BusinessMagazin

Tag: angajata

  • Confesiunile unei angajate Facebook: am avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă din viaţa mea

    Să lucrezi pentru Facebook pare o oportunitate pe care nu trebuie să o ratezi, însă lucrurile nu par a fi chiar aşa, potrivit unei foste angajate Facebook care a spus pentru The Guardian că acolo a avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă.

    Sarcina ei în cadrul diviziei de “Trending” era să aleagă ce link-uri să apară în caseta „trending” a Facebook.  „În fiecare zi, analizam sute de subiecte (sau cuvinte cheie), despre care Facebook îmi spunea că sunt în tendinţe pe platformă. Apoi, alegeam o poveste, compuneam un titlu şi un scurt rezumat care apăreau în casetă”, mărturiseşte tânăra.

    Fosta angajată spune că în departamentul în care lucra tronau favoritismul, sexismul şi intimidarea. Mediul de muncă devenise inconfortabil, angajaţii erau nervoşi, deprimaţi şi nu aveau dreptul să îşi exprime opiniile. Părerile femeilor erau ignorate şi nu li se recunoşteau meritele şi competenţa în soluţionarea problemelor, spune fosta angajată. “Am constatat că, atunci când raportam o problemă sau o discrepanţă, raportul meu nu era luat în considerare. Numai că atunci când un bărbat făcea acelaşi lucru compania se mobiliza în a rezolva acele chestiuni. Această ignorare era devastatoare. Am ajuns la un punct în care nici nu mă mai oboseam să raportez probleme”, adaugă ea.

    O femeie a raportat o problemă cu pontarea la locul de muncă, dar supervizorul său a spus că nu este nicio problemă. Săptămâna următoare mai mulţi angajaţi au semnalat faptul că le lipsesc ore din program.

    Afirmaţiile acesteia sunt susţinute şi de faptul că din 2014 până acum, 15 din cei 45-50 de angajaţi ai departamentului Trending şi-au dat demisia, iar zece din 15 au fost femei.

    Salariile pentru asemenea poziţie se învârteau în jurul a 55.000 şi 65.000 de lire pe an

  • Confesiunile unei angajate Facebook: am avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă din viaţa mea

    Să lucrezi pentru Facebook pare o oportunitate pe care nu trebuie să o ratezi, însă lucrurile nu par a fi chiar aşa, potrivit unei foste angajate Facebook care a spus pentru The Guardian că acolo a avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă.

    Sarcina ei în cadrul diviziei de “Trending” era să aleagă ce link-uri să apară în caseta „trending” a Facebook.  „În fiecare zi, analizam sute de subiecte (sau cuvinte cheie), despre care Facebook îmi spunea că sunt în tendinţe pe platformă. Apoi, alegeam o poveste, compuneam un titlu şi un scurt rezumat care apăreau în casetă”, mărturiseşte tânăra.

    Fosta angajată spune că în departamentul în care lucra tronau favoritismul, sexismul şi intimidarea. Mediul de muncă devenise inconfortabil, angajaţii erau nervoşi, deprimaţi şi nu aveau dreptul să îşi exprime opiniile. Părerile femeilor erau ignorate şi nu li se recunoşteau meritele şi competenţa în soluţionarea problemelor, spune fosta angajată. “Am constatat că, atunci când raportam o problemă sau o discrepanţă, raportul meu nu era luat în considerare. Numai că atunci când un bărbat făcea acelaşi lucru compania se mobiliza în a rezolva acele chestiuni. Această ignorare era devastatoare. Am ajuns la un punct în care nici nu mă mai oboseam să raportez probleme”, adaugă ea.

    O femeie a raportat o problemă cu pontarea la locul de muncă, dar supervizorul său a spus că nu este nicio problemă. Săptămâna următoare mai mulţi angajaţi au semnalat faptul că le lipsesc ore din program.

    Afirmaţiile acesteia sunt susţinute şi de faptul că din 2014 până acum, 15 din cei 45-50 de angajaţi ai departamentului Trending şi-au dat demisia, iar zece din 15 au fost femei.

    Salariile pentru asemenea poziţie se învârteau în jurul a 55.000 şi 65.000 de lire pe an

  • Umilinţă fără margini pentru o supravieţuitoare Colectiv.De ce a fost concediată tânăra

    O tragedie care a lăsat în urmă 64 de familii îndoliate şi altele care se luptă cu suferinţele tinerilor cu arsuri grave nu a fost un necaz suficient de mare şi pentru un patron bucureştean. Bărbatul a avut un comportament inexplicabil faţă de angajata sa, o tânără care s-a aflat în noaptea fatidică de 30 octombrie în clubul Colectiv.

    A scăpat cu viaţă din infern, dar a trăit o umilinţă fără margini. Corina Gabriela Ioniţă, una dintre tinerele care se afla la concertul trupei “Goodbye to Gravity”, a lipsit mult de la slujbă după tragedie. A fost transportată la un spital din Marea Britanie, unde s-a recuperat, însă urmele incendiului i-am mai rămas pe braţe. Angajata unei case de amanet, Corina a trecut prin momente cumplite când s-a întors la serviciu.

    Tânăra a povestit că şefului ei nu prea i-a picat bine că a fost obligat prin lege să-i plătească concediul medical prelungit.

    Nemulţumirile bărbatului au atins punctul culminant înainte de Paşte când enervat că angajată ar fi sunat să afle care este programul de sărbători, s-a gândit că ar fi mai bine să o concedieze. Acest lucru a scos la iveală, faptul că tânăra era umilită constant de şeful ei. În loc să o compătimească, pentru tot calvarul şi rănile grave de pe mâini, lui îi păreau dizgraţioase braţele tinerei.

    Cititi mai multe pe www.click.ro

  • O angajată s-a plâns că nu îi ajung banii de salariu să cumpere de mâncare şi a avut ”curajul” să îi spună asta şefului. Răspunsul şocant pe care l-a primit a ajuns viral

    Răspunsul public, devenit viral, pe care îl primeşte o tânără de 25 de ani, în urma unei postări

    O angajată a companiei Yelp/Eat24 a postat săptămâna trecută pe blogul personal un text adresat CEO-ului Yelp, Jeremy Stoppelman, prin care se plângea de salariul mic pe care aceasta ajunsese să-l primească – aproximativ 8 dolari/oră, după reţinerea tuturor taxelor, scrie Business Insider.

  • Soţ şi soţie, contracandidaţi la primărie

    Un primar din judeţul Vâlcea, care vrea pentru a treia oară fotoliul din edil, are în campania din acest an un adversar de temut… soţia. Femeia, angajată a Primăriei Popeşti, şi-a anunţat candidatura din partea unui alt partid şi este susţinută în cursă chiar de fiica lor, scrie Digi24

    Rewena Şerban este prima dintre cei doi soţi care şi-a anunţat candidatura pentru fotoliul de primar al comunei Popeşti din judeţul Vâlcea. Femeia este în prezent şefa Serviciului de Taxe şi Impozite din Primărie şi candidează din partea Partidului Social Românesc. Ea spune, însă, că nu îşi vede soţul ca pe un adversar politic.

    Rewena Şerban: „Nu sunt rivală cu nimeni. (Dacă dumneavostră veţi reuşi să câştigaţi alegerile, soţul cum credeţi că va reacţiona?) Eu cred că se bucură. (Invers?) Invers mă bucur mai mult să câştige el.”

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • O angajată concediată fără motiv de către şefi dintr-o companie din România a primit 24 de salarii compensatorii

    “Angajatorul pune condiţiile la angajare. La plecare, le pune angajatul”, spune Carmen Ştirbu, senior associate în cadrul casei de avocatură Schoenherr şi Asociaţii.

    Companiile continuă să facă ordine nu doar în rândul angajaţilor din posturile de execuţie, ci şi în rândul celor ce îi conduc. Uneori, prezenţa lor pe statul de plată nu s-a mai justificat şi sub pretextul “optimizării costurilor” angajaţii au ieşit din schemă. “Cei mai mulţi se simt nedreptăţiţi şi spun că au fost concediaţi abuziv, iar alţii nu vor decât să se razbune pe fostul angajator”, spunea anterior avocatul Iulian Pătrăşcanu.

    Radu Furnică, preşedintele firmei Leadership Development Solution, care a recrutat de-a lungul carierei peste 600 de manageri de top, spune că profilul managerilor cu cele mai multe şanse de a încheia o clauză de exit este extrem de exclusivist şi indică personajele cu funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte de companie, din domenii puternice, precum serviciile financiare, şi cu experienţă de măcar 20 de ani în spate. La plecare, aceştia pot primi între şase şi 12 salarii compensatorii, în funcţie de poziţia ocupată şi de negocierea initială.

    Există totuşi şi cazuri ce ies din tipare. “Discutam cu un manager din FMCG, care îmi spunea că şi-a negociat în contract o clauză de exit de 15 salarii compensatorii”, spune George Butunoiu, head hunter-ul ce conduce firma de executive search George Butunoiu Ltd.. Sunt însă mai rare şi nu sunt legate atât de practicile specifice domeniului sau companiei, ci de cât de dorit a fost managerul respectiv la momentul angajării.

    Angajaţii lipsiţi de acest “privilegiu” stabilesc abia la final o sumă pentru care sunt dispuşi să plece. Uneori, pretenţiile managerilor depăşesc orice imaginaţie. “Cel mai exotic caz pe care l-am avut a fost al unei femei manager din telecom, care a cerut 99 de salarii compensatorii. Până la urmă, a primit doar 24″, povesteşte avocatul Iulian Pătrăşcanu. El mai spune că în topul celor mai războinici angajaţi, femeile ocupă de departe locul fruntaş, majoritatea acceptând cu greu faptul că nu mai sunt dorite sau utile în companie.

    În alte cazuri, când este vorba de companii multinaţionale, plata salariilor compensatorii se face conform unei alinieri la politica centrală a companiei-mamă. “Am avut un client, manager de bancă, restructurat şi care la plecare a primit nu cât erau dispuşi să-i ofere şefii săi locali, adică două salarii compensatorii, ci valoarea stabilita prin politica de la nivel global, adică cinci salarii compensatorii”, îşi aminteşte Pătrăşcanu. În acest caz, conflictul de muncă nu a mai ajuns până în instanţă, ci s-a consumat în spatele uşilor închise, în urma unor negocieri la sânge, asistate de avocaţi. “Sunt şi cazuri când discuţiile sunt imposibile, iar reacţiile managerilor sunt surprinzătoare. Am mers, la un moment dat, cu un client la negociere, iar fostul său şef a luat foc când a văzut ca a venit cu avocatul şi a avut o ieşire nervoasă”, afirma Pătrăşcanu.

    Multe companii au fost nevoite să plătească din greu pentru decizia de a concedia, după ce foştii angajaţi şi-au cerut drepturile în instanţă. Nouă din zece cazuri ce ajung în faţa judecătorilor se termină cu câştigul salariatului, nu doar pentru că legislaţia muncii îi este favorabilă acestuia, ci şi pentru că în companii sunt multe nereguli în ceea ce priveste relatţile dintre angajaţi şi angajatori.

  • Angajata unei firme de credit din Făgăraş, arestată pentru un prejudiciu de peste 1,3 milioane lei

    Poliţia Judeţeană Braşov a anunţat, miercuri, că o femeie de 66 de ani din Făgăraş a fost reţinută şi apoi arestată preventiv, marţi, după ce a adus un prejudiciu de peste 1,3 milioane de lei firmei la care lucra, o instituţie de credit, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Făgăraş, au stabilit că în perioada 2012-2014, angajata ar fi întocmit în fals 106 contracte de împrumut pe numele unor persoane din zona Făgăraşului, prin imitarea semnăturii acestora pe contracte şi pe alte documente (dispoziţii de plată către casierie şi angajamente de plată ale giranţilor), fără ca persoanele în numele cărora au fost luate împrumuturile şi giranţii să aibă cunoştinţă de acest lucru.

    În acest fel, angajata a cauzat un prejudiciu total de 1.316.300 de lei.

    “În data de 31 august, angajata instituţiei a fost reţinută de poliţişti sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată şi a fost prezentată ieri (marţi – n.r.) Judecătoriei Făgăraş. În urma probatoriului administrat de poliţişti şi procurorul de caz, instanţa a dispus arestarea ei preventivă pentru 30 de zile. Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii întregii sale activităţi infracţionale”, a spus comisarul şef Liviu Naghi, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Braşov.

    De asemenea, poliţiştii au început demersurile în vederea luării măsurilor asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului cauzat, potrivit sursei citate.

     

  • Casa Albă a angajat prima persoană transsexuală

    Raffi Freedman-Gurspan, o femeie transsexuală de culoare, este cea mai nouă angajată a Casei Albe. În administraţia Obama se regăsesc şi alte persoane transsexuale, însa Raffi este prima care lucrează direct pentru preşedinte, scrie publicaţia Quartz.

    Casa Albă a declarat pentru Washington Post că Freedman-Gurspan a fost numită în acest post datorită abilităţilor de conducere arătate în promovarea drepturilor persoanelor transsexsuale. Potrivit profilului Linkedin, ea a studiat Ştiinţe Politice, iar din 2009 a lucrat in organizaţii non-guvernamentale promovând drepturile persoanelor transsexuale.

    Numirea lui Raffi Freedman-Gurspan a generat laude din partea liderilor organizaţiilor pentru drepturile omului şi din partea comunităţilor LGBT. Ei si-au exprimat speranţele că această numire va aduce în atenţia publicului drepturile persoanelor transsexuale.

  • Cât se câştigă cu adevărat la McDonald’s România. Mărturii ale angajaţilor

    O angajată a McDonald’s a povestit pe site-ul undelucram.ro cât se câştigă la cel mai mare lanţ fast-food.

    Tânăra, pe nume Cami, susţine că, deşi salariul iniţial nu este unul impresionant, se poate avansa destul de rapid, iar remuneraţia va fi mai consistentă. În plus, pe lângă bani, există şi alte beneficii ale angajării la McDonald’s, după cum reiese din relatarea lui Cami.

    Cât se câştigă cu adevărat la McDonald’s România. Mărturii ale angajaţilor

  • O angajată a Primăriei Iaşi cu care Nichita a avut o relaţie l-ar fi denunţat pe edil la DNA

    Potrivit unor surse judiciare, Adina Samson, în vârstă de 33 de ani, şefa Serviciului Managementului Calităţii din cadrul Primăriei ieşene, l-ar fi denunţat pe edilul Gheorghe Nichita la DNA, după ce ar fi constatat că este în permanenţă urmărită, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De altfel, potrivit unor angajaţi ai Primăriei, Gheorghe Nichita şi Adina Samson aveau o relaţie amoroasă de câţiva ani, biroul unde lucrează femeia fiind alăturat celui al primarului, însă, întrucât avea bănuieli că Adina Samson îl înşeală, Nichita i-ar fi făcut cadou acesteia un telefon mobil pe care i-a instalat un program informatic, cu scopul de a o supraveghea.

    Aceleaşi surse spun că poliţiştii locali o urmăreau pe Adina Samson, pentru a-i raporta primarului cu cine se întâlneşte femeia şi unde se află aceasta.

    Totodată, primarul Iaşiului, prin aplicaţiile instalate pe telefonul mobil al femeii, avea acces la conţinutul e-mail-urilor şi mesajelor SMS trimise sau primite de către Adina Samson, mai spun sursele menţionate.

    Primarul Gheorghe Nichita a divorţat anul trecut, fosta sa soţie fiind profesoară la un liceu din Iaşi.

    Primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, este suspectat de abuz în serviciu, fiind acuzat că îi folosea pe angajaţii Poliţiei Locale, instituţie subordonată Primăriei, să supravegheze anumite persoane, iar directorul Poliţiei Locale îl ţinea la curent cu toate detaliile legate de persoanele urmărite.

    Joi după-amiază, primarul Gheorghe Nichita a fost ridicat de procurorii anticorupţie de la vila sa din Copou şi adus la Bucureşti pentru audieri. După mai mult de şapte ore de audieri, el a fost reţinut, fiind suspectat de abuz în serviciu şi urmând a fi prezentat, vineri, la Tribunalul Bucureşti, cu propunere de arestare.

    Alături de el, vor fi aduşi în faţa instanţei şi şeful Poliţiei Locale ieşene, Liviu Hliboceanu, şi adjunctul său, Ştefan Avîrvarei, reţinuţi în cursul serii de joi în acelaşi dosar.

    Tot joi, procurorii DNA i-au ridicat pentru audieri în acest dosar pe trei şefi de servicii din cadrul Primăriei Iaşi, între care şi Adina Samson. Alături de Samson au fost ridicaţi Dumitru Tomorug şi Eugen Chişcă.

    Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a primarului Iaşiului, Gheorghe Nichita, pentru instigare la: folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată (cinci acte materiale), abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

    Alături de el, au fost reţinuţi directorul general al Poliţiei Locale Iaşi, Liviu Hliboceanu, pentru folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată (3 acte materiale) şi abuz în serviciu, şi Ştefan Avîrvarei, şef servicu în cadrul Poliţiei Locale, pentru folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, complicitate la abuz în serviciu, abuz în serviciu, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

    Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie-aprilie 2015, Gheorghe Nichita, abuzând de funcţia deţinută, în mod repetat, i-a determinat pe Hliboceanu şi Avîrvarei, dar şi pe alţi angajaţi ai Primăriei să efectueze, personal sau prin intermediari, verificări în baze de date care conţin informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, iar ulterior să folosească informaţiile astfel obţinute şi să permită accesul unor persoane neautorizate la aceste informaţii, pentru a obţine personal foloase nepatrimoniale necuvenite. În aceeaşi perioadă, Nichita, cu intenţie, i-a determinat pe ceilalţi doi inculpaţi să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, prin efectuarea, fie personal, fie prin intermediul altor angajaţi ai Poliţiei Locale, a unor activităţi de supraveghere a unei persoane, cu consecinţa prejudicierii intereselor legale ale instituţiei din care făceau parte şi pentru a obţine un folos nepatrimonial necuvenit.

    În cursul lunii martie 2015, spun anchetatorii, Ştefan Avîrvarei a dat ajutor unei persoane necunoscute din cadrul Primăriei municipiului Iaşi, pentru ca aceasta, la instigarea primarului, să facă transferuri bancare în valoare de 2.000 de lei în contul unui angajat al unei instituţii publice, aflată în subordinea edilului. Suma de bani reprezenta cheltuielile făcute de angajatul respectiv în timpul activităţilor de supraveghere.

    Nichita Gheorghe era ţinut la curent cu activităţile de supraveghere, în timp real, continuau şi atunci când acesta era plecat din localitate, potrivit DNA.

    În cursul lunii aprilie 2015, pentru a avea un control permanent asupra activităţilor zilnice ale persoanei supravegheate, Avîrvarei, determinat de Nichita, a achiziţionat un program informatic conceput în scopul de a asigura accesul fără drept la un sistem informatic şi a deţinut această aplicaţie pe care a pus-o ulterior la dispoziţia acestuia din urmă, în acelaşi scop. Această aplicaţie de tip “spy”, a fost instalată din dispoziţia lui Nichita pe un telefon mobil ce a fost făcut cadou ulterior persoanei supravegheate.

    În cursul aceleiaşi luni, primarul municipiului Iaşi l-a determinat pe Avîrvarei să acceseze fără drept sistemul informatic aparţinând persoanei supravegheate, în scopul de a obţine date informatice referitoare la locaţia GPS, fotografii, videoclipuri, e-mail-uri, mesaje tip SMS, transmisii de date realizate prin aplicaţii Skype, WhatsApp.

    Gheorghe Nichita este primar al Iaşiului din anul 2003, iar din iulie 2000 este membru PSD, fiind şi lider al organizaţiei judeţene a partidului, dar şi vicepreşedinte la nivel naţional.