BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Cine este constănţeanca ce a ajuns una dintre cele mai bogate femei din America, cu o avere de peste 1 miliard de dolari

    În urmă cu ceva timp scriam despre Anastasia Soare, cea mai bogată şi prima româncă cu o avere de 1 miliard de dolari. Ea îşi menţine şi în 2019 locul 21 pe care îl ocupă în topul publicaţiei internaţionale Forbes al celor mai bogate antreprenoare din Statele Unite, cu o avere de 1,2 miliarde de dolari, conducând un business cu vânzări anuale de 375 de milioane de dolari. Construit în doar două decenii, imperiul său din industria cosmeticelor este evaluat astăzi la 3 miliarde de dolari, iar printre clientele sale se numără nume grele de la Hollywood. 

    „În 1989 m-am mutat în SUA cu fiica mea. Nu vorbeam deloc engleză şi îmi era foarte dor de familie. Primele şase luni au fost incredibil de grele. Atunci mi-am găsit de lucru ca estetician în Beverly Hills”, îşi aminteşte antreprenoarea Anastasiei Soare începutul „visului american” trăit pe propria piele, într-un interviu acordat revistei Business MAGAZIN.

    „Mogul în industria cosmeticii”, „American Success Story”, „Cea mai nouă miliardară din industria americană a frumuseţii” sau, cel mai des, „Regina Sprâncenelor” sunt doar câteva dintre apelativele sub care se regăseşte povestea româncei în titlurile presei internaţionale.

    De la publicaţiile de lifestyle însă, unde numele acesteia era cel mai des întâlnit iniţial, balanţa titlurilor de ziar înclină, de anul trecut, înspre cele economice şi de business, după ce fondul american de investiţii cu capital de risc Texas Pacific Group (TPG) şi-a dat votul de încredere în Anastasia Beverly Hills. Fondul a anunţat achiziţia unui procent minoritar din companie; reprezentanţii celor două părţi nu au dat detalii despre valoarea tranzacţiei, însă specialiştii citaţi în presa internaţională vorbesc despre o sumă care ar ridica valoarea companiei la în jur de 3 miliarde de dolari, în timp ce averea antreprenoarei este evaluată la 1 miliard de dolari.

    Ca urmare a acestor rezultate, Anastasia Soare s-a numărat anul trecut printre noile intrate în clasamentul internaţional Forbes al celor mai bogate femei antreprenor din lume care şi-au construit singure averile, direct pe poziţia 21. Alături de ea, pe aceeaşi poziţie se află nume precum Sara Blakely, fondatoarea companiei de lenjerie Spanx, cu vânzări estimate la 400 de milioane de dolari, Carolyn Rafaelian, fondator şi CEO al companiei de bijuterii Alex and Ani, cu venituri anuale de circa 411 de milioane de dolari potrivit owler.com, şi Neerja Sethi, cofondator al companiei de consultanţă şi outsourcing din IT Syntel, cu venituri anuale de peste 900 de milioane de dolari (cumpărată anul trecut de firma franţuzească de IT Atos SE într-o tranzacţie de circa 3,4 miliarde de dolari).

    Nume cunoscute precum al fashion designerului Vera Wang (poziţia 34, avere de 630 mil. dolari), ale cântăreţelor Madonna (poziţia 36, avere de 590 mil. dolari) sau Celine Dion (poziţia 46, avere de 439 mil. dolari) se află mult mai jos în clasament. Anastasia Soare este totodată şi una dintre cele 14 antreprenoare imigrante cu cele mai mari averi din Statele Unite.

    Compania pe care a fondat-o a evoluat de la un salon de înfrumuseţare închiriat la o reţea de saloane răspândite în toată lumea, precum şi la o linie de cosmetice distribuite în peste 3.000 de magazine anul trecut. În prezent, compania este prezentă în 25 de ţări, cu sute de angajaţi în întreaga lume. Cele mai recente pieţe pe care businessul şi-a extins activitatea sunt Spania, Italia şi Polonia. În România, brandul Anastasia Beverly Hills a fost adus în sistem de franciză de către Andreea Altay şi deţine patru saloane în cadrul cărora se vând şi produsele brandului.

    Primul salon a fost deschis în 2010, la parterul hotelului Radisson, un an mai târziu a urmat salonul din Băneasa Shopping City, în 2014 a fost deschisă unitatea din Dorobanţi, iar în urmă cu trei ani businessul s-a extins şi în afara Capitalei, odată cu deschiderea din City Park Mall Constanţa, oraşul de origine al antreprenoarei. Potrivit celor mai recente date publicate pe site-ul Ministerului de finanţe, franciza a înregistrat în 2016 venituri de aproximativ 4,44 milioane de lei.

    Reţeta românească pentru visul american
    Antreprenoarea povesteşte că, în timp ce lucra ca estetician, în cadrul salonului unde s-a angajat când a ajuns în Statele Unite, a observat o lacună în piaţă: mai exact, a realizat că nimeni nu acorda suficientă atenţie sprâncenelor. „Atunci când petreci suficient de mult timp privind chipuri, realizezi că sprâncenele au o putere de a transforma foarte mare. Astfel, am început să ofer conturarea sprâncenelor ca serviciu separat. Am fost inspirată de Raportul de Aur, un concept despre care am învăţat în detaliu la şcoala de artă. Mi-am dat seama că sprâncenele ar trebui conturate şi personalizate în funcţie de structura osoasă a fiecărei persoane. Astfel, am dezvoltat o formulă care punea în practică acest Raport de aur.

    Pe măsură ce a crescut cererea pentru acest serviciu, am făcut trecerea de la o cameră închiriată într-un salon la propriul meu salon”, îşi continuă ea povestea. („Raportul de aur”, „Proporţia de aur”, notată cu litera grecească Φ, este primul număr iraţional descoperit din istorie. El este aproximativ egal cu 1,618, n.red.) În timp ce mulţi artişti şi arhitecţi şi-au proporţionat lucrările conform acestui raport celebru, considerând că acesta conferă lucrărilor o estetică plăcută, Anastasia Soare a folosit în mod intuitiv principiul în domeniul frumuseţii. Ea povesteşte că încă din perioada copilăriei, în Constanţa, era preocupată de acest concept. „În copilărie am petrecut mult timp în atelierul mamei mele. În acele momente am înţeles pentru prima dată conceptul de proporţie şi am realizat că unghiuri diferite sau ajustări în diferite locuri, pentru diverse tipuri de corp, pot înfrumuseţa instant”, îşi aminteşte ea în interviul acordat Business MAGAZIN.
    În 1997, şi-a deschis propriul salon, iar trei ani mai târziu a creat o categorie de produse cosmetice total nouă – cele pentru sprâncene, care s-a desprins din tehnica ei proprie de pensat. Ulterior, gama de produse cosmetice s-a extins pentru ochi, faţă şi categorii de produse pentru buze. Compania foloseşte social media pentru a-şi dezvolta comunitatea de clienţi – fiind în prezent cel mai urmărit brand din industria cosmeticelor de pe Instagram.

    Într-un interviu anterior acordat publicaţiei internaţionale Forbes, povesteşte că viaţa în România, în perioada regimului comunist, în anii ’70-’80, era greu de suportat: „Existau o mulţime de reguli în care eu nu credeam, ştiam că nu voi putea niciodată ca femeie să fac ceva, să arăt că pot să fac o mulţime de lucruri, aşa că am vrut să fiu liberă, să am acea libertate de gândire, să fiu relevantă şi să pot să aduc o diferenţă în vieţile oamenilor. Nu ştiam dacă voi reuşi sau nu, dar am vrut să încerc. A fost singurul motiv pentru care mi-am dorit atât de mult să vin aici, să schimb ceva. Nu mi-a fost teamă că voi fi respinsă”.

    Ea îşi aminteşte şi că, după ce a ajuns în Statele Unite un alt român a ajutat-o să găsească primul loc de muncă. Potrivit ei, provocările nu lipsesc din calea înfiinţării unui business ca imigrant, însă ea a avut parte de susţinerea oamenilor care au fost dispuşi să îşi asume diverse riscuri alături de ea şi care au fost, în cele mai multe cazuri, alţi imigranţi.

    „Când am ajuns în SUA un alt român m-a ajutat să obţin prima slujbă. Mi-am închiriat şi primul spaţiu de lucru, dar şi salonul tot de la imigranţi. Iar managerul de bancă de la Wells Fargo era un mexican care m-a ajutat să iau un credit în anii ’90, când nu era deloc simplu”, descrie ea începuturile afacerii. De altfel, ea spune că în amintirea acelei perioade şi a încrederii pe care oamenii i-au acordat-o, a pornit Anastasia Brighter Horizon Foundation, prin care le oferă tinerilor fără susţinere din familie posibilitatea de participare gratuită la cursuri de cosmetică şi de a avea un început bun în carierele lor. De asemenea, spune că şi-a propus să sprijine şi alţi români imigranţi, aşa că din echipa sa fac parte mai mulţi angajaţi români, pe care îi descrie ca fiind „oameni foarte muncitori”.

    Când vine vorba despre angajaţi, antreprenoarea spune că „îmi plac oamenii care sunt dispuşi să facă acel pas în plus, care vor trece peste ceea ce se aşteaptă de la ei, pentru că îşi doresc să exceleze. Îmi plac oamenii întreprinzători”.
    Anastasia Soare adaugă că cea mai mare realizare din cariera ei este aceea de a-i fi oferit fiicei sale un scop, ceva de care să fie cu adevărat pasionată: Claudia Soare îi este alături în business, fiind preşedintele companiei şi, potrivit presei internaţionale, cea care a generat boomul vânzărilor companiei, după promovarea brandului în social media.

    Peste hotare, antreprenoarei îi lipseşte cel mai mult familia, care a rămas, în continuare, în România. Spune că în ţară locul său preferat este oraşul natal, Constanţa. Nu îi lipsesc niciodată din bagaj produsele de makeup şi cele pentru păr, iar mâncărurile sale favorite sunt mămăliga şi mititeii.
    În ceea ce priveşte agenda ei zilnică, o descrie într-un singur cuvânt: „ocupată”, iar destinaţia sa preferată este „oriunde are de lucru”.
    Când vine vorba despre tinerii antreprenori, Anastasia Soare spune că „fiecare este diferit şi fiecare va avea un drum propriu. Ne dorim cu toţii să reuşim şi să ne depăşim fricile. Sfatul meu este să nu renunţe niciodată! Să înţeleagă că drumul către succes este dificil şi să meargă mereu înainte”. Apoi adaugă şi alte câteva principii după care s-a ghidat în afaceri: succesul înseamnă să iubeşti ceea ce faci atât de mult încât să nu simţi că munceşti; să înveţe din fiecare greşeală pe care o fac – „Un lucru de care sunt foarte mândră este că nu fac niciodată aceeaşi greşeală de două ori” – şi conchide cu: „Drumul către succes este dificil şi trebuie să meargă mereu înainte”. 

    „Ce semnificaţie are pentru dumneavoastră faptul că ocupaţi poziţia 21 în topul celor mai bogate antreprenoare care şi-au construit singure averea în Statele Unite?”, am întrebat-o pe Anastasia Soare. A răspuns, simplu: „Sunt extrem de mândră de acest lucru”. Totuşi, spune că va fi cu adevărat mulţumită doar atunci când „fiecare femeie din lume va avea un Brow Wiz” (unul dintre produsele cheie ale brandului – n.red.). 

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

  • Despre curaj, încredere şi nevoia de rezistenţă, cu antreprenorii din clubul „Afaceri de la zero”

    „Afacerea mea este prea mică, sunt la început de drum, nu cred că ar fi de interes pentru cititori să-mi afle povestea, aşteptăm să mai creştem.” Este sinteza a zeci de răspunsuri primite în cursul anului 2023 de la micii antreprenori pe care Ziarul Financiar, prin proiectul Afaceri de la zero, îi vânează pentru a le afla backgroundul, parcursul, planurile, dorinţele. Parcă mai mult ca niciodată, încrederea este la cote mici şi, în vremuri complicate şi incerte, mulţi preferă să rămână în propria carapace, temători ca nu cumva ceva neprevăzut să le schimbe planurile.

    Şi totuşi, cei care sparg barierele temerilor demonstrează că totuşi se poate să faci business în România, chiar şi cu toate greutăţile care vin la pachet.

    „Ne dorim să demonstrăm că am clădit o întreprindere funcţională, de succes. Acesta este primul pas înspre care ne canalizăm acum toată energia”, spunea, la începutul anului, în studioul Afaceri de la zero, Mihaela Pop, o tânără care şi-a completat studiile în Drept cu Zizzou, un business cu bijuterie din ceramică şi obiecte vestimentare, pornit cu o finanţare europeană de 84.000 de euro.

    Cu toată energia îndreptată spre consolidarea afacerii, ea a ajuns ca, la finalul anului, să fie prezentă la târguri dedicate antreprenori la început de drum şi să-şi formeze o clientelă bogată formată din clienţii magazinelor care promovează branduri autohtone.

    Anul 2024 le-a pus piedici chiar şi marilor afaceri, aşa că despre startupuri nici nu încape îndoială că au fost trecute pe sub furcile caudine când vine vorba de taxare, raportare, legislaţie şi birocraţie. Dacă unii şi-au pierdut încrederea în aceste condiţii, alţii şi-au consolidat-o. Au luat în calcul că nu tot timpul statul le este partener şi şi-au conturat planurile în consecinţă.

    „Vrem să accesăm fonduri nerambursabile, iar dacă nu vom reuşi, vrem să apelăm la un credit bancar, cel puţin pentru o parte din sumă”, spunea Raluca Bratan, o tânără pasionată de sport, care a pornit în Cluj-Napoca businessul BodyMoveFit, pe care l-a extins cu un al doilea studio de sport în cursul acestui an. Şi pentru că acest concept a câştigat deja mulţi adepţi, Raluca Bratan s-a gândit să-l şi francizeze.

    Nici colaborările cu companii nu sunt tot timpul uşoare, feedbackul nefiind totdeauna pozitiv. Mădălin Pop produce lădiţe din lemn într-un atelier din Braşov şi, deşi are o capacitate de producţie de 200 de lădiţe pe zi, ritmul zilnic de lucru nu duce la atingerea acestui prag. În general, media este de cinci-zece comenzi zilnic, constând în una sau mai multe lădiţe fiecare.

    „Lădiţele noastre sunt prezente şi în reţeaua Mega Image, în zona de fructe şi legume, prin intermediul unui client al nostru, cu brandul Durbane urbane. Avem şi un produs listat în Selgros, însă nu cu brandul nostru. Următorul pas este listarea produselor noastre într-o reţea mai mare de magazine, dar e destul de greu să ajungi acolo. Cred că listarea într-un magazin de bricolaj ar fi benefică pentru noi, ne-ar oferi predictibilitate”, spunea Mădălin Pop, fondatorul Durbane urbane, în această vară, invitat pentru a doua oară la Afaceri de la zero.

    În final, resursele care alimentează energia pentru a face business vin însă din atitudine şi încredere.

    „Curiozitatea şi pasiunea ne-au îndrumat spre această afacere, ne doream foarte mult un business în domeniul vinului. Este ca un al doilea job pentru noi”, spunea, în primăvară, Aurelia Nica, unul dintre fondatorii winebarului WineDrops din centrul Bucureştiului, un loc favorizat de traficul pietonal de pe Calea Victoriei.

     

  • Tabloul modificărilor fiscale valabile din ianuarie: e-Factura devine obligatorie pentru 1,2 milioane de firme, un antreprenor poate deţine o singură microîntreprindere, TVA-ul creşte de la 9% la 19% pentru accesul la festivaluri, iar impozitarea pentru tichetele de masă se dublează

    Modificările aduse la nivelul microîntreprinderilor şi eliminarea posibilităţii de optimizare fiscală în cazul antreprenorilor care deţin participaţii la mai multe microîntreprinderi, dublarea taxării pentru tichetele de masă oferite angajaţilor, creşterea TVA de la 9 la 19% pentru unele activităţi din turism (inclusiv accesul la festivaluri), dar şi obligativitatea înrolării în sistemul RO e-Factura sunt doar o parte dintre schimbările pe care firmele încă încearcă să le proceseze şi să le implementeze, arată o analiză a firmei de consultanţă fiscală, audit şi contabilitate Crowe România.

    ”Anul 2024 aduce schimbări de fiscalitate importante în toate sectoarele de activitate, iar managerii şi antreprenorii au fost nevoiţi să lucreze, în ultimele două luni, cu mai multe scenarii de business. Deciziile liderilor de business au fost diverse: de la eliminarea unor beneficii pentru angajaţi şi înlocuirea lor cu altele mai avantajoase până la creşteri de preţuri menite să acopere majorările de taxe sau găsirea unor soluţii pentru noile investiţii necesare pentru digitalizarea relaţiei cu autorităţile”, spune Mitel Spătaru, Tax Partner în cadrul Crowe România.

    El apreciază că în cazul microîntreprinderilor situaţia este mai dificilă şi deciziile se iau mai greu, iar acest lucru se reflectă şi în statisticile privind aderarea la sistemul RO e-Factura, la care s-au înrolat până acum doar 11% din totalul celor 1,2 milioane de firme din România.

    ”Noile investiţii sunt primele care au de suferit în urma unei astfel de avalanşe de modificări fiscale, iar rezultatul lipsei de predictibilitate se va vedea în bilanţurile companiilor din 2024”, adaugă Mitel Spătaru.

    Potrivit Crowe România, cele mai importante modificări fiscale cu impact în mediul de afaceri care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024 şi care au fost reglementate prin două acte normative publicate în Monitorul Oficial în octombrie, respectiv decembrie 2023, sunt:

    1) Un acţionar/ asociat poate deţine peste 25% din valoarea acţiunilor/ părţilor sociale doar la o singură microîntreprindere. Până acum, limita era de deţinere a peste 25% din acţiuni/părţi sociale la 3 microîntreprinderi. Dacă un antreprenor are, în 2024, peste 25% acţiuni/ părţi sociale din mai multe microîntreprinderi, trebuie să decidă până la 31 martie la care dintre firme să aplice sistemul de impozitare specific microîntreprinderilor.

    2) S-a introdus o condiţie suplimentară pentru a fi microîntreprindere: depunerea situaţiilor financiare în termenul legal, respectiv până la 31 martie 2024. Aceasta se adaugă unor modificări fiscale anterioare aduse regimului microîntreprinderilor, respectiv impozitarea, începând cu 2024, cu 1% din venituri pentru cele cu încasări de 60.000 de euro/ an (5.000 de euro pe lună) şi cu 3% pentru cele cu încasări de peste 60.000 de euro/an (până la 500.000 de euro/ an) sau care activează în anumite sectoare (IT, HoReCa, unele activităţi juridice, asistenţă medicală sau stomatologie etc.).

    3) Sistemul RO e-Factura, prin care facturile emise de către o firmă ajung în acelaşi timp şi la autorităţile statului, dar şi la firma/ instituţia care trebuie să plătească acele facturi,  devine obligatoriu pentru majoritatea firmelor din România (cu câteva excepţii). În prima etapă a aplicării RO e-Factura, respectiv în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, firmele au obligaţia să raporteze în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura toate facturile emise în relaţia cu alte companii şi în relaţia cu instituţiile publice. Ulterior, de la 1 iulie 2024, pentru firme devine obligatoriu să factureze direct prin RO e-Factura, altfel vor primi contravenţii. Un ghid care detaliază ce trebuie să facă antreprenorii şi managerii de companii pentru a se înrola în acest sistem menit să combată evaziunea fiscală a fost pus la dispoziţie de Ministerul Finanţelor.

    4) Cota de TVA creşte de la 5% la 19% pentru următoarele activităţi: utilizarea facilităţilor sportive, transporturile turistice (cu vehicule istorice, transport pe cablu, cu tracţiune animală, cu ambarcaţiuni turistice), livrarea alimentelor bio-eco, montane şi accesul la bâlciuri, parcuri de distracţii. De asemenea, creşte TVA-ul de la 5 la 9% pentru livrarea de panouri fotovoltaice şi restul categoriei de bunuri pentru generarea energiei verzi.

    5) Laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică se adaugă pe lista alimentelor cu zahăr adăugat care vor avea în continuare un TVA de 9%, pe lângă cozonac şi biscuiţi. Pentru celelalte produse cu zahăr adăugat, TVA-ul creşte la cota standard de 19%  (faţă de 9%, până în prezent).

    6) Băncile datorează, pe lângă impozitul pe profit, un impozit suplimentar în procent de 2% din cifra de afaceri. Cota suplimentară de 2% se aplică în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, iar de la 1 ianuarie 2026 va scădea la 1%.

    7) Freelancerii care obţin venituri din activităţi independente, determinate în sistem real, nu mai pot avea cheltuieli de sponsorizare care să fie deductibile. De asemenea, aceştia îşi pot deconta cheltuielile cu abonamentele de sport în limita a 100 de euro pe an (faţă de 400 de euro/an, cât era până în prezent).

    8) Firmele care susţin educaţia timpurie a copiilor angajaţilor pot oferi până la 1.500 de lei/ lună ca beneficiu pentru fiecare copil al angajaţilor, sumă menită să acopere taxele aferente creşei/ grădiniţei copilului. Această sumă este deductibilă pentru angajator, deci nu se va mai plăti impozit pe profit pentru ea.

    9) Tichetele de masă şi voucherele de vacanţă nu vor mai fi scutite de CASS – contribuţia la sănătate – şi vor fi impozitate astfel cu 10%. Impozitarea totală pentru aceste beneficii ajunge astfel la 20%. Totodată, Ministerul Muncii a anunţat că din februarie 2024 valoarea maximă a unui tichet de masă creşte cu 14%, de la 35 de lei în prezent la 40 de lei.

    10) Suma de 200 de lei/lună din salariile angajaţilor români rămâne neimpozabilă şi în 2024. Aceasta nu se va include în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale. Această facilitate este în vigoare de la 1 ianuarie 2023.

     


     

     

  • Povestea tinerilor care şi-au deschis o firmă unde vând unul dintre cele mai vechi alimente din lume

    Pe Alexandra şi Andrei Mureşan îi pasionează designul, dar au apetit şi pentru experienţele culinare. Ea este designer full time, cu o experienţă de opt ani în domeniu, iar el se ocupă cu modelare şi randări 3D. Anii petrecuţi în faţa monitoarelor i-au făcut să caute noi preocupări, unele care să-i ţină departe de lumea digitală şi mai aproape de satisfacţia creării unui lucru de la zero, manual. Este începutul poveştii Roi Honey Goods.

    Prima idee a fost să se joace cu mierea crudă din stupina familiei. În toamna lui 2022, au creat şi testat mai multe reţete, care au ajuns apoi la prieteni, pentru degustare. „Reacţiile au fost pozitive, aşa că la începutul anului 2023 am hotărât ca vrem să trecem la următorul pas. Anul acesta am reuşit să finalizăm şi să perfecţionăm produsele, să ne deschidem firma şi să lansăm magazinul online, roihoneygoods.com, unde clienţii pot să achiziţioneze produsele noastre, dar pot şi să găsească reţete simple şi sănătoase pe care să le încerce acasă”, povestesc cei doi tineri antreprenori.

    În ultimele luni, au încheiat şi câteva parteneriate cu alte afaceri care au aceeaşi pasiune pentru produse fabricate manual, dar şi generatoare de profit. „Deseori, atunci când oamenii aleg să consume miere, o cumpără din supermarketuri, acolo unde găsim de cele mai multe ori miere importată, iar şansele ca aceasta să fie contrafăcută, potrivit unui studiu făcut de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară) sunt de 50%.

    Cu brandul Roi, încercăm să facem mierea mai atractivă şi mai vizibilă pentru un public care nu are contact direct cu lumea apicultorilor, nu participă la târguri tradiţionale şi nu frecventează pieţe unde găseşti în general genul acesta de produse, la calitate superioară.” Roi Honey Goods este un brand prezent şi activ în mediul online, acolo fiind publicul pe care îl ţintesc Alexandra şi Andrei Mureşan. Este vorba despre clienţi cu vârste între 25 şi 45 de ani, oameni care apreciază produsele locale şi cumpără produse alimentare cu atenţie, nu compulsiv. „Am înţeles ce înseamnă o strategie de brand şi ce înseamnă să te poziţionezi în piaţă, dar în acelaşi timp am învăţat şi că nu e nevoie mereu de investiţii mari şi un buget nelimitat pentru a face acest lucru bine.” Până acum, investiţia celor doi antreprenori este de circa 10.000 de euro, banii fiind alocaţi pentru branding, materie primă, utilaje, ambalaje şi magazinul online.

    Totul se întâmplă în satul Dezmir din judeţul Cluj, unde iau naştere cele două „colecţii” de produse: pe de o parte, sunt diferite sortimente de miere crudă (de salcâm, de rapiţă, polifloră şi de tei), iar pe de de altă parte sunt cremele tartinabile din miere crudă în combinaţie cu diferite ingrediente precum nucă, fistic, migdale, cacao sau scorţişoară. „Mierea noastră este extrasă manual, este naturală şi nu conţine conservanţi sau zahăr adăugat. Vindem în principal online, prin magazinul roihoneygoods.com, dar produsele noastre se pot găsi şi în magazine sau cafenele de specialitate din ţară.

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.” Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată. Totul, în timp ce jonglează şi cu provocările de natură legislativă cu care vine, inevitabil, înfiinţarea unei firme. „Cele mai mari provocări pe care le-am întâmpinat până acum au ţinut în principal de procesele birocratice şi contactul cu statul.

    Ni se pare că este destul de dificil să fii antreprenor în România, deoarece calci pe un teren instabil şi e greu să-ţi faci planuri pe termen mediu şi lung.” Pe lângă acestea, tot ceea ce ţine de logistică, ambalaje, producţie aduce obstacole în plus, care le pun mintea la treabă, dar, spun Alexandra şi Andrei, asta scoate cele mai bune idei la iveală, aşa că încearcă să se şi bucure de procesul creşterii.

     

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.

    Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată.

  • Care sunt lecţiile pe care le învaţă un antreprenor la început de drum? „Să nu renunţi, indiferent cât de greu este la început! Să fii flexibil! Să inovezi!”

    Birocraţia, logistica, preţurile sunt, la o primă strigare, obstacolele din cursa pe care un antreprenor o aleargă în fiecare zi în România. Indiferent că are un brand nou-nouţ sau că are deja nişte rădăcini prinse, orice mic întreprinzător ajunge, inevitabil, să se lovească de praguri care adesea îi complică planurile, dar care, la final, ajung să se transforme în lecţii pe termen lung.

    Astfel, concepte precum o echipă bine închegată, o perseverenţă fără limite şi o definire realistă a scopurilor sunt unele dintre lecţiile cele mai preţioase pe care le-au învăţat micii antreprenori din noua generaţie de la drumul parcurs în caruselul dorinţei de a face business în România.

    Am întrebat, de-a lungul unui an întreg, mai mulţi antreprenori la început de drum, din diferite domenii, care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă în gestionarea businessului, dar mai ales ce lecţii au învăţat până acum din experienţa antreprenorială pe care au trăit-o. Răspunsurile lor pot fi, la rândul lor, lecţii pentru cei care abia acum se gândesc să pornească o afacere. Cum altfel decât de la zero?

     

    Cătălina Dărăbuţ şi Roxana Pandele, fondatoarele Charlier, atelier de lumânări parfumate:

    „Pentru că suntem încă la început de drum, cele mai mari provocări sunt legate de vizibilitatea brandului, promovarea lui, introducerea produselor în magazine şi buticuri fizice. Am învăţat lecţia răbdării – la care nu excelăm de fiecare dată, lecţia prieteniei – o parte dintre prieteni te susţin necondiţionat şi încearcă să te promoveze la rândul lor, iar o altă parte dintre ei doar pretind ca o fac. Lecţia cea mai importantă este însă să nu renunţi, indiferent cât de greu este la început, şi să mergi înainte, mai ales când ai susţinerea necondiţionată a familiei.”

     

    Veronica Podariu, fondatoarea brandului de cosmetice Codrii de săpun:

    „Sunt abia la începutul drumului de antreprenoriat, nu s-a adunat deloc experienţă în vânzări. Însă pot să spun că înfiinţarea unei firme, această interfaţă dintre produse şi clienţi, poate fi o aventură – birocraţia face complicate lucruri şi acţiuni care în mod natural sunt simple.”

     

    Vasile Lungu, fondatorul Cramei Hermeziu din Iaşi:

    „Una dintre cele mai importante lecţii învăţate este aceea că e necesar să ne menţinem flexibili şi receptivi la schimbări. Am învăţat, de asemenea, că satisfacţia clientului este esenţială pentru succesul pe termen lung al businessului şi că tot clientul final îţi dictează produsul. Totodată, am înţeles că este esenţial să construim şi să întreţinem relaţii solide cu partenerii noştri, deoarece cooperarea şi colaborarea sunt esenţiale în industria vinului.”

     

    Carmen Orzea, fondatoarea studioului de arhitectură En Place Studio:

    „Am învăţat că este absolut necesar să investim în noi, miniMBA-ul pentru Tineri Antreprenori absolvit în cadrul JCI Bucureşti mi-a dovedit acest lucru. Pentru noi a marcat începerea unui nou capitol în cadrul dezvoltării En Place Studio.”

     

    Adina Filculescu, fondatoarea atelierului floral enRose:
    „După o criză mondială – 2009-2010 în România – şi o pandemie în 2020-2021, aş putea spune că secretul unui business mic de succes, care să genereze profit, dar mai ales bucurie şi satisfacţie personală, este oferit de calitatea oamenilor din jur, atât colegi, colaboratori, furnizori, cât şi clienţi şi feedback-ul lor peste ani.”

     

    Adelina Rata, cofondatoarea brandului de accesorii Haiart:
    „În toată această aventură antreprenorială a noastră, cred că în primul rând am ajuns să ne cunoaştem pe noi mai bine, am văzut de câtă muncă este nevoie să poţi construi ceva de la zero şi astfel am ajuns să apreciem mai mult ceea ce avem şi să fim mai recunoscători.”

     

    Silvia Pintilie, fondatoarea biroului de amenajări interioare Inland:

    „Experienţa ne-a arătat că designul de interior este în continuă transformare, uneori predictibilã, alteori disruptivã, cum este cazul programelor de inteligenţă artificială pe care încercăm să le asimilăm rutinei de proiectare de zi cu zi, şi că cea mai importantă componentă a unui studio de design interior este, pe lângă creativitate, o echipă puternică, în care fiecare îşi cunoaşte plusurile şi minusurile şi care poate colabora coerent.”

     

    Cosmin Cucoş, cofondatorul platformei cu obiecte artizanale Învie Tradiţia:
    „În primul rând, am învăţat să câştigăm încrederea meşterilor cu care lucrăm. Apoi organizarea logistică a fost un alt milestone. Am învăţat că trebuie să facem educare în această zonă, deoarece produsele noastre, care de multe ori sunt mult mai calitative, sunt acoperite de obiecte de serie realizate în ţări îndepărtate, pe care oamenii fie din neştiinţă, fie din alte motive le preferă. În anii de pandemie, ne-au salvat comenzile corporate, o zonă pe care am dezvoltat-o apoi foarte mult, pentru a putea răspunde la mai multe tipuri de nevoi: cadouri pentru angajaţi, pentru delegaţii de afaceri, evenimente etc.”

     

    Andreea Vrabie şi Alexandru Lupu, fondatorii atelierului de terarii LAVA Atelier Botanic:

    „Am învăţat că antreprenoriatul nu este uşor, dar că este plin de satisfacţii. Este un sentiment minunat atunci când munca pe care o depui dezvoltă o idee creată de la zero. Suntem încă la început şi învăţăm pe parcurs, odată cu provocările pe care trebuie să le depăşim zi de zi.”

     

    Dorian Lungu, cofondatorul atelierului de ciocolată Luado Chocolate:

    „Învăţăm zilnic şi asta facem de peste 12 ani. Este un proces fără finalitate, accelerat mai cu seamă în ultimii trei-patru ani. Sunt destule concepte şi aspecte considerate tabu până de curând, care acum se răzvrătesc şi au parte de mutaţii greu de anticipat cu ceva timp în urmă. Inovăm şi creăm, suntem flexibili, dar nu ne abatem de la valorile de bază: calitate şi bun-gust.”

     

    Maria Bădescu, fondatoarea atelierului de caligrafie Mariart Calligraphy:

    „O provocare care mi-a oferit şi o lecţie mai apoi a fost menţinerea constantă a stocului cu produse pentru artişti. Cererea pentru produse a fost mai mare, iar stocul nu a acoperit această nevoie. Provocările şi lecţiile sunt nelipsite şi mereu businessul mă învaţă câte ceva. Indiferent că vin de la clienţi, furnizori, concurenţă, toate lucrurile plăcute sau mai puţin plăcute au menirea de produce o schimbare, de a mă trimite cu un pas înainte, aşa că sunt binevenite.”

     

    Monica Mocanu, fondatoarea atelierului de ceramică Monceramice:

    „Îmi place să am o relaţie apropiată, să ştiu mai multe despre persoana care cumpără şi care revine după prima comandă. În acest fel, nu este doar un client, asta am învăţat până acum.”

     

    Liviu Tudoran, fondatorul brandului de gustări NIB Crackers:

    „Toată lumea o zice, dar până nu o simţi pe pielea ta, nu ştii cât de adevărat este: ca antreprenor trebuie să fii foarte flexibil. Nimic nu e bătut în cuie şi trebuie să ai capacitatea să te adaptezi constant la tot ce se întâmplă. Şi se întâmplă atât de multe! Mi-a fost destul de greu să accept că modelul iniţial de business pe care îl gândisem – cel de a face pâine – nu a fost cel mai potrivit, dar am reuşit să trec peste şi să-mi găsesc curajul să merg mai departe cu un alt produs – crackers cu maia. O altă lecţie valoroasă a fost să-mi dau seama când trebuie să cer ajutorul celor din jur şi să accept ajutorul lor. Acum familia mă ajută la ambalare şi la pregătirea comenzilor pentru livrări. Am prieteni care mă ajută pro bono cu partea de content writing, marketing şi îmi deschid uşi pentru a intra în contact cu potenţiali clienţi.”

     

    Cătălina Marcu, fondatoarea magazinului cu plante Plantropic:

    „Cea mai mare provocare este cea de a fi mereu prezent, actual, consistent în muncă şi acolo pentru nevoile clienţilor. Cred că aceste lucuri fac un business să funcţioneze pe termen lung şi să păstreze alături clienţii care îţi oferă încrederea lor.”

     

    Cosmin Matea, cofondatorului brutăriei Poftă de pâine:

    „Lecţii au fost multe şi cred că tocmai asta ne-a încurajat să continuăm, să ne dorim să creştem, să apreciem momentul pe care îl trăim. Poate cel mai important a fost că am reuşit pe alocuri să schimbăm o serie de mentalităţi legate de produse congelate, de amestecuri dubioase şi ieftine pentru o marjă mai mare. Sunt lângă noi clienţi încă din 2018 şi ne apreciază produsul, iar asta ne încurajează să mergem mai departe!”

     

    Anca Vălean, fondatoarea brandului de paste făinoase Răstăuţe maramureşene:
    „Am învăţat să nu renunţăm la primul refuz, am învăţat că paşii mici, dar siguri sunt foarte importanţi, am mai învăţat că avem nevoie de cunoştinţe antreprenoriale pentru a ne putea dezvolta mai departe, dar şi să avem încredere că munca depusă în crearea unui produs de calitate superioară va fi apreciată corespunzător.”

     

    Alexandra şi Andrei Mureşan, fondatorii brandului de produse apicole ROI Honey Goods:
    „O lecţie importantă pe care am învăţat-o este faptul că e în regulă să nu fie totul perfect şi că mereu este loc de mai bine, însă trebuie să te opreşti câteodată şi să te bucuri de orice mic progres.”

     

    Diana Madoşa, fondatoarea brandului de accesorii Sunny Side Co.:
    „Am învăţat că e foarte important să aduni o comunitate cu valori asemănătoare în jurul brandului tău. Ca orice om la începutul unei experienţe noi, am avut nevoie de susţinere de la oamenii din jurul meu. Au fost momente când simţeam că poate nu-i va păsa nimănui de următoarea mea creaţie, aşa că de ce să mă mai chinui să-mi transform ideile în realitate? Dar apoi primeam un mesaj pe Instagram de la un om total necunoscut, care îmi spunea că abia aşteaptă să plaseze o comandă şi să continui ce fac, pentru că fac bine. A fost incredibil să văd că există oameni cu care nu am nicio legătură, care îşi doresc să mă susţină, să am succes şi să ajung tot mai departe. Pe lângă partea asta, am învăţat că lucrurile bune au nevoie de timp pentru a creşte. E greu să nu te compari cu tot ce vezi pe internet, cu progresul altora. Acum preţuiesc comunitatea peste competiţie, dar văd cum ambele mă ajută să continui să revin zi de zi la masa de lucru.”

     

    Anca şi Sabina Şercău, fondatoarele atelierului de încălţăminte The Hush:
    „Am învăţat că gestionarea relaţiei cu furnizorii poate fi foarte dificilă în această industrie şi că sunt necesare aptitudini de management al situaţiilor de criză. Fiind o industrie impactată semnificativ de sezonalitate, în perioadele de vârf se întâmplă frecvent ca furnizorii să nu poată gestiona comenzile de materiale pe care le primesc, iar acest lucru ne poate aduce pe noi în situaţia de a nu putea onora la rândul nostru comenzile de la cliente. În ciuda piedicilor, am învăţat uşor-uşor să prevenim aceste situaţii, să ne perfecţionăm abilităţile de forecasting pentru a asigura o continuitate a activităţii. Am învăţat că nişa căreia i se adresează The Hush are nevoie nu doar pe încălţăminte personalizată, ci şi de consultanţă personalizată în efectuarea achiziţiilor, iar acesta a fost motivul care ne-a determinat să ne ajustăm modelul de business. Acum intrăm în contact cu fiecare dintre clientele noastre pentru a identifica toate nevoile lor cu privire la perechea de încălţăminte pe care o comandă şi pentru a putea să adaptăm producţia în consecinţă.”

     

    Daniel Toma, cofondatorul afacerii din agricultură Toma Sparanghel:

    „Dacă îţi place cu adevărat ceea ce faci, treci mai uşor peste impedimentele care apar şi nu renunţi, ci din contră, cauţi soluţii. De exemplu, anul trecut am avut o mare problemă cu seceta. Ca în niciun an, au secat fântânile. Aşa că astă-iarnă m-am apucat de forat una. De la zero. M-am documentat, am cumpărat cele necesare şi m-am apucat de treabă. Munca în agricultură este grea, dar are şi părţile ei frumoase.”

     

  • Sarea contează şi în bucate şi în afaceri

    Investiţii în zona de hotel şi aparthotel, revitalizare şi modernizare a restaurantelor, MENIURI construite de chefi cu stele Michelin, miza pe tehnologie şi sustenabilitate sunt doar câteva dintre direcţiile strategice pe care îşi construieşte planurile de dezvoltare City Grill. Grupul ia în considerare extinderea şi spre zona de convenience dar şi prin achiziţii ale unor alte afaceri, povesteşte Daniel Mischie, CEO al grupului City Grill.

     

     

    „2023  e un an bun, dar nu unul extraordinar. Ar fi putut fi un an extraordinar, un adevărat an de revenire. Aşa demarase în primul trimestru al anului, însă incertitudinea socio-economică ce a marcat ultimele 6 luni a avut un impact considerabil în evoluţia din acest an. Pe scurt, inflaţia generalizată, schimbările fiscale şi conflictele armate, chiar dacă mai apropiate sau mai îndepărtate, au făcut clienţii să fie mai prudenţi în cheltuieli şi în consecinţă să iasă mai rar la restaurant”, declară Daniel Mischie, CEO al grupului City Grill. La nivelul restaurantelor din grup, acest lucru se traduce într-o stagnare faţă de anul trecut. Nu sunt scăderi, pentru că grupul City Grill, spune CEO-ul, „are nişte pârghii puternice prin care atrage clienţii, precum capacitatea de a oferi un meniu de prânz cu două feluri, la 34,9 lei în oricare dintre cele 18 restaurante ale noastre”. Sau folosirea sistemul de fidelizare Out4Food pentru a activa interesul clienţilor cu diverse ocazii.

    Creşterile sunt însă destul de temperate, iar Daniel Mischie estimează o creştere de 10-12% pentru 2023, previziunile fiind că ar urma să fie depăşit pragul de 50 milioane euro, grupul păstrându-şi astfel poziţia de cel mai mare jucător de pe piaţa de restaurante şi al treilea din zona de food, după marii jucători internaţionali de pe piaţa fast foodului, conform reprezentantului City Grill. Spre comparaţie, anul trecut cifra de afaceri a companiei a fost de 44 de milioane de euro.

    „După anii grei de pandemie, speram la multă stabilitate pentru segmentul nostru, care să ne permită să continuăm investiţiile într-un cadru mai prietenos.” În următorii ani, creşterea cifrei de afaceri a grupului va fi susţinută prin deschiderile de unităţi noi (Hotel La Boheme şi aparthotel în Paradisul Verde) şi activitatea restaurantelor actuale, precum Pescăruş, Hanu’ Berarilor sau Buongiorno.Italian, care au un public fidel şi foarte activ, în sensul frecvenţei cu care sunt vizitate locaţiile. „Vizăm şi extinderea portofoliului pe brandurile convenince, dar ne uităm în acelaşi  timp şi la businessuri deja existente şi performante, în vederea unor investiţii”, mai spune executivul City Grill, care completează că grupul este un jucător cu un grad mare de agilitate. „Deşi suntem o companie mare, nu ne comportăm ca atare în sensul de decizii greoaie. Suntem un grup de antreprenori, care iau decizii rapide şi văd oportunităţile.”

    Construcţia planului de afaceri este influenţată de contextul economic, „dar ne-am obişnuit ca acest context să fie foarte volatil, aşa că şi planurile noastre sunt foarte flexibile. Cum spuneam, lucrăm agil, pentru că altfel e aproape imposibil să faci performanţă în afaceri în România”.

    În opinia executivului de la City Grill, în România cea mai mare problemă la nivel de economie este lipsa de minimă predictibilitate. „Adică după ce că exista un context extern tulbure, la noi acasă ne schimbăm şi sucim continuu.” Daniel Mischie dă ca exemplu faptul că anul acesta în HoReCa s-a schimbat legislaţia de două ori. Luni de zile s-a vorbit despre creşterea majoră a TVA-ului, „care ar fi fost un dezastru pentru industrie. Din fericire s-a renunţat la aceste măsuri. Dar efortul nostru ca antreprenori, luni de zile, a fost să încercăm să oprim intrarea pe un drum catastrofal pentru mii de angajaţi din HoReCa. În loc să ne concentrăm exclusiv investiţii, pe experienţa clienţilor, pe a face România o destinaţie culinară, noi trebuie să facem actualizări în planul de afaceri şi să cerem permanent stabilitate. Iar noi suntem un grup mare, ne permitem să ne defocalizăm ocazional, sau chiar să ne pregătim businessul pentru schimbare. Dar ce fac antreprenorii mici? Se sperie, nu pot dormi noaptea şi nu mai reuşesc să inoveze atât pe cât ar putea”. 

    Potenţialul domeniului este însă uriaş. „La ce talent e în zona HoReCa în România, atât culinar, cât şi creativitate la nivel de design şi experienţă a ieşirii la restaurant, am putea fi destinaţia numărul unu a Europei în ospitalitate. Sunt atâţia chefi tineri, atâţia antreprenori cu idei, e o efervescenţă minunată în piaţă. Dar mulţi sunt descurajaţi rapid de birocraţie, de schimbările fără sfârşit, de acest efort permanent de adaptare nu la client, ci la cadrul de reglementări locale”, susţine CEO-ul City Grill.

    Grupul a finalizat recent câteva investiţii majore pe care le-am început înainte de pandemie. Una dintre ele este modernizarea Hanului Berarilor Oprea Soare şi lansarea hotelului La Boheme, pentru are au fost alocate investiţii de 13 milioane de euro. „Această investiţie este cea mai mare din istoria grupului şi marchează intrarea acestuia în segmentul hotelier.” Iar clădirea restaurantului Hanu’ Berarilor Oprea Soare este un monument istoric de grad A, impunând standarde înalte pentru conservare şi restaurare; lucrările de restaurare şi renovare au necesitat abilităţi specializate şi au fost executate în faze distincte din 2015 până în 2023.

    O altă investiţie importantă a fost modernizarea reţelei de restaurante Buongiorno.Italian, în valoare de aproape 2,5 milioane de euro.

    De asemenea, tot în zona hotelieră, grupul a finalizat o investiţie în Paradisul Verde, un aparthotel. „Avem trei hoteluri de tip butic în derulare, în diverse faze de finalizare. E vorba de proiecte relativ mici, cu aproximativ 20 de camere fiecare, investiţia totală se ridică la aproximativ 10 milioane de euro”, conform lui Dragoş Petrescu, fondatorul grupului.

    Daniel Mischie spune că dincolo de bugetele majore enumerate până acum, investiţiile în restaurantele reţelei sunt permanente. „De exemplu la Pescăruş, care este «inima» Herăstrăului, cu o vedere superbă asupra lacului şi o capacitate de 1.000 de locuri. Pescăruş devine o destinaţie atât pentru mesele clasice în familie sau cu prietenii, dar şi pentru evenimente mari corporate, e unul dintre puţinele spaţii care pot găzdui atât de multe persoane şi singurul cu o asemenea vedere şi mâncare bună”, declară executivul.

    Compania are un număr constant de 1.300 de angajaţi, cu variaţii de câteva procente în funcţie de sezonalitate. Fluctuaţia de personal nu este mare în cadrul grupului, spune Daniel Mischie, pentru că sunt plătite salarii bune, la timp şi sunt derulate programe ample de retenţie, al căror efect se vede foarte clar.

    Cât contează gustul, tehnologia şi sustenabilitatea. Din perspectiva tendinţelor, „există câteva care se remarcă în industrie şi în care, fără modestie, vă spun că suntem pionieri şi o inspiraţie pentru breaslă. Este o dată tehnologia, cu un rol crucial, de la sisteme de rezervare online şi aplicaţii de comandă la distanţă, până la utilizarea tehnologiei pentru îmbunătăţirea experienţei clienţilor în locaţii”, afirmă Daniel Mischie. Un fenomen important este legat de sustenabilitate şi conştientizarea impactului asupra mediului, subiecte care devin din ce în ce mai importante în decizia clienţilor de a alege un restaurant sau altul. Nu e o noutate că generaţiile Z şi Y sunt foarte exigente când vine vorba de sustenabilitate, iar ei reprezintă în prezent mai mult de jumătate dintre clienţi în restaurante. Grupul City Grill are mai multe acţiuni pe zona aceasta – de la meniuri digitale, la energie regenerabilă şi eficienţă energetică, la utilizarea de ingrediente de la furnizori locali, bio şi ecologice, fără conservanţi, la reciclare şi dezvoltare socială prin programe de incluziune şi programe educaţionale.

    Nu în ultimul rând, există o tendinţă la nivel de piaţă de a îmbunătăţi experienţa clienţilor. „Experienţa unui client într-un restaurant este influenţată de trei factori, care se leagă unul pe celălalt: atmosfera, prin detaliile de arhitectură şi cele de design fin, meniul şi calitatea serviciilor, adică în special servirea. Restaurantele devin experienţe complete, adevărate bastioane de rafinament, care vor cuceri oaspeţii pe toate planurile”, punctează CEO-ul City Grill. De aceea, contează foarte mult ca experienţa de servire să fie la un nivel înalt. Clienţii nu vor reveni într-un loc în care servirea îi enervează, indiferent cât de bună este mâncarea, sau cât de bine arată locul. „Eu cred că echipa unui restaurant este la fel de importantă ca designul şi calitatea preparatelor, poate chiar uneori mai importantă, pentru că un om pregătit, care ştie să îşi facă clienţii să se simtă bine, va atrage întotdeauna mai mult decât culoarea pereţilor sau plantele din restaurant.”

     

    Rolul inovaţiei în Horeca. Cât priveşte comportamentul de consum, se simte tot mai mult o prudenţă din partea clienţilor, atenţie sporită faţă de modul în care îşi cheltuie banii. Reprezentantul grupului spune că acesta este un efect al perioadei incerte şi inflaţiei generalizate. „Se vede şi în retail, şi în călătorii, evident că nici HoReCa nu putea să scape. Fiind un grup mare, noi am asimilat mult mai bine creşterile de preţuri, prin economie de scară. Şi suntem capabili, iată, să oferim un meniu de prânz cu două feluri, la doar 34,9 lei, adică un preţ foarte competitiv”, spune Daniel Mischie. Bonul mediu variază în funcţie de brandul restaurantului, dar la nivel de grup se situează la circa 50 euro. Restaurantele din grup au clienţi pe tot parcursul anului, perioadele de vârf fiind lunile de vară, când terasele şi timpul liber atrag şi cresc apetenţa românilor pentru întâlniri la restaurant.

    Meniurile generale se schimbă uşor de la sezon la sezon, pentru că strategia vizează includerea de preparate proaspete şi „e păcat să nu folosim ceea ce natura ne oferă, aici în România. De aceea primăvara, de exemplu, sunt disponibile preparate care folosesc urzici sau lobodă, într-un mod creativ”, Daniel Mischie, CEO, grupul City Grill

    La nivel de piaţă, mâncarea tradiţional românească este preferată de peste 60% dintre clienţii din restaurante. Este urmată de preparatele cu specific italian. „Restaurantele noastre activează pe aceste două zone. Produsele vedetă diferă de la restaurant la restaurant, cum este şi firesc. Papanaşii şi pulpa de raţă sunt cele mai populare preparate în restaurantele Hanu’ Berarilor, ciolanul şi tomahawkul rămân vedetele de la Car. La Pescăruş, bibanul în sare şi storceagul, în timp ce în restaurantele Buongiono.Italian se schimbă permanent vedetele, păstrându-se în zona de paste şi pizza”, conform CEO-ului City Grill. Cât priveşte meniul de prânz, disponibil la 34,9 lei în toate restaurantele reţelei, se schimbă lunar la fiecare locaţie. Meniul de prânz e diferit de la brand la brand, respectând specificul fiecărui restaurant. Lunar chefii restaurantelor din reţea au ca misiune să surprindă clienţii cu noi combinaţii, astfel încât aceştia să nu se plictisească.

    „Gradul de loialitate al clienţilor Grupului City Grill e foarte mare, deci e datoria noastră să ne asigurăm că clienţii fideli găsesc mereu ceva nou. Oricum, meniurile de prânz nu înseamnă un meniu fix. Clienţii pot alege din patru preparate pentru felul unu şi patru pentru felul doi, deci au 16 combinaţii pe care le pot testa lunar, în fiecare restaurant”, mai spune Daniel Mischie. Meniurile generale se schimbă uşor de la sezon la sezon, pentru că strategia vizează includerea de preparate proaspete şi „e păcat să nu folosim ceea ce natura ne oferă, aici în România”. De aceea primăvara, de exemplu, sunt disponibile preparate care folosesc urzici sau lobodă, într-un mod creativ.

    Cât de mult contează rafinamentul gustului acum pentru clienţii români? În cazul Buongiorno, investiţia în modernizarea brandului a presupus, pe lângă reamenajarea restaurantelor, şi un rebranding, o schimbare de direcţie în comunicare şi un refresh al meniului, alături de Alex Ilinca, chef cu experienţă în restaurante cu trei stele Michelin.

    Alex Ilinca are 36 ani, este din Braşov, iar în prezent, coordonează restaurantele Buongiorno.Italian din grupul City Grill. Preparatele sale sunt consumate zilnic de peste 2.000 clienţi. A intrat în bucătarie prima oara la vârsta de 15 ani, a lucrat 5 ani în Braşov începând ca ajutor de bucătar, apoi bucătar, iar în 2007 a plecat în Italia unde a descoperit bucătăria mediteraneană, care l-a cucerit şi fascinat. În cei 12 ani petrecuţi în Italia a lucrat ca bucătar, bucătar şef şi executive chef, unde coordona trei restaurante.

    În 2017, s-a înscris la un Master în înaltă gastonomie cu Chef Heinz Beck *** Michelin. Masterul a durat un an şi s-a desfăşurat exclusiv în restaurantul La Pergola, acesta deţinând 3 stele Michelin. După finalizarea acestor cursuri s-a întors în România. De curând, împreună cu colegii săi Brand chefi ai grupului City Grill, a absolvit cursurile institutului culinar Auguste Escoffier, unde a obţinut Grand diploma.   

  • Poezie în decoruri

    O dorinţă comună de a porni o afacere pe cont propriu i-a condus pe Flori Albu şi Dan Popescu, doi tineri cu backgrounduri variate, către Poetic Home-Atelier, un atelier de decoraţiuni interioare din Bucureşti. Ce este special la acest proiect?

     

     

    Flori şi Dan au integrat în această afacere mai multe pasiuni ale lor, în general pentru lucruri simple, dar frumoase, pentru organizare şi pentru natură. Prin aceleaşi mici plăceri personale, îşi propun să înfrumuseţeze şi casele clienţilor lor. Flori vine cu un background de resurse umane, iar Dan – cu experienţă în vânzări, aviaţie şi în multinaţionale. Toată experienţa lor de până la deschiderea businessului, spun ei, i-a ajutat să vină constant cu îmbunătăţiri şi pe asta se bazează şi pentru viitor. Au plecat la drum cu o investiţie de 5.000 de lei, bani economisiţi de ei. „Site-ul a fost deschis pe 5 august 2023, iar de atunci încercăm de la lună la lună să abordăm diferite tactici pentru a creşte vânzările.” Au transformat o garsonieră în atelier şi acolo se produce ceea ce Flori şi Dan numesc „magie”. Acolo toarnă, finisează şi ambalează produsele – statuete, tăvi, tot felul de suporturi şi recipiente. La bază se află un singur material – cimentul – iar fiecare produs poartă numele unei plante. Totodată, la atelier sunt şi stocurile pentru comenzile plasate online, dar şi pentru târgurile de artizani la care participă periodic. „Am început să vindem pe propriul site, mai apoi am făcut parteneriate cu anumite cafenele care se potriveau ca vibe, iar într-un final ne-am făcut curaj să participăm şi la târguri de artizani.” Produsele variază, ca preţuri, între 20 şi 80 de lei, munca din spate fiind totuşi una de migală, după cum spun cei doi tineri. Au reuşit însă să menţină aceste preţuri deoarece s-au ocupat personal de diferite sarcini necesare în dezvoltarea proiectului Poetic Home-Atelier, precum designul site-ului, grafica, brandingul ambalajelor sau fotografiile de produs. Astfel, costurile finale au scăzut. „Putem defini clienţii noştri ca pe nişte oameni iubitori de frumos, care apreciază munca din spatele unui produs handmade, dar şi simplitatea şi unicitatea acestor tipuri de produse. Fiind foarte versatile şi având multiple scopuri, produsele noastre se potrivesc tuturor categoriilor de persoane, indiferent de gusturi sau de stilul adoptat în casele lor.”

    Planurile celor doi antreprenori pentru anul 2024, care tocmai bate la uşă, sunt „măreţe”, spun chiar ei. În primul rând, îşi doresc să se axeze pe târgurile locale de artizani, pentru ca, în acest fel, clienţii să poată intra în contact direct cu produsele, dar şi cu ei personal. „Încet-încet, se extinde şi partea de B2B (business to business – n. red.) şi credem că ne va ajuta enorm acest lucru ca să dezvoltăm şi să scalăm businessul. În 2024, ne vom focusa pe vizibilitatea brandului Poetic Home-Atelier şi a valorilor lui, adoptând o abordare proactivă pentru a ne conecta cu publicul nostru.” Sunt pregătiţi să facă investiţii pentru strategii de marketing pentru a-şi amplifica prezenţa online şi offline. Ce pot spune cu certitudine deocamdată este că demararea unei afaceri de la zero, aşa cum este cazul lor, este o aventură plină de provocări, dar şi de satisfacţii. „Una dintre cele mai mari provocări a fost crearea unui magazin online, integrarea lui cu sistemul de facturare şi plăţi, dar şi automatizarea proceselor de bază pentru a crea o experienţă cât mai plăcută şi fluentă pentru clienţii noştri. O mare provocare a fost şi workflow-ul pe care a trebuit să-l îmbunătăţim constant. A trebuit să eficientizăm şi să grăbim pe cât posibil procesul de turnare şi ambalare, dar toate acestea fără a face rabat de la calitatea produselor şi a serviciilor oferite.” Etapele administrative au dat şi ele bătăi de cap, birocraţia fiind o corvoadă în general pentru orice antreprenor la început de drum. Ce i-a ajutat pe Flori Albu şi pe Dan Popescu a fost să se informeze şi să atragă alături de ei oameni care să-i îndrume. „Indiferent câte hopuri sunt de trecut şi probleme de rezolvat, satisfacţia pe care o ai la finalul procesului nu se compară cu nimic altceva. Este un sentiment extraordinar de plăcut să investeşti timp şi efort în propria ta afacere, iar mai apoi să culegi roadele”, spun ei la unison.   

    Produsele variază, ca preţuri, între 20 şi 80 de lei, munca din spate fiind totuşi una de migală, după cum spun cei doi tineri.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Koncret – obiecte de mobilier din beton (Câmpina, jud. Prahova)

    Fondator: Mihai Bonciu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online

    BeanBling – accesorii cu bob de cafea (Bucureşti)

    Fondatoare: Delia Teacă

    Investiţie iniţială: 2.000 de lei  (400 de euro)

    Prezenţă: online şi în cafenele din Bucureşti şi din ţară

    Ella Musica – şcoli de artă pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Eleonora Ţurcanaşu

    Prezenţă: în Bucureşti şi în Corbeanca, jud. Ilfov

    Be One Cosmetics – brand de cosmetice naturale (Piteşti)

    Fondatoare: Irina Jumară

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online, în magazinul Rafia din Constanţa, în şase magazine din Piteşti şi un magazin din Bucureşti

    Yuppy.yee – petreceri pentru copii (Bucureşti)

    Fondator: Cristian Dinu

    Investiţie iniţială: 1.000 de lei (200 de euro)

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Un nou tip de magazine prinde tot mai mult avânt în România. Majoritatea oraşelor mari au un asemenea loc iar clienţii sunt foarte mulţumiţi

    Peisajul antreprenorial local s-a îmbogăţit mult în ultimii ani, profilul afacerilor fiind cât se poate de divers. Într-o asemenea abundenţă de produse născute dintr-un spirit tânăr şi entuziast, s-a conturat, uşor-uşor, o nouă nişă, a magazinelor care pun laolaltă oferta generoasă a brandurilor autohtone. Aproape fiecare mare oraş ajunge să aibă un asemenea loc, iar clienţii sunt bucuroşi să poată regăsi o atât de mare varietate de opţiuni.

    Cea mai recentă deschidere de profil este cea a magazinului Hello din Sinaia, un proiect care are în spate două prietene. „Mica noastră afacere a pornit de la o discuţie între prieteni, la o cafea, oarecum în glumă. Noi suntem două prietene pe care, deşi nu sunt din Sinaia, viaţa le-a făcut să petreacă mult timp aici şi să considere Sinaia a doua lor casă. Niciuna dintre noi nu lucrează în domeniul artelor sau al creaţiei şi niciuna dintre noi nu a mai avut sau lucrat într-un magazin. Eu, Isabela Dricu, din Bucureşti, am lucrat tot timpul în business administration, iar Michelle Jaw din Taiwan este specialistă în marketing”, povesteşte una dintre fondatoarele Hello Sinaia.

    Amândouă au călătorit mult şi, peste tot pe unde au umblat, au găsit magazine cu obiecte inspirate din cultura şi tradiţiile ţărilor respective, ceea ce nu prea găseau însă în România şi cu atât mai puţin în Sinaia. „Aşa că ne-am hotărât să deschidem un magazin de cadouri şi suveniruri care să conţină obiecte pe care noi le-am cumpăra cu plăcere, fie că este vorba despre obiecte elaborate, făcute manual, fie că este vorba despre un simplu suvenir, un breloc sau un magnet.” Similar a fost şi resortul care a stat la baza deschiderii magazinului Rafia din Constanţa. „Povestea noastră a pornit de la dorinţa de a găsi un loc de unde să putem cumpăra obiecte mai speciale de design chiar în Constanţa.

    Ne-am dorit să aducem la un loc şi să facem cunoscute în oraşul nostru produse realizate de artizani din toată ţara. În aproape toate oraşele exista câte un astfel de magazin, dar în Constanţa nu”, povestea recent Bianca Florea la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Ea a pornit acest business împreună cu mama ei, Cristina Stîngă, Rafia fiind una dintre cele mai noi afaceri din peisajul constănţean.

    „Ne-am hotărât să deschidem un magazin de cadouri şi suveniruri care să conţină obiecte pe care noi le-am cumpăra cu plăcere, fie că este vorba despre obiecte elaborate, făcute manual, fie că este vorba despre un simplu suvenir, un breloc sau un magnet.“
    Fondatoarele magazinului Hello Sinaia

    Cele două sunt amatoare de obiecte care implică forme diferite de design, de la mobilier la bijuterii şi piese vestimentare. Astfel, ştiau deja şi foloseau produsele multor antreprenori pe care au reuşit să-i aducă în magazinul lor din Constanţa. „Am deschis la jumătatea lunii mai din 2023. Feedbackul a fost foarte bun, pentru că oamenii erau dornici să cunoască branduri româneşti şi să aibă o experienţă diferită de cea din mall”, a spus Cristina Stîngă.

    Magazinul acoperă o gamă largă de produse – piese vestimentare, ceramică, mobilier, cosmetică, bijuterie, dar şi piese vintage. În total, sunt peste 40 de branduri româneşti în magazinul Rafia. Investiţia în magazin a fost de circa 8.000-9.000 de euro. Cristina se gândea de foarte mulţi ani la un asemenea proiect, dar abia anul acesta, în februarie, a avut iniţiativa, a început să caute un spaţiu, iar cel „câştigător” a fost primul pe care l-au găsit şi l-au şi ales, pentru că se potrivea perfect cu ce voiau ele.

    Este vorba despre un magazin cu o suprafaţă de 42 de metri pătraţi, în zona peninsulară, în centrul vechi al oraşului, care a necesitat o intervenţie consistentă pentru a putea fi amenajat aşa cum este astăzi. Cu ştate mai vechi pe piaţa magazinelor cu produse ale micilor antreprenori locali este Monoton din Timişoara, afacerea Oanei Monoran. „Povestea Monoton a prins contur datorită acestui spaţiu situat în centrul Timişoarei care s-a întâmplat să fie liber în perioada în care Timişoara începea să facă planuri pentru anul şi titlul de capitală culturală europeană. Era primăvara lui 2019, iar în iulie 2019 am deschis magazinul, cu intenţia de a expune exclusiv obiecte de design create în România”, povesteşte Oana.

    CITITI AICI MATERIAL INTEGRAL

  • Proiect revoluţionar în domeniul medical: Antreprenorul german Ulrich Marseille încearcă să strângă 250 de milioane de euro pentru construirea unor „nave-spitale” care pot fi desfăşurate în zone de criză umanitară

    Antreprenorul german în domeniul sănătăţii Ulrich Marseille încearcă să strângă 250 de milioane de euro (269 de milioane de dolari) pentru a finanţa o nouă companie care construieşte şi operează nave-spital personalizate pentru a oferi ajutor medical de urgenţă în întreaga lume, scrie Bloomberg.

    Întreprinderea, Worldwide Hospitals, transformă navele container în spitale modulare plutitoare care pot fi desfăşurate rapid în zonele de coastă, la fel ca cele staţionate în estul Mediteranei pentru a încerca să atenueze criza umanitară din Gaza.

    Potrivit lui Marseille, Worldwide Hospitals este primul proiect de acest tip cu scop lucrativ, cea mai mare provocare fiind recuperarea investiţiei iniţiale şi rentabilizarea operaţiunilor medicale. Primele două din cele şapte nave vor fi desfăşurate în largul Sierra Leone şi Camerunului, gratuit, la începutul anului viitor, o acţiune publicitară menită să deschidă calea pentru contracte cu guverne sau organizaţii precum Naţiunile Unite.

    Navele sunt dotate cu module asemănătoare unor containere care transportă echipamente medicale necesare unei situaţii de criză similare celei din Gaza. Navele pot funcţiona pe mare, dar principala lor utilizare va fi pe uscat, unde elementele pot fi unite pentru a forma spitale de campanie.

    „Principiul este foarte asemănător cu cel al jocurilor Lego”, a declarat Marseille într-un interviu acordat la Berlin. „Există într-adevăr o nevoie uriaşă la nivel mondial pentru o astfel de măsură”.

    Compania, cu sediul în Elveţia, se aşteaptă să atingă pragul de rentabilitate până la sfârşitul anului viitor, potrivit lui Marseille. 

  • Cu dragoste pentru lucrul manual

    Când Mircea Andrei Braescu şi Daniela Nicoleta Braescu au decis să-şi „împrumute” numele unui brand propriu nici nu se gândeau că ideea lor de afacere avea să reziste mai bine de 15 ani. Se întâmpla în 2008, în Orăştie, judeţul Hunedoara, acolo unde a luat naştere atelierul de design şi producţie de articole de marochinărie Braescu.

    Lucrând împreună, cei doi fondatori şi-au perfecţionat, de-a lungul anilor, tehnicile de design şi producţie, colaborând cu nume sonore din lumea marochinăriei şi dobândind experienţă în dezvoltarea conceptelor care îmbină designul inovativ cu confortul şi funcţionalitatea.

    „Atelierul braEscu se mândreşte cu colaborările sale internaţionale cu cele mai faimoase case de modă şi îşi doreşte ca fiecare femeie ce-i trece pragul să poată simţi luxul şi calitatea produselor din piele realizate 100% în România.”

    Produsele iau naştere în atelierul din Orăştie, acolo unde doritorii pot să şi ia parte la procesul de producţie şi pot merge direct pentru a cumpăra ce le face cu ochiul. Vânzările se fac şi online, dar şi în câteva magazine partenere din ţară. Portofoliul constă momentan într-o singură linie de genţi – cele pentru femei, urmând ca, în decembrie, să fie lansate şi primele produse destinate bărbaţilor.

    „Pe lângă multă muncă făcută cu pasiune pentru tot ce înseamnă marochinărie din piele, am mai investit şi 17 ani din viaţă şi aproximativ 500.000 de euro. Investiţiile au fost realizate în atelierul de design şi producţie, în clădirea care găzduieşte atelierul de circa 1.500 de metri pătraţi, în utilaje de producţie.”

    De unde au venit banii? Din credite la bancă şi din profitul reinvestit în anii în care lucrurile mergeau bine. Anul 2022 nu a fost unul dintre cei mai buni, cifra de afaceri fiind de două milioane de lei, iar profitul oprindu-se la doar
    13,4 milioane de lei, din cauza costurilor de producţie greu de susţinut. BraEscu funcţionează cu o echipă de 35 de angajaţi.

    „Anul 2022 a fost ultimul an în care am acceptat să lucrăm în sistem lohn pentru clienţi din UE. Implementarea noilor produse bărbăteşti pentru Filson Europa a fost o provocare dusă la final cu succes, iar poşetele lucrate pentru brandul Burberry au reuşit să ţină atelierul la un standard calitativ foarte ridicat.”

    Problema este însă preţul manoperei, care, de cele mai multe ori, nu permite dezvoltarea şi/ sau posibilitatea de a continua. Prin urmare, au fost nevoiţi să renunţe la unii angajaţi, pentru că manopera era prea scumpă pentru a mai putea acoperi costurile de producţie.

    „Fiecare geantă din piele care pleacă din atelierul nostru este o reflexie a artei şi a dedicaţiei noastre pentru calitate.”

    Preţurile genţilor braEscu încep de la 750 de lei şi urcă în funcţie de tipul pielii şi de accesoriile incluse. De altfel, tot ce ţine de creativitate este un avantaj pentru cei doi oameni din spatele acestui business.

    „La partea creativă şi productivă suntem pe val, experienţa dobândită îşi spune cuvântul. În schimb, la promovare şi vânzare, mai avem multe de învăţat! Ca lecţie de viaţă, consecvenţa, cuvântul şi dăruirea putem spune că sunt premisele unei afaceri de succes. Restul sunt detalii.”   

    Cei doi fondatori şi-au perfecţionat, de-a lungul anilor, tehnicile de design şi producţie, lucrând cu nume sonore din lumea marochinăriei.

    Preţurile genţilor Braescu încep de la 750 de lei şi urcă în funcţie de tipul pielii şi de accesoriile incluse.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Bloombox Flowers – atelier floral (Bucureşti)

    Fondatoare: Lidia Bărdăşan

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: în sectorul 2 din Capitală şi online

    Octavia Chiru – brand de design vestimentar şi de obiect (Bucureşti)

    Fondatoare: Octavia Chiru

    Prezenţă: online

    Enoa Dance – academie de dans (Iaşi)

    Fondatoare: Oana Crăciun

    Investiţie iniţială: 13.000 de euro

    Prezenţă: Iaşi

    Napoca Nutrition – cabinet de nutriţie (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andreea Pavel

    Investiţie iniţială: 3.500 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Pofigo – atelier de decoraţiuni din lemn (Baloteşti, jud. Ilfov)

    Fondatoare: Roxana Stan

    Prezenţă: online, pe paginile de socializare

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.