Cearta a izbucnit dupa ce un articol aparut in The Economist
sustinea ca avantul premierului Borisov de a lupta cu coruptia
risca sa transforme tara intr-un stat politienesc, unde sub
sloganul combaterii coruptiei, apreciat de popor, risca sa
infloreasca o cultura a fricii si a rafuielii politice.
Presedintele socialist Gheorghi
Parvanov a comentat sambata articolul, acuzand guvernul de
centru-dreapta condus de Borisov ca sperie cetatenii de rand cu
actiunile sale demonstrative anticoruptie si ca incearca sa
promoveze legi care limiteaza libertatea presei, menite sa reduca
la tacere vocile critice. In acest sens, presedintele a
respins o lege care reducea de la 9 la 5 numarul membrilor
Consiliului pentru Media Electronice (echivalentul Consiliului
National al Audiovizualului de la noi), pregatind terenul pentru a
influenta intr-un sens favorabil puterii numirea sefilor
televiziunii si ai radioului de stat.
In replica, Boiko Borisov a
declarat mai intai ca lui ii pasa doar de parerea persoanelor care
conteaza, ca de pilda directorul CIA, Leon Panetta, care a apreciat
eforturile anticoruptie ale guvernului, cu ocazia vizitei de
miercuri la Sofia. Duminica, Borisov a adaugat ca a trimis scrisori
conducerii institutiilor de presa, cerandu-le sa spuna “care dintre
ele a fost supusa la presiuni politice in ultimele luni”. “Parvanov
– nu-i spun presedinte, fiindca e nevrednic de un asemenea titlu –
pur si simplu minte”, a afirmat premierul.
The Economist dadea exemplul unui procuror care a racnit
insulte la un arestat (cazul fostului ministru al apararii, arestat
in aprilie intr-un spital unde se trata) sau al fostului premier
socialist Serghei Stanisev, aflat sub doua investigatii pe motiv ca
a dosit o serie de documente secrete care i-ar fi incriminat pe
niste mafioti vanati de actuala putere. Unele dintre aceste cazuri
nici nu ajung la proces, insa rezultatul este cresterea de
popularitate a unor membri ai puterii (ministrul de interne, durul
Tvetan Tvetanov) si, pe de alta parte, paralizia unor structuri ale
administratiei, de frica functionarilor de acolo de a nu fi luati
la ochi si invinuiti de ceva. “Inainte, oamenii din administratie
nu faceau nimic fara spaga. Acum pur si simplu nu mai fac nimic”,
declarase pentru The Economist Ivan Krastev, directorul Centrului
pentru Strategii Liberale, un institut de cercetare din Sofia.
Revista britanica adauga ca pana acum, eforturile de a
imbunatati felul cum functioneaza justitia in Bulgaria au fost in
mare parte fara rezultat, intrucat arestarile spectaculoase nu sunt
urmate si de procese care sa poata dovedi corect si transparent
vinovatia arestatului. “Cand tribunalele sunt acuzate ca sunt prea
lente, judecatorii raspund ca politia nu e in stare sa stranga
dovezi. Dar cand a iesit la iveala ca un tip cu relatii inalte a
fost in stare sa influenteze numirea unor judecatori, n-a urmat
nici o investigatie si nici demisia celor implicati”, scrie The
Economist. Cat priveste presa, rolul critic al acesteia e pus la
indoiala, intrucat “cele mai multe dintre marile institutii de
presa au actionariat tulbure, iar jurnalistii sunt vulnerabili la
presiuni externe”.
Borisov, actualul prim-ministru si sef al partidului GERB
(Cetatenii pentru o Dezvoltare Europeana a Bulgariei), care i-a
inlocuit la putere anul trecut pe socialisti, a fost politist,
karatist si
patron de agentie de bodyguarzi, iar in anii ’80 s-ar fi
ocupat, conform mai multor acuzatii care i-au fost aduse, de
reprimarea etnicilor turci din tara, ca angajat al Oficiului pentru
Securitate Nationala.