BusinessMagazin

Tag: angajate

  • Mai multe companii angajează femei frumoase pentru a-şi motiva angajaţii. Ce trebuie să facă fetele pentru a-i destinde pe programatori

    Femeile, poreclite “majorete”, sunt angajate pentru a motiva personalul. În cadrul jobului intră următoarele atribuţii: să socializeze cu programatorii, să le cumpere micul dejun sau să joace ping-pong cu ei, conform site-ului Trending in China, scrie Daily Mail.
     
    Fetele frumoase au fost angajate pentru a crea un mediu de lucru plăcut, distractiv, potrivit aceluiaşi site. De asemenea, acestea dau startul unor activităţi distractive, ce implică tot grupul de angajaţi.
     
    Un manager de resurse umane al uneia dinte companii a angajat trei “majorete” pentru personalul majoritar masculin. “Prezenţa fetelor în companie a crescut eficienţa firmei şi motivaţia angajaţilor”, a spus managerul. 
     
    Această mişcare a stârnit controverse pe reţelele sociale. “Ştiţi că există şi femei care scriu cod, nu?”, a scris o persoană pe Facebook. “E ridicol. Pun pariu că femeile s-ar descurca mai bine, fără să aibă nevoie de majorete”, a scris altcineva pe reţeaua de socializare. 
     
    Încă nu se ştie numărul exact al companiilor care au adoptat această strategie.
     

  • Mai multe companii angajează femei frumoase pentru a-şi motiva angajaţii. Ce trebuie să facă fetele pentru a-i destinde pe programatori

    Femeile, poreclite “majorete”, sunt angajate pentru a motiva personalul. În cadrul jobului intră următoarele atribuţii: să socializeze cu programatorii, să le cumpere micul dejun sau să joace ping-pong cu ei, conform site-ului Trending in China, scrie Daily Mail.
     
    Fetele frumoase au fost angajate pentru a crea un mediu de lucru plăcut, distractiv, potrivit aceluiaşi site. De asemenea, acestea dau startul unor activităţi distractive, ce implică tot grupul de angajaţi.
     
    Un manager de resurse umane al uneia dinte companii a angajat trei “majorete” pentru personalul majoritar masculin. “Prezenţa fetelor în companie a crescut eficienţa firmei şi motivaţia angajaţilor”, a spus managerul. 
     
    Această mişcare a stârnit controverse pe reţelele sociale. “Ştiţi că există şi femei care scriu cod, nu?”, a scris o persoană pe Facebook. “E ridicol. Pun pariu că femeile s-ar descurca mai bine, fără să aibă nevoie de majorete”, a scris altcineva pe reţeaua de socializare. 
     
    Încă nu se ştie numărul exact al companiilor care au adoptat această strategie.
     

  • Meseria unde cererea depăşeşte oferta. 80% dintre absolvenţi sunt angajaţi direct, iar salariul începe de la 1000 EURO

    Visaţi să ajungeţi pilot, sau însoţitor de zbor? Acum ar putea fi momentul. Marile companii aeriene se dezvoltă şi este nevoie de personal navigant, scrie stirileprotv.ro

    De pildă, din ultima serie de stewardese, a ”Şcolii Superioare de Aviatie Civila”, au fost angajate aproape toate absolventele. Între timp, Aeroclubul României a anunţat startul înscrierilor la cursuri gratuite pentru cei care vor să se iniţieze în domeniu. Sunt acceptaţi tineri care au între 18 şi 23 de ani. Doar 20 dintre cei înscrişi vor trece de examenul teoretic şi vor continua cursul practic care poate dura 3 ani.

    Apoi daca este interesat, pilotul se poate perfecţiona ca să îşi obţină licenţa pentru a zbura pentru companii mari, de linie.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • 70% dintre tinerele de 17-23 de ani se declară interesate de o viitoare carieră în R&D

    În pofida faptului că multe tinere nu au acces la informaţii despre posibilele oportunităţi ale job-urilor din cercetare şi dezvoltare, 40,43% dintre acestea şi-ar dori să urmeze o carieră în domeniul cercetării aplicative, iar 35,32% dintre ele înclină  către cercetare fundamentală. Totodată, 56,6% dintre tinere ar prefera să rămână angajate în România.

    Mediul IT a fost identificat de 5 din 10 respondente ca fiind domeniul în care România excelează la cercetare. Pe locuri secunde, la aproape jumătate, se situează medicina şi farmacia, iar apoi marketingul.

    În opinia celor mai multe tinere (68,14%), industria IT&C este domeniul cu cel mai mare grad de inovaţie din România. De asemenea, peste 62% consideră că acest domeniu are cel mai rapid ritm de creştere atât în România, cât şi în lume. Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara sunt oraşele considerate de tinerele din România ca având cele mai mari şanse de dezvoltare tehnologică în următorii 10 ani.

    Aproape trei sferturi din eşantionul studiat este de părere că în România nu există destule medii de informare asupra carierelor tehnice, deşi marea majoritate a respondenetelor se simt atrase sau foarte atrase de domeniul tehnic (77,7%).

    Studiul a identificat mediile din care se informează tinerele din România cu privire la oportunităţile de angajare. Astfel, pe primul loc, cu un procent de 82,55%, se situează site-urile specializate de job-uri. Revistele, blog-urile de specialitate sau site-urile companiilor vin în plan secundar.

    Intel are aproximativ 140 de femei angajate în birourile din Bucureşti, Cluj şi Galaţi, care reprezintă 33% din totalul angajaţilor locali, peste media europeană din domeniul IT, situată sub 30%. Situaţia este similară şi la nivel mondial, unde nu sunt mai mult de 27-28% femei în IT.

    Printre activităţile desfăşurate cu succes de către femeile din Intel România se numără cercetare şi dezvoltare în domeniul Software Open Source, analiză şi optimizare, dezvoltare de software educaţional şi pentru dispozitive de tip embedded, vânzări şi marketing, finanţe şi servicii administrative.

    “Prea des auzim că IT-ul aparţine mai ales bărbaţilor, şi nu femeilor, care se luptă să identifice acel “element uman” imposibil de găsit într-o profesie tehnică. Este o idee preconcepută pe care trebuie să o combatem: disciplinele tehnice oferă multă libertate de creaţie, iar aspectul uman este esenţial. Când lucrezi în acest domeniu ai nevoie de numeroase aptitudini, cum ar fi comunicare, colaborare şi atenţie distributivă – şi toate acestea sunt de obicei asociate natural cu femeile. Sunt doar câteva dintre motivele pentru care prezenţa femeilor în echipele Intel este esenţială”, declară Manuela Ciugudean-Toma. Intel Marketing & PR Manager, Central and Eastern Europe.

    “De mică mi-au plăcut computerele. Tatăl meu mi-a insuflat pasiunea pentru calculatoare. Am crescut urmărind evoluţia tehnologică din domeniul procesoarelor şi studiile de performanţă”, declară Ileana Petrişor, engineering manager în cadrul Intel Romania Software Development Center.

    Compania a demarat o iniţiativă amplă de susţinere a angajării şi retenţiei femeilor în companie până în 2020, Diversity in Technology, anunţată de CEO-ul Brian Krzanich, în luna ianuarie. Intel a anunţat o investiţie de 300 de milioane de dolari într-un proiect care să aducă împreună femeile, programatorii IT şi inginerii care provin din grupurile de minorităţi; să susţină angajarea şi retenţia mai multor femei şi a minorităţilor slab reprezentate şi să finanţeze astfel de programe în domeniul IT şi gaming. Totodată, Intel derulează o serie de activităţi prin care se doreşte creşterea numărului de inventatori-femei, încurajând mai multe femei să creeze, să conceapă şi să inventeze. Un exemplu recent este  colaborarea cu organizaţia WISE (Women into Science and Engineering – Femei în ştiinţe şi inginerie) pentru a încuraja şi pentru a inspira mai multe fete să se orienteze către cariere din ştiinţă şi inginerie.

    “Reuşesc să îmbin foarte bine jobul cu viaţa personală, bucurându-mă de pasiunile mele: muntele şi sportul. De multe ori duc pasiunea la nivel de perfecţionism, participând la diverse competiţii sportive. Consider că asta mă ţine în priză şi îmi dă un plus de energie de care am nevoie, nu doar pe plan personal, ci şi profesional”, spune Cristina Ilie, research software engineer în cadrul Intel Romania Software Development Center.

    “Pasiunile mele sunt călătoriile şi voluntariatul. Prin natura job-ului de vânzări şi marketing, călătoresc des şi cunosc oameni noi. De asemenea, am şansa să mă implic în diverse proiecte interne ca voluntar, să îmi spun părerea, să fiu ascultată. O fac cu plăcere, într-un mediu tânăr, flexibil şi deschis la idei noi”, spune Teodora Geantă, market development specialist în cadrul Grupului de Vânzări şi Marketing.

  • Primarul şi trei angajate ale unei primării dâmboviţene, reţinuţi pentru abuz, delapidare şi fals

    Poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Dâmboviţa, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte, au probat activitatea infracţională a şase persoane, bănuite de abuz în serviciu, delapidare, complicitate la delapidare, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, anunţă IPJ Dâmboviţa într-un comunicat dat publicităţii luni seară.

    Principalii suspecţi din acest dosar sunt primarul comunei Butimanu, Marin Dragnea, contabila Primăriei, fosta contabilă şi casieriţa instituţiei, au declarat corespondentului MEDIAFAX surse apropiate anchetei.

    Cei patru au fost reţinuţi, luni, alături de alte două persoane, reprezentanţi ai unor firme care în ultimii ani au avut contracte cu primăria Butimanu.

    Marţi, cei şase vor fi prezentaţi instanţei de judecată cu propunerea de arestare preventivă.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2011-2014, o parte angajaţii Primăriei Butimanu ar fi făcut în mod direct plăţi aferente unor cheltuieli, “sustrăgându-se astfel de la verificările privind respectarea limitelor creditelor bugetare deschise şi repartizate, precum şi a destinaţiei acestora”. Astfel, anchetatorii au indicii conform cărora din primăria Butimanu ar fi fost efectuate plăţi în cuantum de 589.157 lei către doi agenţi economici, pentru lucrări neexecutate sau datorii fictive.

    Totodată, angajaţii administraţiei locale nu au aplicat măsuri de executare silită pentru colectarea unor creanţe fiscale, în valoare de 117 923 lei.

    De asemenea, în perioada 2012-2014, una dintre angajatele primăriei ar fi încredinţat fără drept şi în mod repetat 115.804 lei din bugetul administraţiei locale unei alte femei care şi-ar fi însuşit ilegal această sumă.

    Potrivit anchetatorilor, prejudiciul cauzat în acest caz este de 885.550 lei.

    Marţi, judecătorii urmează să decidă dacă acceptă propunerea anchetatorilor de arestare a primarului, a celor trei funcţionare şi a celor doi oameni de afaceri care au avut contractele cu Primăria Butimanu.

  • O angajată s-a dus la şeful ei ca să îl anunţe că vrea să aibă un copil. S-a răzgândit imediat când a aflat ce primeşte

    La sfârşitul unei petreceri din New York City, femeile care au participat au primit pungi de cadouri în care se aflau ouă cu ciocolată Cadbury. Cadoul nu a fost întâmpător, ţinând cont că petrecerea a fost organizată de compania EggBanxx şi era de fapt o modalitate de promovarea a activităţii companiei, respectiv îngheţarea ovulelor femeilor, potrivit The Atlantic.

    Procedura costă cel puţin 10.000 de dolari pentru fiecare recoltare, iar specialiştii recomandă minimum două recoltări. La acest preţ, se adaugă şi un cost adiţional de 500 de dolari anual pentru depozitarea ovulelor. Dacă până acum, aceasta a reprezentat o opţiune pentru femeile care nu erau preocupate de conceperea unui copil, dar voiau să îşi domolească temerile referitoare la imposibilitatea de a face acest lucru în viitor, acum lucrurile ar putea să se schimbe. Cele mai mari firme din Sillicon Valley oferă, în pachetele de beneficii extrasalariale, această opţiune angajatelor, potrivt NBC News Reports, citat de The Atlantic. Facebook a început deja să ofere acest beneficiu, iar Apple va face acelaşi lucru începând cu luna ianuarie. Ambele companii vor acoperi costuri de până la 20.000 de dolari pentru conservarea ovulelor angajatelor.

    Facebook şi Apple au oferit de asemenea beneficii extrasalariale pentru tratamente de fertilitate şi adopţie. Facebook oferă şi bani la naşterea copiilor angajaţilor: 4.000 de dolari pentru haine, scutece sau alte nevoi pe care le au de obicei părinţii.

    Îngheţarea ovulelor reprezintă un avantaj adăugat la acest pachet. Astfel că de la momentul din 2008 în care varianta îngheţării ovulelor a fost prezentată ca experimentală, în prezent, începe să intre în normalitate printre angajatele multinaţionalelor.

    Îngheţarea ovulelor este mai degrabă o garanţie decât o asigurare pentru angajate, susţin psihologii. Compania EggBanxx prezintă acest proces ca pe unul de “pace mentală” pentru femei, garantând că vor putea avea un copil indiferent de vârstă, fiind simultan şi un instrument de a motiva angajatele companiilor. “Poate că nu ai găsit partenerul potrivit sau poate că vrei să te concentrezi pe educaţie şi carieră”, scrie siteul EggBanxx: “Vreau să îmi gestionez singură problema, decât să o arunc în braţele viitorului meu partener cu care voi avea o relaţie. Nu vreau să mă gândesc continuu la ceasul meu biologic. Mai degrabă îmi stochez acum ovulele, cât sunt tinere şi sănătoase, şi le folosesc când voi fi mai bătrână. Faptul că angajatorul plăteşte e un avantaj în plus şi mă ajută să amân decizia de a naşte. Vreau totuşi ca într-o zi să pot să am copii”, spune Donna Kanze, 32 de ani, angajată în industria IT, citată de New York Post.

  • Mihail Vlasov este audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie

     Mihail Vlasov a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 11.45 şi nu a dorit să facă declaraţii.

    Potrivit unor surse judiciare, Mihail Vlasov, aflat în arest la domiciliu, a fost citat de anchetatori să vină la DNA pentru a da declaraţii în dosarul în care Vanda Vlasov este urmărită penală pentru instigare la fals intelectual.

    Vanda Vlasov a fost miercuri la DNA, procurorii aducându-i la cunotşinţă că a fost începută urmărirea penală pe numele ei, pentru că a pus două angajate ale Curţii de Arbitraj Internaţional să îi dea adeverinţe, care nu au fost avizate şi de conducerea instituţiei, documente care au fost folosite de Mihail Vlasov în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul de muncă unde cerinţa minimă este sala de forţă. Salariile depăşesc 2.000 de euro pe lună

    Cei mai mulţi bodyguarzi din România lucrează în Bucureşti, unde numărul de angajaţi specializaţi în pază şi protecţie trece de 61.000, locul al doilea în topul ocupaţiilor. În judeţul Ilfov, domeniul de activitate pază şi protecţie este tot al doilea ca număr de locuri de muncă furnizate, mai mulţi angajaţi regăsindu-se doar în comerţ. Peste 6.100 de persoane sunt angajate ca bodyguarzi sau agenţi de pază în Ilfov, singura localitate cu un număr mai mare fiind municipiul Bucureştiul.

    Salariile pentru un angajat specializat în pază şi protecţie pornesc de la 700 de lei pentru angajaţii part-time de vârsta a doua şi pot ajunge la 2.500 de euro pentru cei care deţin pregătire de specialitate şi abilităţi fizice necesare la intervenţii, potrivit informaţiilor din piaţă.

    Judeţul Ilfov s-a clasat pe locul al treilea în topul regiunilor cu cel mai ridicat nivel de trai din România, după liderul clasamentului Bucureşti. Topul a fost întocmit pe baza unor punctaje acordate în funcţie de şapte indicatori socio-economici relevanţi, respectiv şomajul, salariul mediu net, suprafaţa spaţiilor verzi în oraşe, rata criminalităţii, gospodăriile conectate la reţeaua de canalizare, contribuţia locuitorilor la economia locală (PIB pe cap de locuitor) şi speranţa de viaţă. Salariul mediu net în Ilfov este de 1.900 de lei, cu 25% peste media naţională.

    Jafurile armate, violenta crescuta, focurile de arma in altercatii provocate de motive (aparent) stupide, ca un loc de parcare, s-au inmultit. Nicio surpriza ca vanzarile de arme si servicii de paza si protectie cresc. Asa au ajuns afacerile legate de securitate, conform estimarilor BUSINESS Magazin, in jurul a un miliard de euro.

    CITIŢI AICI cine sunt jucătorii care rulează UN MILIARD DE EURO din securitate în România.

  • Constanţa: Reprezentanţii localului distrus de incendiu, amendaţi în trecut pentru munca “la negru”

     Inspectorul şef adjunct al ITM Constanţa, Marian Becheanu, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că reprezentanţii instituţiei care cercetează cazul trebuie să stabilească foarte clar natura raporturilor de muncă între cele patru tinere şi angajatorul sau angajatorii de acolo.

    “Numai una dintre ele avea contract de muncă valabil, dar cu o întreprindere individuală care se pare că nu are nici cea mai mică legătură cu activitatea de la localul respectiv. Trebuie totuşi să se stabilească dacă exista vreo altă formă de angajare, oricare ar fi aceasta, între victime şi angajatori. Spre exemplu, se poate ca fetele să fi avut un impresar şi să existe vreo formă de contract între acesta şi angajator, dar toate aceste aspecte trebuie stabilite în urma cercetărilor, foarte clar”, a afirmat Marian Becheanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU privind munca temporară în România: Peste 52.000 de persoane, angajate temporar în 2013

     Asociaţia Română a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT) a prezentat, marţi, rezultatele unui studiu privind munca temporară în România, arătând că peste 52.700 de persoane au fost angajate în acest regim anul trecut.

    Reprezentanţii ARAMT susţin că peste 62 la sută din angajările temporare au avut o durată de peste trei luni, 29 la sută – între o lună şi trei luni, iar 9 la sută au fost pe o durată mai mică de o lună.

    Potrivit sursei citate, domeniile în care munca temporară este mai răspândită sunt producţia (34 la sută) şi serviciile (35 la sută).

    Domenii precum agricultura ocupă cinci procente din piaţa de muncă temporară, construcţiile – doi la sută, iar alte domenii – 24 la sută, rezultă dintr-un studiu ARAMT.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro