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2018, la 180,2 milioane de euro. Abonaţii Vodafone România reprezentau 40,9% din baza de clienţi mobili, iar utilizatorii serviciilor preplătite, 59,1%. Ponderea abonaţilor în baza totală de clienţi mobili a crescut cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
    În februarie 2019, Vodafone România a marcat o premieră mondială, primul concert în care a fost integrată o secvenţă live transmisă printr-o hologramă realizată cu ajutorul tehnologiei 5G; când va veni însă momentul în care tehnologia 5G să ajungă la un grad de penetrare similar cu cel al 4G? „Ne dorim ca tot acest ecosistem să fie suficient de permisiv din punctul de vedere al costurilor, astfel încât gradul de penetrare al tehnologiei 5G să fie cel puţin similar cu cel al tehnologiei 4G”, crede Cătălin Buliga.
    Recent, Vodafone Romania a fost certificată drept cea mai bună reţea de date mobile din România, potrivit testelor realizate în martie 2019 de către compania independentă de testare a reţelelor de comunicaţii P3 communications GmbH din Germania. Campania de măsuratori s-a desfăşurat pe tot teritoriul României, pe un traseu aleator ales de către auditorul P3 communications; măsurătorile au acoperit o distanţă rutieră totală de 7.000 km şi un procent de 23% din populaţia României (68% efectuate în localităţi urbane şi rurale, 32% efectuate pe drumurile rutiere).
    Pe baza datelor obţinute, Vodafone a înregistrat cel mai mare punctaj pentru calitatea şi performanţa serviciilor sale de date mobile.
    „Certificarea Best Mobile Network for Data pe care tocmai am obţinut-o în urma testelor şi măsurătorilor efectuate de P3 communications în luna martie 2019 este încă o dovadă a investiţiilor constante pe care Vodafone România le face în calitatea serviciilor sale”, încheie Buliga.

  • Cum arată cel mai mare aquapark din România. Este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară – GALERIE FOTO – VIDEO

    Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării. 

    Este, totodată, şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.

    În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 mili­oane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste şi pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creştere de aproape 90% faţă de perioada similară din 2017.

    Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment. „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.

    În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.

    Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcţionează atât partea interioară cât şi cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. „Chiar şi în lunile de iarnă activitatea desfăşurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica.

  • Educaţie aleasă pentru câini

    Numărul de câini este ceva mai mare decât cel al copiilor la San Francisco, iar stăpânii lor, dintre care mulţi nu au luxul unei curţi în care să-şi cazeze „odraslele” cu patru lăbuţe, preferă să cheltuiască bani frumoşi pe educaţia acestora ca să se asigure că se înţeleg bine cu alţi câini şi cu vecinii sau persoanele străine. Ofertanţii de programe educaţionale pentru căţei pun la dispoziţia doritorilor tot felul de cursuri de dresaj grupate pe niveluri care pot ajunge până la „doctorat”.

    Pe lângă cursuri se organizează şi evenimente pentru câini şi şedinţe cu „părinţii. „Elevii” pot participa şi la activităţi extraşcolare, cum ar fi ore de circ sau doga („dog yoga” sau yoga pentru câini). Taxele de şcolarizare se pot ridica la câteva mii de dolari pe lună, iar candidaţii trebuie să îndeplinească anumite criterii pentru a fi acceptaţi.

    O zi de şcoală poate include expunerea căţeilor la tot felul de zgomote şi peisaje pentru a-i obişnui să nu se sperie şi să stea cuminţi. Aceştia au astfel ocazia să se joace cu copiii mici, cu aspiratoare sau să se înveţe cu persoane care trec în viteză pe lângă ei pe skateboard ori cum să se poarte la restaurant.

    Pentru stăpânii care nu-şi permit să meargă zilnic cu patrupezii la şcoală există şi programe cu internat, care durează de la una la patru săptămâni, după care se recomandă revenirea periodică pentru recapitularea celor învăţate. 

  • Sectorul agricol din România a asigurat 4,3% din creşterea PIB din 2018

    Conform studiului, recoltele de grâu, orz şi orzoaică în creştere, precum şi recordul înregistrat la producţia de porumb de aproximativ 15 milioane de tone în 2018, constituie semnale pozitive pentru cifra de afaceri a companiilor din domeniu, pentru prima jumătate a anului 2019.

    Comerţul cu ridicata a produselor agricole şi animalelor vii din primele două luni ale anului în curs a înregistrat creşteri de peste 20% în termeni reali, faţă de 6-7% pentru întreg sectorul agregat al comerţului cu ridicata (excluzând comerţul cu autovehicule şi motociclete) şi confirmă evoluţiile din anul precedent.

    Numărul de insolvenţe în domeniu, deşi pe un trend descrescător în 2018 şi în primele luni ale anului 2019, fluctuează în banda obişnuită de 4-5% din total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un exerciţiu sinistru de imaginaţie – VIDEO

    Peele nu este doar regizorul acestui nou horror, ci are şi rolurile de scenarist şi producător. După succesul neaşteptat înregistrat de „Get Out“, Peele reuşeşte să revină cu un film de o calitate similară, performanţă cu care nu mulţi cineaşti se pot lăuda.

    Acţiunea din „Us“ începe în 1986 şi prezintă un copil plimbându-se alături de părinţi prin orăşelul american Santa Cruz. Scăpată din ochi de adulţi, fetiţa ajunge pe o plajă pustie şi pătrunde într-o încăpere acoperită de oglinzi; câteva secunde mai târziu, ea descoperă în faţa uneia dintre oglinzi dublura sa.

    Filmul sare apoi în zilele noastre, locul fetiţei fiind luat de o femeie căsătorită (Lupita Nyong’o) şi mamă a doi copii. Alături de soţul ei (Winston Duke), ea ajunge din nou pe plaja care încă îi dă coşmaruri.

    De aici, aşa cum se întâmplă de obicei în filmele lui Peele, lucrurile iau o întorsătură care va tulbura orice spectator. Este lăudabil modul în care cei doi actori principali trec de la o stare la alta şi imprimă celui din faţa ecranului o profundă stare de nelinişte. Nyong’o, deţinătoare a unui premiu Oscar pentru rolul din „12 ani de sclavie“, semnează cea mai bună performanţă a ei din ultimii doi-trei ani.

    Aşa cum a procedat şi în „Get Out“, Jordan Peele aduce un omagiu perioadei cinematografice care i-a indus pasiunea pentru film, mai precis anii ’70-’80. Acest lucru este evident încă din primele scene şi reapare de-a lungul celor aproape două ore de film. Elementele sunt diverse – reclame vechi, melodii, postere sau graffitiuri –, dar toate au rolul de a evoca acei ani şi atmosfera din acea perioadă.

    Trebuie spus, fără ocolişuri, că „Us“ e un film bizar, care se aseamănă din acest punct de vedere unor capodopere ale cinematografiei mondiale precum „The Shining“ sau „A Clockwork Orange“, ambele semnate de Stanley Kubrick. Elementele cinematografice se îmbină astfel încât să permită o reinterpretare generală a evenimentelor la fiecare vizionare. Este o tehnică, aş spune, pe care doar marii regizori o posedă.

    Închei prin a remarca şi curajul celor de Universal Pictures, care şi-au asumat lansarea unui film cu buget mic (20 milioane dolari) într-o perioadă a anului dominată, tradiţional, de producţiile celor de la Marvel. Mai mult, „Us“ a trebuit să concureze şi cu „Pet Sematary“, cea mai nouă interpretare a poveştii de groază semnate de Stephen King. Pariul a fost unul câştigător: lansat pe 22 martie, filmul a generat deja peste 215 milioane de dolari din vânzările de bilete.

    Notă: 8,5/10