BusinessMagazin

Tag: apreciere

  • BestJobs: Doar unul din zece angajatori şi-ar păstra toţi angajaţii dacă ar trebui să facă o selecţie în funcţie de eficienţa muncii. Angajaţii din generaţia Z (1996-2012), cel mai puţin apreciaţi de către angajatori

    Deficitul de personal de pe piaţa muncii şi dificultăţile întâmpinate de angajatori în a găsi angajaţi care să corespundă nevoilor conduc de multe ori la compromisuri din partea companiilor. Dacă ar trebui să aleagă câţi angajaţi din companie să păstreze pe criteriul eficienţei şi al rezultatelor muncii depuse, doar unul din zece angajatori ar păstra întreaga echipă în formula existentă, arată datele celui mai recent sondaj efectuat de BestJobs, transmise într-un comunicat de presă.
    Astfel, doi din zece (21%) angajatori ar reţine cel mult jumătate dintre angajaţi, unul din patru (25,7%) ar păstra între 50% şi 75% dintre angajaţi, iar patru din zece (42%) spun că doar trei sferturi dintre angajaţii lor actuali sunt cu adevărat eficienţi şi au rezultate satisfăcătoare.
    De asemenea, unul din patru angajatori consideră că în companie sunt cu adevărat implicaţi în realizarea sarcinilor de serviciu aproximativ trei sferturi dintre angajaţi. Cea mai mare parte dintre respondenţi (37%) cred că procentul angajaţilor implicaţi variază între 50% şi 75% din total. Doi din zece angajatori consideră că nivelul e şi mai scăzut – între un sfert şi cel mult jumătate dintre angajaţii actuali ai firmei, în timp ce 16% apreciază că cel mult un sfert dintre angajaţi sunt cu adevărat implicaţi.
    Explicaţiile pe care le găsesc angajatorii pentru acest lucru sunt, în ordinea relevanţei răspunsurilor, lipsa de loialitate faţă de angajator (27,4% dintre respondenţi), lipsa unei culturi organizaţionale care să motiveze angajaţii (19,3%), insatisfacţia faţă de mediul de lucru sau aşteptările salariale mai mari (12,9%) şi chiar adaptabilitatea redusă (11,3%).
    În acest context, nu e de mirare că principalele arii în angajatorii şi-ar dori să vadă îmbunătăţiri sunt implicarea membrilor echipei, dar şi comunicarea (circa 42% dintre respondenţi fiecare), randamentul/productivitatea (33,9%), calitatea muncii (25,8%), motivaţia (14,5%), competenţele digitale (14,5%), abilitatea de a lucra în echipă (12,9%), abilitatea de leadership (9,7%).

    Care generaţie este cea mai apreciată de către angajatori
    Peste jumătate dintre angajatori apreciază că angajaţii sunt mai puţin responsabili şi pregătiţi faţă de acum cinci ani, astfel încât calitatea muncii depuse de aceştia a scăzut. Trei din zece angajatori consideră că situaţia a rămas la fel şi doar 13% afirmă că angajaţii sunt mai responsabili şi mai bine pregătiţi ca în urmă cu cinci ani. Totodată, majoritatea angajatorilor (64,5%) consideră că cea mai redusă productivitate la job o au angajaţii din generaţia Z (1996-2012), aceştia fiind urmaţi de cei din generaţia X (1965-1980), conform răspunsurilor oferite de doi din zece respondenţi. Angajaţii din generaţia Millennials (1981-1995) stau cel mai bine la acest capitol, doar 16% dintre angajatori considerând că productivitatea acestora este sub aşteptări.
    Tot angajaţii din generaţia Z (1996-2012) primesc cel mai slab punctaj şi la capitolul comunicare –  deschidere în a comunica, claritate, concizie şi acurateţe – de la cei mai mulţi (45%) dintre angajatori. Circa 42% dintre angajatori afirmă că cel mai rău la acest capitol stau angajaţii din generaţia X  (1965-1980), în timp ce 12,9% dintre respondenţi îi depunctează cel mai mult pe angajaţii din generaţia Millennials (1981-1995).
    Când vine vorba despre rezistenţa la presiune şi stres, cel mai rău din acest punct de vedere stau angajaţii din generaţia Z (1996-2012), spun 67,8% dintre respondenţi. Ei sunt urmaţi de cei din generaţia Millennials (1981-1995) – după cum au apreciat 17,7% dintre respondenţi, apoi de cei din generaţia X (1965-1980) – 14,5% dintre respondenţi.
    Ce fac angajatorii când sunt nemulţumiţi de performanţele angajaţilor
    Peste 51% dintre angajatori oferă feedback angajaţilor de care sunt nemulţumiţi doar uneori, atunci când greşelile sunt foarte mari, iar 8% admit că nu fac acest lucru niciodată. La polul opus, patru din zece respondenţi afirmă că angajaţilor le este atrasă atenţia de fiecare dată când greşesc, astfel încât situaţiile să nu se mai repete, iar angajaţii să aibă oportunitatea să evolueze.
    Când sunt nemulţumiţi de calitatea muncii angajaţilor, pe lângă feedback, angajatorii mai oferă training pentru îmbunătăţirea abilităţilor profesionale (46% dintre respondenţi), ori îi mută pe cei mai puţin performanţi pe alte poziţii în cadrul companiei (16%). Totodată, 14,5% aleg să dea sancţiuni, circa 13% spun că le reduc volumul de muncă sau din responsabilităţi, iar 9,7% decid să îi dea afară pe cei de care sunt nemulţumiţi. Studiul a fost efectuat în perioada 1 octombrie – 15 noiembrie, pe un eşantion de 250 de companii mici, medii şi mari din România.
     
     

  • Românul care a adus cele mai mari contribuţii în fizică, apreciat în străinătate şi nedreptăţit în ţara natală

    Alexandru Proca s-a născut în data de 16 octombrie  1897 la Bucureşti, într-o familie de intelectuali, tatăl său fiind inginer constructor, unul dintre constructorii Gării de Sud din Ploieşti. A urmat Liceul Gheorghe Lazăr  pe care l-a absolvit în anul 1915.

    Deşi a urmat secţia reală , la absolvire vorbea  fluent franceza, engleza şi germana. S-a înscris  în acelaşi an la Facultatea de Ştiinţe, secţia matematică, dar datorită începerii războiului a urmat numai anul I. În anul 1917 este mobilizat , urmează  Şcoala de ofiţeri de rezervă de la Iaşi după care este trimis pe front ca sublocotenent de geniu, unde luptă până în iunie 1918 când este lăsat la vatră. Reia cursurile ca student  la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, iar la transformarea  acesteia în Şcoala Politehnică se înscrie la secţia de Electromecanică.

    Ca student s-a remarcat prin inteligenţa sa sclipitoare, prin intuiţia şi vederea de ansamblu asupra fenomenelor tehnice.Istoria spune că în 1920 a făcut o vizită  de 2 luni la fabrica de locomotive Baldwin  din Philadelphia, SUA, iar prin raportul întocmit la întoarcere a convins  guvernul României se cumpere câteva maşini electrice.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • 5 minuni naturale din România apreciate de o lume întreagă

    5. Tunelul Iubirii

    O porţiune de cale ferată dintre oraşele Oţelul Roşu şi Caransebeş a devenit o curiozitate pentru vizitatori şi un loc apreciat de către îndrăgostiţi. Pe marginile căii ferate arborii şi vegetaţia din jur s-au unit şi au creat forma perfectă a unui tunel, o boltă de copaci lăsată să crească în voie face din acest loc un peisaj unic în România. Puţini români ştiu să ajungă în acest loc magic, Tunelul Iubirii se află cam la jumătatea distanţei dintre Obreja şi Glimboca şi este deseori asemănat cu Pasajul Iubirii din Ucraina.


    4. Insula Ovidiu

    În apropierea oraşului Ovidiu se află insuliţa omonimă, un spaţiu excelent pentru cei care doresc să se bucure de linişte câteva ore şi să relaxaze într-o zonă prea puţin atinsă de mâna omului. Insula Ovidiu este exemplul perfect al naturii armonioase, dar şi leagănul unei legende unice. Pentru a ajunge pe insulă, trebuie să călătoriţi până la destinaţie cu vaporaşul, dintr-o dată se va dezvălui o oază de verdeaţă de o frumuseţe cum rar aţi mai întâlnit.


    3. Canionul Şapte Scări


    Se află chiar pe Valea Prahovei, dar deşi este localizat într-un loc atât de accesat de către turişti, nu este atât de renumit. Această splendoare naturală se află la o aruncătură de băţ de Predeal şi este format în întregime de apele pârâului Şipoaia. Canionul Şapte Scări se află la o altitudine cuprinsă între 1100-1200 de metri şi este format din şapte chei săpate în calcar, găzduind un număr de şapte cascade. Pentru a admira unicul canion, trebuie să urci şapte rânduri de scări metalice care îşi vor solicita destul de mult efortul fizic.


    2. Lacul Ochiu Beiului

    Se află în Munţii Aninei, iar nuanţa sa de culoarea cerului te îndeamnă să-i afli povestea. Lacul Ochiul Beiului este o structură unică în România, o acumulare de apă cu diametrul de 15 metri, care nu îngheaţă niciodată, nici măcar în timpul iernii. Lacul nu are o adâncime mai mare de 3,6 metri, aşa încât va fi foarte uşor să observi păstrăvii care se plimbă jucăuşi pe fundul apelor. Zona este frumoasă şi plină de mistere, cu o faună unică şi peisaje uimitoare.


    1. Cascada Bigăr

    Podiumul nu poate fi ocupat decât de Cascada Bigăr, una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din Europa şi chiar din lumea întreagă. Această operă de artă sculptată de natură se află pe Cheile râului Miniş şi constiuite împreună cu împrejurimile un orizont unic tot mai apreciat de către turiştii din întreaga lume. Turismul în zonă s-a relansat odată cu anul 2010, atunci când o revistă de specialitate a realizat un album cu locuri deosebite din România în care a fost inclusă şi Casada Bigăr.

  • Şi-a câştigat renumele de unul dintre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii ai tinerei generaţii, iar acum a făcut pasul înspre mediul antreprenorial – VIDEO

    După ce a câştigat renumele de unul dintre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii ai tinerei generaţii, Daniel Farmache a făcut anul trecut pasul înspre mediul antreprenorial local, ca urmare a numirii sale în funcţia de deputy CEO al companiei Electrogrup Infrastructure (E-INFRA), de unde a evoluat, la începutul acestui an, înspre rolul de CEO.

    Grupul Electrogrup Infrastructure este primul jucător de pe piaţa din România care oferă servicii de tip cross-sector (intersectoriale) în energie, telecomunicaţii şi construcţii civile industriale. Compania şi-a extins activitatea şi pe pieţele externe din Polonia, Germania, Rusia, Belgia şi Irlanda şi are afaceri anuale de peste 100 de milioane de euro. Anterior rolului curent, Daniel Farmache a făcut parte din divizia de investment banking a Citigroup din Londra, lucrând în IPO-uri şi mandate M&A din Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa. A absolvit un MBA la London Business School, cu un stagiu la Massachusetts Institute of Technology şi este licenţiat cu first class honours în finanţe-bănci în Marea Britanie (University of Reading – ICMA Centre) şi în drept la Bucureşti (Universitatea Nicolae Titulescu). Deţine şi certificatul CFA (Chartered Financial Analyst).

    Ce i-ar spune cuiva care vrea să plece din ţară? Chiar dacă nu există un răspuns universal, subliniază: „E greu să recomanzi o măsură pentru toată lumea, dacă lumea vrea să plece pentru că: se simte enervată, agasată, prost recompensată în valoare absolută, dacă simte că nu există nicio speranţă – din cauza mediului politic – atunci putem sta la discuţii, pentru că am exemple concrete de relativizare a problemei”. Chiar dacă în Londra şansele unui salariu mai mare sunt reale, crede că o poţi duce mai bine în România cu mai puţini bani.

    Observă şi că naţiuni cu democraţie îndelungată au făcut alegeri electorale discutabile din punctul de vedere al unei democraţii mature. „Ne surprinde aşadar că în România, după abia 30 de ani de exerciţiu democratic, încă mai avem sughiţuri?” Optimist, crede că orice ţară a trecut prin paşii pe care îi face România acum.

  • Acţiunile Digi s-au apreciat în iunie cu 18%, cea mai bună lună de la listarea din 2017 a companiei încoace. Indicele BET, plus 4%

    Spre comparaţie indicele principal BET a urcat cu 4%, potrivit datelor BVB. Evoluţia acţiunilor Digi a fost susţinută luna trecută de programul de răscumpărare de acţiuni în contextul în care compania controlată de orădeanul Zoltan Teszari îşi achiziţionează acţiuni la un preţ minim de tranzacţionare egal cu cel din piaţă şi la unul maxim de 40 de lei, ceea ce susţine preţul de tranzacţionare. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sondaj: anul viitor principalele valute din Europa Centrală şi de Est se apreciază, leul scade

    Leul românesc este văzut în scădere uşoară în anul următor la 4,81 lei/euro, de la 4,725 lei/euro, potrivit sondajului, care a avut loc între 1 şi 3 iulie.

    Leul a fost cea mai slabă monedă din regiune în acest an, deoarece ţara a fost afectată de politicile fiscale imprevizibile şi de dezechilibrele economice tot mai mari.

    Ciprian Dascalu, economist şef la ING România invocă creşterile de dificit de cont curent şi bugetar pentru evoluţia mai puţin performantă a leului, văzut drept mai slab decât alte valute din ECE. Deficitul bugetar consolidat al ţării a crescut la 1,43% din PIB în primele cinci luni, de la 1,1% la sfârşitul lunii aprilie, în timp ce deficitul de cont curent s-a majorat cu 38,5%, la 2,31 miliarde euro în ianuarie-aprilie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cripomoneda pe care se pregăteşte Facebook să o lanseze dă în clocot Bitcoinul, care sare peste 9.300 de dolari

    La momentul actual, moneda este estimată la 9.381 de dolari, potrivit indicelui CoinDesk. De la începutul lui 2019 şi până în prezent, valoarea criptomonedei a crescut cu 140%.

    Încă din 2018 circulă zvonuri conform cărora Facebook se pregăteşte să lanseze propria criptomonedă. Mai mult surse susţin că angajaţii companiei vor putea fi remuneraţi prin intermediul noii valute.

    Bitcoin pare să îşi revină în 2019, după ce cu un an în urmă a înregistrat o scădere de 70% pe piaţă. Cu toate acestea, monede precum Etherum şi XRP, au marcat creşteri semnificative de la un an la altul, de până la 23%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Cum arată apartamentul Margaretei Pâslaru din New York! Valorează 1,2 milioane de dolari

    Familia artistei s-a stabilit la New York, dar Margareta şi partenerul ei de viataţă au revenit în ţară după 1989, în timp ce Ana Maria a preferat să rămână în America, mai ales că lucra în domeniul bancar, unde avea un post bine plătit.

    La un moment dat, Margareta Paslaru a figurat ca proprietar al unui apartament din Brooklyn, unul dintre cele mai cunoscute cartiere ale New York-ului, evaluat in prezent, pe site-urile de imobiliare, la 1,2 milioane de dolari, conform unui ziar monden.
    Apartamentul are 111 metri patrati şi se afla intr-o cladire ridicata in 2007. Ulterior, locuinta a trecut pe numele fiicei Margaretei Paslaru si sotului acesteia, Juan Sanchez.

    Vezi imagini pe www.one.ro

  • Saint-Tropez de lângă România. Staţiunea superbă pe care o vizitează milioane de străini in fiecare an – GALERIE FOTO – VIDEO

    Orasul Sozopol se afla in sudul litoralului bulgaresc la o distanta de 34 de kilometri de Burgas. Este una din cele mai populare statiuni turistice de pe litoralul bulgaresc, apreciat atat pentru cadrul natural deosebit cat si pentru arhitectura orasului istoric.
     
    Statiunea este cunoscuta pe plan international ca fiind gazda Festivalului International de Arta si Film Apollonia, festival ce are loc in fiecare an intre 1 si 10 septembrie. Intre lunile mai si septembrie turisti sositi din intreaga lume vin sa se bucure de clima calda, plajele nisipoase, istorie si cultura, o fuziune de meniuri intre bucatariile bulgaresti, grecesti si turcesti, precum si de atmosfera deosebit de pitoreasca a statiunii.
     
    Popularitatea crescanda a orasului i-a adus acestuia denumirea neoficiala de Saint Tropez-ul Bulgariei, o multitudine de staruri cum ar fi Ralph Fiennes, Brad Pitt, Angelina Jolie si Goldfrapp fiind vazuti pe strazile acestuia sau detinand proprietati aici. Simbolul orasului este ancora, fiind un port turistic foarte dezvoltat unde acosteaza ambarcatiuni de toate tipurile. Orasul Sozopol este atestat documentar de mai bine de 2800 de ani, pe atunci Apollonia Pontica.
     
    Statiunea este cea mai veche asezare de pe tot litoralul estic al Marii Negre. Primele asezaminte pe teritoriul de astazi al Sozopolului au apartinut triburilor tracice Nipsei si Skirimian. In secolul 7 inaintea erei noastre colonistii greci s-au asezat aici si au numit cetatea Apollonia Pontica, dupa numele zeului Apollo. In onoarea lui Apollo a fost ridicata aici o statuie din bronz de 13 metri inaltime care a fost executata de sculptorul Kalamis.
     
    Datorita asezarii sale geografice avantajate, Apolonia s-a dezvoltat in principal ca un centru comercial cu miere, ceara, grane, vin, ulei de masline, masline, textile si olarit. In secolul 6 BC deja Apolonia Pontica isi batea propria moneda, Inaltul nivel de dezvoltare culturala a orasului este marturisita de artefactele gasite in necropolele sale, cum ar fi ceramica, vase din sticla egipteana, decoratii din aur si argint. Dezvoltarea orasului a fost atat de mare incat s-a reusit crearea propriilor colonii cum ar fi Anhialo (Pomorie din ziua de azi).
     
    Dominatia romana a asigurat trei secole de pace inainte de inceperea invaziei triburilor barbare. Abia in secolul al 5-lea orasul a fost inclus in teritoriul Imperiului Bizantin de rasarit. In 1453 cetatea cade sub conducerea otomana dupa un lung asediu. Ciudat este ca de atunci si pana in era moderna s-au construit numai case din lemn, cele mai vechi dintre acestea putand fi vazute si azi pastrate foarte bine in Orasul Vechi (istoric).
     
    La momentul obtinerii independentei Bulgariei de azi Sozopol era doar o comunitate mica pescareasca care s-a dezvoltat ulterior ca fiind cel mai important centru de pescuit de pe litoralul bulgaresc al Marii Negre.
     

  • Cum se ţese arta

    Artiştii învaţă să ţeasă ca să se exprime, iar ţesătorii consideră că pictează cu fire de lână sau alte materiale, creând opere de artă textilă. Ambele categorii apelează însă la tehnologie pentru a crea modele complexe sau pentru a descoperi materiale noi din care să lucreze. Printre artiştii ţesători se numără Brent Wadden, scrie Financial Times, care foloseşte fire de bumbac şi lână recuperate de la alte articole şi la ale cărui expoziţii se înghesuie colecţionarii, Heather Cook, care-şi vopseşte atent firele înainte de a se apuca de lucru, sau Ethan Cook, care mai întâi îşi ţese lucrările la război, după care şi le înrămează ca pe tablouri. Artista daneză Astrid Krogh ţese fibră optică, conectându-şi apoi lucrările la surse de lumină colorată, ce dau impresia că firele ţesăturii îşi schimbă culoarea. La rândul său, artistul american Channing Hansen apelează la tehnologia modernă pentru a  crea modele complexe pentru lucrările sale de artă textilă, tricotate din fibre colorate. Finlandeza Ulla-Maija Vikman pictează pe firele pe care le va folosi, după care le asamblează ca să formeze imaginea gândită. Chiar dacă artiştii apelează la tehnologie ca să-i ajute în realizarea lucrărilor lor, experţii de pe piaţa operelor de artă susţin că publicul apreciază operele acestora mai ales pentru senzaţia de prezenţă a creatorului în creaţia lui datorită imperfecţiunilor şi greşelilor inerente care apar în transpunerea viziunii lui într-o ţesătură.