Silvian Ionescu, seful Garzii Nationale de Mediu, aflat, joi,
intr-o vizita pe platforma siderurgica de la Galati, a declarat ca
Guvernul intentioneaza sa utilizeze gratuit zgura din haldele
ArcelorMittal din Romania pentru constructia de drumuri si
autostrazi, in schimbul careia ar putea obtine o pasuire a
termenului limita de inchidere a haldei de zgura de la combinatul
siderurgic din Galati, termen fixat in autorizatia integrata de
mediu in anul 2014. Potrivit sursei citate, in perioada urmatoare,
reprezentantii combinatului de la Galati ar urma sa aiba o
intalnire cu ministrul Mediului, Laszlo Borbely, si cu ministrul
Turismului si Dezvoltarii Regionale, Elena Udrea, pentru a se
stabili termenii unei intelegeri in acest sens.
Tag: ArcelorMittal
-
Guvernul ar putea obtine gratuit zgura de la ArcelorMittal din Romania pentru drumuri si autostrazi
-
Cea mai proasta veste a anului
Evenimentul, motivat de companii prin “incertitudinile economice
si de piata care au inconjurat acest proiect, legate in cea mai
mare parte de criza financiara actuala”, are loc dupa ce, toamna
trecuta, anul trecut si cehii de la CEZ s-au retras din proiect,
ceea ce lasa pe pozitii doar doi investitori straini – grupul
italian Enel si ArcelorMittal, desi si despre acestia circa zvonul
ca se vor retrage. Ministerul Economiei a facut deja cunoscut ca va
cauta alti investitori, mai ales daca, asa cum s-a spus, si ultimii
doi investitori privati vor pleca si ei, iar pana atunci a inceput
sa ploua cu recriminari si comentarii despre cine e de vina.Sa observam insa ca, in ciuda incercarii de a atribui exclusiv
autoritatilor romane vina esecului acestei investitii, fiecare
dintre ex-investitori a anuntat tot in aceasta saptamana cate un
proiect nou de mare calibru (si de mare valoare) in alte tari. CEZ
a intrat pe piata slovaca a furnizarii de gaz si electricitate
pentru consumatorii casnici, GDF Suez a anuntat ca va dezvolta in
Franta un reactor Atmea de dimensiuni medii, un model bun de
exportat si in alte piete (eventual in tari ca Iordania, unde pana
acum n-a reusit sa se impuna pentru ca oferta sa nu includea decat
reactoare de mari dimensiuni), iar Iberdrola a anuntat ca va plati
nu mai putin de 2,4 miliarde de dolari pentru compania energetica
braziliana Elektro, cea care furnizeaza energie in toata regiunea
Sao Paulo. -
Revista presei economice din Romania
ArcelorMittal Galati isi va ajusta productia si
va functiona cu un singur furnal, iar toti cei 9.300 de muncitorii
de la ArcelorMittal Galati sa fie trimisi in concedii fortate de
cate 20 de zile in noiembrie, decembrie si ianuarie, informeaza
Gandul. Piata farmaceutica a crescut spectaculos: in primele
noua luni ale anului vanzarile de medicamente s-au majorat cu 24,2%
fata de aceeasi perioada din 2009, pana la aproximativ 1,7 miliarde
de euro.Cine sunt “trancanitorii” lui Isarescu lamureste Evenimentul
Zilei: dupa ce guvernatorul BNR a cerut presei sa selecteze mai
bine mesajele daca se doreste reducerea inflatiei, Adrian
Vasilescu, consilierul guvernatorului, a precizat ca ministrul agriculturii, Valeriu Tabara, a cazut
in capcana si a anuntat scumpiri de 10%. Mexicul, Venezuela,
Jamaica sau Kenya sunt noile destinatii intens promovate pentru
vacanta de Revelion.Cativa oameni de afaceri romani castiga zeci de mii de euro
fabricand bere cu instalatii de capacitate redusa, scrie
Adevarul; carnatii afumati si berea produsa in propriul
restaurant sunt ingredientele cu care proprietarii de microberarii isi atrag
clientii. Pretul petrolului a atins ieri nivelul maxim din ultimele
sase luni, cotatiile pe piata futures pentru decembrie ajungand la
86,68 dolari pe baril.“Ce averi au sindicalistii si politicienii”
este subiectul Romaniei Libere: Socrii lui Mircea Geoana
platesc cate 18.600 de euro taxe de scolarizare pentru copiii
liderului PSD, ministrul Comunicatiilor a castigat 70.000 euro din
vanzari de bunuri, iar liderii de sindicat declara venituri lunare
de peste 10.000 lei. Noul Cod al Muncii va fi modificat si
completat in perioada imediat urmatoare, iar in aceasta luna vor
incepe negocierile cu sindicatele si patronatele pentru adoptarea
lui.Topul celor mai tranzactionate companii de pe
RASDAQ: 100 de actiuni au facut 94% din rulajul pietei,
calculeaza Ziarul Financiar, iar cel putin jumatate din cele
100 de companii care au avut in primele zece luni trazactii de
peste 500.000 de lei s-ar putea califica la cota Bursei. Romania
ocupa locul al doilea in lume dupa numarul de plati de taxe ce
trebuie achitate anual de firme – 133, pe primul loc situandu-se
Ucraina, cu 135 de plati de taxe. -
Dacia, Nokia, Rompetrol, ArcelorMittal si Petrom sunt principalii exportatori
Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor Romani
(ANEIR) a elaborat un top al primilor 100 de exportatori in
perioada 1 ianuarie-30 aprilie, constatand ca acestia au realizat
53% din totalul livrarilor pe piete externe. Astfel, exporturile au
totalizat la patru luni 10,82 miliarde euro, de la 8,76 miliarde
euro in aceeasi perioada a anului 2009.Cea mai mare pondere este detinuta de masini si echipamente
electrice (26,4% din total), automobile, tractoare alte vehicule
(13,6%) si metale comune si articole din acestea (11,4%).Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Miliardarul indian Mittal a pierdut 424 de milioane de euro untr-un singur an in Romania
Numai activitatea de la Galati i-a adus miliardarului o gaura de
334 mil. euro (1,4 mld. lei), de peste doua ori mai mult decat
castigul consemnat de ArcelorMittal Galati in anul precedent, care
s-a cifrat la 164 mil. euro.Activitatea din Romania a ArcelorMittal a mancat aproape tot
profitul inregistrat de grup la nivel mondial, care s-a ridicat
anul trecut la numai 118 mil. dolari (85 mil. euro).Vanzarile combinatelor detinute de grup la Galati, Iasi, Roman
si Hunedoara s-au prabusit in 2009 cu 52,7%, pana la 4,18 mld. lei
(985 mil. euro), de la un nivel de 8,8 mld. lei (2,4 mld. euro)
realizat in anul precedent.Mai multe amanunte pe
www.zf,ro -
Cum a salvat Dacia combinatul de la Galati
Deocamdata, comenzile sau clientii noi nu prea au mai aparut. Se
poate spune insa ca industria automotive a salvat comenzile interne
ale Mittal in acest an: “Fabrica Dacia lucreaza la intreaga
capacitate, datorita comenzilor externe, dar nu putem spune acelasi
lucru despre alti clienti ai nostri, dat fiind ca activitatea la
santierele navale e complet oprita, iar constructiile nu prea
merg.
Dar nu e vorba numai de Romania, in Turcia e la fel”, spune
Thierry le Gall, noul sef al combinatului.
Cititi mai multe despre activitatea de la combinatul ArcelorMittal
Galati pe www.businessmagazin.ro -
Exclusiv: Planurile noului sef de la ArcelorMittal Galati
“Pentru mine mesajul crizei nu s-a sfarsit. Poate in 2012, 2013
vom reusi sa atingem din nou nivelul de productie din 2007 sau
poate din 2008. Dar va lua ceva timp. Si trebuie sa fim foarte
prudenti cand facem astfel de predictii. Sa nu uitam ca toate
estimarile facute in ultimul an de experti au fost gresite”.
Thierry le Gall, managerul de criza adus de ArcelorMittal la
Galati, nu este genul optimist de manager. A preluat din iunie de
la Augustine Kochurampil, fostul CEO, un combinat care lucrase in
primele luni din 2009 la 40% fata de anul trecut, avea pierderi cu
50% mai mari decat profitul obtinut in aceeasi perioada din 2008,
avea sindicalistii furiosi pe platforma si, cel mai important, nu
vedea capatul tunelului.Le Gall raspunde repede si scurt la intrebari si asculta foarte
atent cand cineva vorbeste romaneste langa el. La prima incercare a
cuiva de a-i traduce, da din mana semn ca a inteles. E foarte
grabit. Nu are timp sa stea la povesti cu traducerile, asa ca
prefera sa aproximeze intelesul frazelor folosind limba materna,
franceza, precum si ceea ce aude de jumatate de an in Macedonia sau
Turcia, tari pe care le coordoneaza de la Galati. Venirea lui Le
Gall la conducerea combinatului de la Galati a coincis cu o
reorganizare a activitatilor din regiune, ArcelorMittal Galati
devenind centrul Diviziei de Produse Plate din Europa de Est,
divizie coordonata de Le Gall din Cladirea Turn de la intrarea in
combinat.
Locarea lui Le Gall in Romania a fost motivata de faptul ca
Galati reprezinta 80% din capacitatea si afacerile generate de
aceasta divizie – in Macedonia este o fabrica de laminare, iar in
Turcia e o divizie comerciala, dar si o capacitate de laminate
zincate, tot pe parte de finisare. Galati furnizeaza acestor
fabrici rulouri de otel, astfel ca cele trei capacitati lucreaza
intregrat. Modificarea organizarii a urmarit in primul rand o mai
clara localizare a deciziilor la nivel european: Le Gall este acum
responsabil de productie si marketing de produse plate (rulouri si
table) pentru intreaga regiune – Romania, Turcia, Balcanii,
Grecia.Le Gall e grabit pentru ca are multe sedinte si multe teancuri
de hartii pe birou, dar si pentru ca are un mandat de doar doi ani
(desi ar putea fi mai mult sau mai putin de doi ani, dupa cum
precizeaza managerul) in care trebuie sa rezolve problemele de la
Galati. Pana acum, le-a identificat si se gandeste la un plan “de
bataie”. -
Cei care ne vand aerul
Valentin Ghius nu a mai mers in vacanta de aproape patru ani. Nu
e vina nimanui, ci poate doar a lui insusi pentru ca nu a mers la
mare in vacantele din facultate, ci a preferat sa mearga la diverse
seminarii sau internshipuri. Nu numai pentru a castiga experienta,
cat mai ales pentru a incerca sa se orienteze in vederea viitoarei
cariere. Nu stia exact ce i-ar placea sa faca – studia finante si
administrarea afacerilor la Universitatea Romano-Americana si il
atragea bursa, cand l-a vazut si l-a ascultat pe Al Gore tinand o
prelegere despre problemele mediului. Se afla la Boston, in cadrul
unei conferinte despre schimbarile climatice; a ajuns acolo
deoarece interesul pentru problemele mediului i se starnise deja
din al doilea an de facultate, cand a mers la o bursa in Finlanda
si a locuit foarte aproape de cercul polar, vazand de aproape
topirea ghetarilor si modul in care industrializarea afecteaza
mediul.L-a impresionat Al Gore, dar nu avea nicio idee clara despre cum
ar putea combina pasiunea pentru mediu cu pasiunea pentru finante
si bursa pana la inceputul anului 2008, cand i-a cunoscut la
Bratislava pe reprezentantii Pravda Capital, care l-au angajat
pentru a deschide piata tranzactiilor cu certificate de carbon din
Romania – tara in care tocmai intrasera primele astfel de
certificate. Pravda Capital detine o companie specializata in
tranzactionarea certificatelor de carbon, Carbon Warehouse, care
controleaza – conform propriilor estimari – o cota de piata de 50%
din tranzactiile pe piata spot din Europa Centrala si de Est.
Compania are patru manageri de tara – cate unul si de obicei
localnic din Romania, Slovacia, Cehia, Polonia, dar si un al
cincilea care se ocupa de tranzactiile din alte piete.Romania a intrat pentru prima data in discutia pentru alocarea
certificatelor de carbon in 2005, odata cu schema EU25 – lansata
pentru tarile care aderau la UE in 2007. Creditele de carbon
alocate pentru perioada 2005-2007 nu au putut fi vandute, iar
Romania a primit primele credite transferabile in 2008. “Numarul
total de certificate alocate companiilor din Romania a fost de
349.671.593 de certificate, reprezentand aproximativ 69.934.319
certificate anual in perioada 2008-2012”, dupa cum arata datele
Ministerului Mediului. Certificatele sunt alocate companiilor in
mod gratuit pana in 2012, dupa care acestea vor trebui cumparate de
pe piata. Companiile care doresc sa vanda certficatele in surplus
pot fie sa apeleze la serviciile unui broker de la o companie
specializata in domeniu, fie se poate inregistra pe bursa Bluenext
de la Paris (membru al NYSE).Intrarea Romaniei pe aceasta piata in 2008 a picat intr-un
moment destul de dificil: in 2006, pretul certificatelor crescuse
foarte mult pe bursa, pana la 35 de euro (fata de 25, media
ultimului an), iar mai multe voci din pietele europene au inceput
sa vorbeasca despre o crestere continua a pretului, care ar putea
ajunge si la 75 de euro in mai putin de un an. Atunci a devenit mai
cunoscut Carbon Warehouse, spune Valentin Ghius, deoarece compania
a facut o analiza si a aratat ca nu se intrevad schimbari climatice
sau alte cauze pentru cresterea abrupta si rapida a pretului si a
estimat ca, dimpotriva, pretul va scadea pana la 15 euro sau chiar
va tinde spre zero. -
Enel se uita spre sudul Europei
In anii trecuti, despre Romania se vorbea intr-un slide separat la prezentarea anuala a rezultatelor Enel. Din acest an, la anuntarea rezultatelor pentru 2007 ale companiei italiene, Romania a intrat la socoteala cu Bulgaria si Grecia.
"Pietele din sudul si estul Europei (Romania, Grecia si Bulgaria) converg intr-o singura piata, datorita legaturilor dintre ele", spune Fulvio Conti, presedintele Enel. In prezentarea data publicitatii de catre Enel, cele trei tari sunt legate tocmai de conditiile de piata: liberalizarea in curs a pietei de energie, cresterea economica si integrarea progresiva in UE.
Aceste trei tari au "mare nevoie", conform raportului Enel, si de o noua capacitate de productie in zona, estimata la 10 GW, precum si de retele care sa conecteze cele trei state intre ele.
Cele trei tari au si strategia comuna, cu doua directii pe care Conti le considera esentiale pentru dezvoltarea aici: capacitatea de productie de electricitate avand ca materie prima carbunele si investitiile in energii regenerabile. Fulvio Conti nu a spus unde va fi construita noua centrala pe carbune, insa Enel se uita acum in Romania la mai multe proiecte pentru centrale, cel mai important fiind deocamdata cel care presupune constructia in colaborare cu germanii de la E.ON a unui grup de 700 MW nou la termocentrala de la Braila, aflata in proprietatea Termoelectrica. Grupul de la Galati ar avea insa 700 MW, departe de cei 10 GW despre care Enel ar avea nevoie in zona.
Fulvio Conti spune insa ca, privind Europa de Sud-Est ca pe un intreg, si investitiile mai la sud ar ajuta aceasta intreaga piata: "In Maritza 3, unitate de productie termoelectrica din Bulgaria, suntem aproape de final cu o investitie imensa, iar acum ne uitam tot acolo sa vedem daca ar mai fi loc pentru o noua centrala". Cele trei tari sunt privite ca un intreg si datorita complementaritatii: in Grecia si Bulgaria grupul italian doar produce energie (avand capacitati instalate de 80 MW in Grecia si 660 MW in Bulgaria), iar in Romania are doar multi clienti (1,4 milioane).
Acesti clienti vor fi mai multi din aprilie, cand Enel ar putea intra in sfarsit in posesia Electrica Muntenia Sud (EMS), companie pe care a castigat-o la licitatie din iunie 2006. O data cu preluarea EMS, numarul clientilor Enel in Romania se va dubla, la aproape 2,5 milioane.
Centralele pe carbune nu sunt singura solutie prin care Enel se gandeste sa isi aprovizioneze clientii: compania a cumparat anul trecut Blue Line, o firma cu proiecte de energie eoliana de 175 MW – al carei potential de dezvoltare este de fapt de aproape 300 MW, conform celor de la Enel – si spera sa se implice in dezvoltarea urmatoarelor doua reactoare de la Cernavoda.
"Nu pot sa spun ce valoare vom propune pentru a intra in afacerea Cernavoda, deoarece nu vreau sa afle competitorii mei", spune Fulvio Conti, care ar putea sa afle daca va intra sau nu in afacerea de 2,3 miliarde de la Cernavoda la sfarsitul acestei luni, cand Nuclearelectrica ar trebui sa anunte lista finala a investitorilor de la centrala nucleara.
Pentru Cernavoda, Enel se afla in competitie cu cinci companii: CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania), Electrabel (Belgia) si ArcelorMittal (Romania). Variantele de colaborare a companiilor care vor intra in proiect alaturi de Nuclearelectrica sunt mai multe, companiile putand primi intre 10 si 15% cota in investitie, urmand ca ulterior sa poata accesa electricitate din cele doua reactoare direct proportional cu cat au investit.
Energia regenerabila si cea nucleara nu sunt directiile de dezvoltare doar pentru piata zonala. Enel intentioneaza sa investeasca in domeniu 7 miliarde de euro in urmatorii cinci ani in toata lumea, precum si sa se implice in mai multe proiecte de energie nucleara: in Franta (in urma unui acord cu Electricite de France), in Spania (prin preluarea proiectului Endesa de constructie a unui grup nuclear cu putere instalata de 2.441 MW), in Rusia (Enel a semnat un acord cu Rosatom pentru dezvoltarea in parteneriat de centrale nucleare), precum si in Slovacia (unde este vorba despre constructia reactoarelor 3 si 4 ale centralei Mochovce).
Singura tara din zona unde ar fi putut investi in energie nucleara este Bulgaria, la Belene. "Am intrat pe lista scurta a proiectului nuclear din Romania si am ratat intrarea in Bulgaria, dar nu imi pare rau", spune Conti.
Oricare ar fi proiectul de productie in care Enel va incepe sa investeasca, energia de acolo va fi disponibila in cativa ani – de la doi la cinci-sase. Atunci Enel va putea vorbi in Romania de dezvoltare pe verticala si de integrare a afacerilor de distributie cu cele de productie
-
Planurile Enel pentru Romania
Din aprilie, cand ar putea intra in sfarsit in posesia Electrica Muntenia Sud, societate pe care a castigat-o la licitatie din iunie 2006, numarul clientilor Enel in Romania se va dubla, la aproape 2,5 milioane. Compania italiana detine in prezent doua distributii de electricitate, fostele filiale Electrica Banat si Dobrogea, care au intrat in portofoliul sau in 2004.
Enel are in vedere mai multe proiecte de productie a electricitatii in Romania. In primul rand e vorba de noi centrale electrice pe carbune, cel mai important fiind deocamdata cel care presupune constructia in colaborare cu grupul german E.ON a unui grup de 700 MW nou la termocentrala de la Braila, aflata in proprietatea Termoelectrica.
De asemenea, Enel a cumparat anul trecut Blue Line, o firma cu proiecte de energie eoliana, si spera sa se implice si in dezvoltarea urmatoarelor doua reactoare de la Cernavoda. La sfarsitul acestei luni, Nuclearelectrica ar trebui sa anunte lista finala a investitorilor de la centrala nucleara. Pentru Cernavoda, Enel se afla in competitie cu cinci companii: CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania), Electrabel (Belgia) si ArcelorMittal (Romania).
Anul trecut, compania italiana a derulat pe piata romaneasca investitii de 108 milioane de euro, dintr-un program de 2 miliarde de euro anuntat pana in 2015.
Enel a inregistrat anul trecut venituri totale de 43,7 miliarde de euro si un profit net de 3,98 miliarde de euro, in crestere cu 31% fata de anul anterior.