BusinessMagazin

Tag: Arabia Saudita

  • Un mare brand românesc de apă a semnat un contract pentru a livra în Arabia Saudită

    ​Brandul de apă românesc Aur’a din Caraş Severin a semnat un contract pentru a livra produsele în Arabia Saudită, la jumătate de an de la semnarea unui parteneriat similar cu Dubai.

    „Contractul cu Arabia Saudită deschide noi oportunităţi de promovare a produselor autohtone pentru că, potrivit înţelegerii cu partenerii noştri locali, am stabilit condiţii foarte avantajoase pentru distribuţia şi punerea în valoare a produselor Aur’a. Este încă un pas înainte pe care îl facem, la fel de important pentru noi, ca firmă românească, cât şi pentru imaginea României, care e reprezentată peste graniţe de un produs premium, de calitate, ce face faţă cu succes competiţiei cu branduri străine, recunoscute la nivel mondial”, afirmă Horaţiu Rada, preşedintele Aur’a Mineral Water. Conform contractului semnat la jumătatea lunii august şi valabil pentru o perioadă de 3 ani, producătorul român şi-a asumat distribuţia de cantităţi progresive de apă în următoarele 12 luni. Produsele vor fi livrate pe cale maritimă având în vedere că apa este îmbuteliată în ambalaj de sticlă.

    În prezent, apa românească este exportată şi în SUA, Franţa, Marea Britanie, Israel, Elveţia, Austria, Tenerife, Italia.

    „În acest moment, peste 55% din cantitatea de apă pe care o îmbuteliem este destinată exportului. Ne propunem să creştem capacitatea de producţie pentru că estimăm că putem să depăşim 5 milioane de unităţi îmbuteliate pe lună. Acesta este principalul nostru obiectiv care va face ca Aur’a să devină un produs şi mai cunoscut la nivel naţional şi internaţional. Trebuie, însă, să optimizăm costurile în contextul în care materia primă, respectiv sticla, s-a scumpit foarte mult”, menţionează Horaţiu Rada.

    Compania Aqua Aurum Distribution, care administrează brandul de apă minerală Aur’a Mineral Water, este localizată în comuna Ocna de Fier, judeţul Caraş-Severin, şi are capital 100% românesc, fiind deţinută de oamenii de afaceri timişoreni Horaţiu Rada şi Eleodor Coptil. Antreprenorul Horaţiu Rada are însă şi alte afaceri, în special în domeniul energiei.

    Aqua Aurum Distribution a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 1 mil. lei

     

     

     

  • Zgârie-nori pe orizontală: cum arată oraşul de 170 de kilometri pe care guvernul saudit vrea să îl construiască

    Guvernul Arabiei Saudite plănuieşte să construiască un oraş care se va întinde pe 170 de kilometri. Potrivit Dezeen, acesta s-ar numi „The Line” (Linia), va avea o înălţime de 500 de metri şi ar trebui să găzduiască 9 milioane de oameni. Clădirea va include atât locuinţe, cât şi zone de retail, leisure, şcoli şi parcuri. Un sistem de transport va conecta toate structurile oraşului şi ar trebui să permită rezidenţilor acestuia să ajungă dintr-un punct în celălalt în 20 de minute. Potrivit guvernului arab, oraşul va fi alimentat exclusiv cu energie regenerabilă şi va fi construit ca o alternativă sustenabilă a oraşelor tradiţionale. „Odată cu lansarea acestui proiect anul trecut, ne-am dedicat unei revoluţii a civilizaţiei care îi pune pe oameni mai întâi, pe baza unei schimbări radicale în planificarea urbană”, a spus prinţul Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. „Designul propus pentru comunităţile construite astăzi pe verticală vor aduce provocări locuinţelor tradiţionale, oraşelor orizontale şi vor crea un model de conservare a naturii şi de a mări durata de viaţă umană”, a continuat el.


     

     

  • Un miliardar saudit a făcut un pariu de 500 de milioane de dolari pe Rusia la începutul războiului

    Prinţul Alwaleed Bin Talal a investit peste 500 de milioane de dolari în firme ruseşti în perioada invaziei Moscovei în Ucraina, într-un semn al poziţiei politice prudente pe care statul din Golf a menţinut-o faţă de partenerul său din OPEC+, conform Yahoo Finance.

    Firma de investiţii a prinţului Alwaleed, Kingdom Holding Co., a achiziţionat în februarie certificate de depozit emise de Gazprom PSJC, Lukoil PJSC şi Rosneft PJSC, potrivit unui document depus la bursă. Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie.

    Nu au fost date date date specifice pentru aceste investiţii, iar firma saudită nu a răspuns la întrebările dacă le mai deţine în continuare. Valoarea tuturor acestor certificate de depozit a scăzut rapid după începerea războiului, când tranzacţionarea la Moscova a fost oprită şi au fost impuse sancţiuni occidentale asupra Rusiei.

    Investiţiile evidenţiază relaţia delicată a Arabiei Saudite cu Rusia de-a lungul conflictului, în condiţiile în care mulţi dintre vecinii săi din Golf s-au retras.

    Alwaleed, al cărui bunic a fost fondatorul Arabiei Saudite moderne, este unul dintre cei mai bogaţi oameni ai ţării şi unul dintre cei mai importanţi investitori internaţionali. Mai nou, el a fost eclipsat de fondul suveran de investiţii al regatului, prezidat de vărul său, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, care a achiziţionat în luna mai 16,9% din acţiunile Kingdom Holding Co pentru 1,5 miliarde de dolari.

    Preşedintele Vladimir Putin şi conducătorul de facto al regatului, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, au vorbit de mai multe ori de la începutul războiului. Ambele ţări au colaborat în cadrul grupului de producători de petrol OPEC+ pentru a gestiona oferta de ţiţei şi au rezistat în mare măsură apelurilor liderilor occidentali, inclusiv ale preşedintelui american Joe Biden, de a contribui la soluţionarea preocupărilor legate de inflaţia mondială prin creşterea producţiei de petrol.

    Prinţul Alwaleed a fost reţinut la hotelul Ritz-Carlton din capitala saudită în 2017, împreună cu alţi prinţi şi oficiali guvernamentali, în cadrul a ceea ce statul a numit o anchetă anticorupţie. Nici-o acuzaţie oficială nu a fost prezentată vreodată, iar el a fost eliberat după 83 de zile, după ce a ajuns la o “înţelegere confirmată” nedivulgată cu guvernul.

    Kingdom Holding a investit 1,37 miliarde de riali (365 de milioane de dolari) în certificatele de depozit americane ale Gazprom în februarie. De asemenea, a investit 196 de milioane de riali în certificatele de depozit globale ale Rosneft în aceeaşi lună şi 410 milioane de riali în certificatele de depozit americane ale Lukoil între februarie şi martie.

    Achiziţiile fac parte din programul de investiţii al Kingdom Holding, care se concentrează pe finanţarea alternativă, energie, divertisment, inteligenţă artificială, asigurări, gestionarea activelor, mărfuri şi fonduri.

    Firma saudită a investit 3,4 miliarde de dolari la nivel mondial începând din 2020, pe baza documentelor depuse, o dezvăluire rară din partea companiei. Cea mai mare investiţie a fost evaluată la 2,5 miliarde de riali la Telefonica SA din Spania între aprilie şi august 2020.

    De asemenea, firma deţine acţiuni în Uber Technologies Inc., TotalEnergies SE, Alibaba Group Holding Ltd. şi BHP Group Ltd., achiziţionate în cea mai mare parte în 2020 şi 2021. Cea mai recentă tranzacţie pe care a dezvăluit-o a fost de 178 de milioane de riali în Hercules Capital Inc. realizată în iunie. Acţiunile firmei de capital de risc au crescut cu 17% de la începutul lunii iulie.

    Prinţul Alwaleed, în vârstă de 67 de ani, a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi investitori saudiţi după ce a preluat acţiuni în companii precum Citigroup Inc. şi Apple Inc. El a susţinut eforturile de modernizare ale prinţului Mohammed, inclusiv acordarea dreptului de a conduce pentru femei.

    Mai recent, el a anunţat vânzarea unui pachet de acţiuni la casa sa de discuri Rotana Music către Warner Music Group Corp. şi a strâns 2,2 miliarde de dolari prin vânzarea unei părţi din pachetul său de acţiuni la lanţul hotelier Four Seasons către Cascade Investment LLC a lui Bill Gates.

    Alwaleed este cunoscut pentru investiţiile pe termen lung şi este un fan al celebrului investitor Warren Buffett. El s-a autointitulat odată echivalentul arab al Oracolului din Omaha.

     

  • Occidentul şi-a găsit salvarea: Arabia Saudită este gata să de-a drumul robinetului de petrol pentru a înlocui o Rusie din ce în ce mai slăbită

    Arabia Saudită a transmis oficialilor din Vest că este pregătită să-şi crească semnificativ producţia de petrol, pentru a ţine locul Rusiei, care s-ar putea prăbuşi sub presiunea sancţiunilor, scrie FT.

    Regatul a refuzat cererea Casei Albe de a accelera producţia în ciuda faptului că barilul se tranzacţiona la 120 de dolari, cel mai mare nivel din ultima decadă. Mai mult, oficialii arabi sunt de părere că problema crizei energetice s-ar putea agrava şi mai mult în acest an, motivând astfel refuzul privind producţia.

    Arabia Saudită păstrează în stand-by o capacitate de producţie importantă pe care o va folosi în cazul unei crize severe.

    Temerile privind aprovizionarea au crescut semnificativ după ce Uniunea Europeană a ajuns la un acord  de impunere a unui embargo petrolier împotriva Rusiei. De asemenea, UE şi Regatul Unit au bătut palma pentru a bloca asigurările navelor de transport petrolier din Rusia, o mişcare care ar putea reduce drastic capacitatea Moscovei de a-şi rederiecţiona petrolul către alte regiuni.

    „Arabia Saudită este conştientă de riscuri şi nu este în interesul nostru să pierdem controlul asupra preţurilor”, a declarat o persoană familiarizată cu problema.

    Preţul petrolului a scăzut joi până la 112 dolari pe baril, de la un prag de 116 dolari.

    Sauditiţii consideră că deşi situaţia pieţei e destul de complicată, nu există încă riscuri reale. Totuşi peisajul s-ar putea schimba pe măsură ce redereasrea economică globală determinată de COVID-19 duce la redeschiderea marilor oraşe din China. Această schimbare se traduce prin o cerere şi mai ridicată pentru petrol. Pentru Rusia acestă schimbare ar putea duce la diminuarea producţiei de petrol.

    Rusia producea înainte de război 10% din petrolul tranzacţionat la nivel global, conducătorul neînvins al pieţei fiind Arabia Saudită.

    În trecut, Arabia a ignorat cererea Casei Albe privind chestiunea petrolului, însă în ultimele săptămâni tot mai mulţi oficiali de rang înalt de la Casa Albă au mers în Regat şi au contribuit la îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări.

    Astfel, Arabia Saudită a fost de acord să intervină în piaţă pentru a ajuta la temperarea preţurilor, ca partea a uni politici de reapropiere de administraţia Biden. Mai mult, saudiţii au dat asigurări că vor trece la creşterea producţiei în cazul apariţiei unei crize a petrolului.

    „O astfel de abordare este absolut posibilă şi este un răspuns pentru reacţia pozitivă a părţii americane”, a declarat Ali Shihabi, diplomat familiarizat cu problema.

     

  • Apple îşi pierde supremaţia. Ce business gigant îi depăşeşte şi devine cea mai mare companie din lume în funcţie de valoarea de piaţă

    După un raliu de 29,25% în 2022, gigantul petrolier Aramco din Arabia Saudită a depăşit Apple în ceea ce priveşte capitalizarea şi a devenit cea mai valoroasă companie la nivel mondial, conform seekingalpha.com.

    Valoarea de piaţă a societăţii este de circa 2.500 de miliarde de dolari, cu puţin peste capitalizarea Apple.

    Acţiunile producătorului iPhone-urilor au scăzut cu 15,7% de la începutul anului. Chiar dacă gigantul american a raportat rezultate puternice şi a oferit estimări solide pentru perioada următoare, evoluţia pe bursă a fost afectată de un selloff la nivelul acţiunilor de tip „growth” din industria tech.

    Analiştii se aşteaptă ca Apple să înregistreze un profit net per acţiune (EPS – earnings per share) de 6,15 dolari în anul fiscal 2022 şi să raporteze venituri totale de 100 de miliarde de dolari.

    Saudi Aramco a anunţat venituri de 32 de miliarde de dolari în T4/2021, când preţul bariului de petrol era cu circa 5 dolari sub nivelurile actuale, iar producţia era mai scăzută.

    Timp de doi ani, investitorii au discutat despre „câştigătorii pandemiei” din sectorul tech. Totuşi, scăderea numărului de investiţii în energie din timpul crizei sanitare a dus la o lipsă considerabilă de petrol, gaze, cărbune şi capacitate de rafinare, determinându-i astfel pe unii analişti să considere că sectorul energetic ar putea fi „cel mai mare câştigător al pandemiei”.

     

  • Dilema saudiţilor: În timp ce toată lumea e cu ochii pe Ucraina, Prinţul Moştenitor este strivit între ciocan şi nicovală. Decizia care ar putea schimba tot

    Statele Unite şi Marea Britanie intensifică presiunile asupra Arabiei Saudite pentru ca aceasta să pompeze mai mult petrol şi să se alăture eforturilor de izolare a Rusiei, în timp ce Riyadhul nu s-a arătat prea dispus să răspundă şi a reluat ameninţarea de a renunţa la dolarii din vânzările sale de petrol către China, scrie Reuters. 

    Premierul britanic Boris Johnson a zburat miercuri în cel mai mare exportator de ţiţei din lume, la o zi după ce consilierul american pe probleme de securitate Brett McGurk a sosit împreună cu o delegaţie americană.

    Arabia Saudită şi vecinul său, Emiratele Arabe Unite, care se numără printre puţinii producători cu capacităţi de rezervă, au ignorat apelurile Occidentului de a cere mai mult ţiţei pentru a calma preţurile în creştere şi au respectat un pact de aprovizionare OPEC+ cu Rusia şi alţii.

    Prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al regatului, s-a confruntat cu critici acerbe din partea Occidentului în legătură cu asasinarea în 2018 a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, cu situaţia drepturilor omului la Riad şi cu războiul din Yemen. Preşedintele SUA, Joe Biden, a refuzat, până acum, să trateze direct cu prinţul, care este cunoscut pe scară largă ca MbS.

    În condiţiile în care relaţiile dintre SUA şi Arabia Saudită sunt la un nivel scăzut, MbS a răspuns prin consolidarea legăturilor cu Rusia şi China, chiar dacă regatul are în continuare legături strânse de securitate cu Washingtonul.

    McGurk şi alţi oficiali americani s-au întâlnit marţi cu înalţi oficiali saudiţi, presându-i să pompeze mai mult petrol şi să găsească o soluţie politică pentru a pune capăt războiului din Yemen, unde forţele conduse de Arabia Saudită se luptă cu grupul Houthi susţinut de Iran, au declarat două surse.

    “V-aţi înşela dacă aţi crede că Washingtonul va renunţa la aceste două dosare”, a declarat pentru Reuters una dintre cele două surse, care este familiarizată cu discuţiile.

    Un oficial de rang înalt al administraţiei americane a declarat că McGurk se află în Orientul Mijlociu “discutând o gamă largă de probleme, inclusiv Yemenul”, dar a refuzat să ofere detalii.

    Între timp, premierul britanic a descris Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite ca fiind “parteneri internaţionali cheie” în efortul de a înstrăina lumea de hidrocarburile ruseşti şi de a pune presiune asupra preşedintelui rus Vladimir Putin după ce Moscova a invadat Ucraina.

     

  • Arabia Saudită va găzdui o atracţie turistică care va bate un nou record mondial. Despre ce este vorba

    Un roller coaster în curs de dezvoltare în Orientul Mijlociu este pregătit să doboare recordurile mondiale de viteză, înălţimea şi lungime a pistei. „Falcon’s Flight” va fi principala atracţie a Six Flags Qiddiya, care urmează să se deschidă în Arabia Saudită, în apropierea capitalei Riad, peste doi ani, scrie CNN. Roller-coasterul va avea o lungime de patru kilometri şi o viteză de 250 km/h.

    Turiştii curajoşi şi amatori de senzaţii tari vor experimenta senzaţia de prăbuşire peste o stâncă verticală într-o cădere de 160 de metri cu ajutorul utilizării acceleraţiei magnetice a motorului (tehnologia LSM). Falcon’s Flight va fi, de asemenea, cea mai înaltă structură de sine stătătoare de acest tip din lume.

    Pe durata unei călătorii de 3 minute roller-coasterul va suporta până la 20 de pasageri şi va o oferi o vedere panoramice asupra parcului Six Flags Qiddiya.

    În ceea ce priveşte parcul, acesta va include 28 de roller-coastere şi alte atracţii pe şase terenuri tematice: The City of Thrills, în care se va regăsi şi Falcon’s Flight, alături de Sirocco Tower, care va oferi cea mai înaltă cădere dintr-un turn de distracţii din lume; Discovery Springs; Steam Town; Twilight Gardens; Valley of Fortune şi Grand Exposition. Construcţia parcului, situat la aproximativ 40 de minute de Riyadh, a început în 2018.

    Cu sediul în Liechtenstein, Intamin, compania din spatele roller-coasterului, creează atracţii pentru parcurile tematice de peste 50 de ani şi a proiectat multe dintre cele mai faimoase astfel de aparate din întreaga lume, inclusiv actualul deţinător al recordului mondial pentru cel mai rapid roller-coaster din lume – Formula Rossa, din cadrul Ferrari World Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite). Acesta se deplasează cu viteze de până la 240 de kilometri pe oră.

    Cel mai înalt coaster din lume din oţel – un alt proiect Intamin – poate fi găsit în New Jersey. Este vorba despre Kingda Ka, din cadrul Six Flags Great Adventure, cu o înălţime de 139 de metri.
    Cât despre cel mai lung roller coaster de pe planetă, acesta este în prezent Dragonul Oţelului 2000. Dezvoltat de D. H. Morgan Manufacturing, acesta poate fi găsit în parcul de distracţii japonez Nagashima Spa Land din Nagashima, Kuwana.

    Conform Guinness Book of World Records, acesta se întinde pe o lungime de 2,48 kilometri.

     

  • Ce plănuieşte Arabia Saudită pentru Neom, proiectul de 33 de ori mai mare decât New York-ul: Un oraş liniar de 170 km, fără maşini, şosele sau emisii de carbon, cu 1 milion de locuitori

    Arabia Saudită vrea să construiască un oraş liniar, fără maşini, şosele sau emisii de carbon, în cadrul proiectului gigant cunoscut drept „Neom” – un proiect cu o dimensiune de 33 de ori mai mare decât New York-ul, care ar urma să fie un hub de business şi tehnologie pentru epoca post-petrolieră a regatului – a declarat prinţul coroanei Mohammed bin Salman, citat de Bloomberg.

    Oraşul de 170 de kilometri denumit „Linia” va face parte din proiectul Neom, estimat la 500 de miliarde de dolari, iar construcţiile ar urma să înceapă chiar în primul trimestru din acest an.

    Un comunicat de presă a descris Linia ca fiind o „centură hyperconectată de comunităţi viitoare, fără maşini, şosele, totul construit în jurul naturii”. Acelaşi comunicat susţine că Linia va avea 1 milion de rezidenţi şi va crea 380.000 de locuri de muncă până în 2030. Costurile legate de infrastructura proiectului vor fi cuprinse între 100 şi 200 de miliarde de dolari.

    Neom este una dintre piesele principale ale planului prinţului moşternitor de a diversifica economia celui mai mare exportator de petrol din lume. Anunţat iniţial în 2017, proiectul ar urma să se întindă pe aproape 26.000 km pătraţi şi va fi situat în nord-vestul ţării. Neom este descris ca un viitor hub de business şi tehnologie.

    Cu toate acestea, proiectul a fost întâmpinat cu scepticism şi cu o anumită doză de opoziţie, inclusiv din partea rezidenţilor din zonă care sunt forţaţi să îşi mute domiciliul pentru a face loc noului proiect.

    Analiştii se întreabă dacă acest plan este realistic şi dacă poate atrage investiţiile necesarii dezvoltării, într-o regiune în care s-au conturat deja hub-uri de transporturi şi business în Dubai, Abu Dhabi şi Qatar.

    „Fundaţia investiţiei în Linia va veni din sprijinul de 500 de miliarde de dolari agregat de guvernul saudit, Fondul de Investiţii Publice şi o serie de investitori globali care se vor alătura pe un orizont de 10 ani” a declarat Mohammed bin Salman în faţa jurnaliştilor.

    Nicio călătorie în interiorul Liniei nu ar trebui să dureze mai mult de 20 de minute, întrucât oraşul va fi construit cu un sistem de tranzit ultra-rapid, conform declaraţiilor publice.

  • Petrol: După un an 2020 marcat de volatilitate, 2021 vine cu o mulţime de temeri

    2020 a fost un an fără asemănare pentru preţurile petrolului, notează Reuters.

    Chiar în condiţiile în care preţurile la nivel mondial încheie anul la aproximativ 51 $ pe baril, aproape de media pentru perioada 2015-2017, situaţia maschează un an de volatilitate. În aprilie, ţiţeiul american s-a prăbuşit în teritoriu negativ, iar petrolul Brent a scăzut sub 20 de dolari pe baril, sub presiunea pandemiei şi unui război al preţurilor între giganţii petrolieri Arabia Saudită şi Rusia.

    Restul anului a fost marcat de o recuperare în condiţiile în care pandemia a distrus cererea de combustibil la nivel mondial. Deşi intrarea temporară a petrolului american în teritoriu negativ nu se va repeat probabil în 2021, noi lockdown-uri şi o distribuire graduală a vaccinurilor vor pune presiune asupra cererii anul viitor şi poate şi mai departe.

    “Cu siguranţă nu am mai asistat la aşa ceva, nici în criza financiară, nici după 9/11”, arată Peter McNally, de la firma de cercetare Third Bridge. “Impactul asupra cererii a fost remarcabil şi rapid”.

    Cererea de combustibili fosili ar putea rămâne scăzută chiar şi după pandemie, în condiţiile în care ţările încearcă să limiteze emisiile pentru încetinirea schimbărilor climatice. Companii importante din energie, ca BP şi Total, au publicat rapoarte ce includ scenarii în care cererea globală de petrol a atins un vârf probabil în 2019.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

     

  • Petrol: După un an 2020 marcat de volatilitate, 2021 vine cu o mulţime de temeri

    2020 a fost un an fără asemănare pentru preţurile petrolului, notează Reuters.

    Chiar în condiţiile în care preţurile la nivel mondial încheie anul la aproximativ 51 $ pe baril, aproape de media pentru perioada 2015-2017, situaţia maschează un an de volatilitate. În aprilie, ţiţeiul american s-a prăbuşit în teritoriu negativ, iar petrolul Brent a scăzut sub 20 de dolari pe baril, sub presiunea pandemiei şi unui război al preţurilor între giganţii petrolieri Arabia Saudită şi Rusia.

    Restul anului a fost marcat de o recuperare în condiţiile în care pandemia a distrus cererea de combustibil la nivel mondial. Deşi intrarea temporară a petrolului american în teritoriu negativ nu se va repeat probabil în 2021, noi lockdown-uri şi o distribuire graduală a vaccinurilor vor pune presiune asupra cererii anul viitor şi poate şi mai departe.

    “Cu siguranţă nu am mai asistat la aşa ceva, nici în criza financiară, nici după 9/11”, arată Peter McNally, de la firma de cercetare Third Bridge. “Impactul asupra cererii a fost remarcabil şi rapid”.

    Cererea de combustibili fosili ar putea rămâne scăzută chiar şi după pandemie, în condiţiile în care ţările încearcă să limiteze emisiile pentru încetinirea schimbărilor climatice. Companii importante din energie, ca BP şi Total, au publicat rapoarte ce includ scenarii în care cererea globală de petrol a atins un vârf probabil în 2019.

    Producţia mondială de petrol şi combustibili lichizi a scăzut în 2020 la 94,25 milioane de barili pe zi de la 100,61 milioane de barili pe zi în 2019 şi este aşteptată să urce la numai 97,42 milioane de barili pe zi anul viitor.

    Următoarele luni vor fi probabil caracterizate de volatilitate în condiţiile în care investitorii cântăresc cererea modestă în raport cu o nouă posibilă creştere a ofertei de petrol din partea producătorilor.

    “Pieţele au fost tumultuoase şi dezordonate în ultimele 12 luni cu implicaţii pe termen lung”, arată analiştii Mitsubishi UFJ Financial Group.