Telefonul seamănă foarte mult cu un iPhone, atât la exterior cât şi pe partea software. Iconiţele aplicaţiilor sunt similare sau chiar identice cu cele din iOS.
Faptul că dezvoltatorii de tehnologie din statul comunist se inspiră de la produsele Apple nu mai surprinde pe nimeni. Red Star 3.0, sistemul de operare „naţional” pentru PC-uri din Coreea de Nord, seamănă foarte mult cu macOS. Mai mult, recent a fost lansată o tabletă numită… IPad.
Citeşte continuarea pe www.go4it.ro
Telefonul seamănă foarte mult cu un iPhone, atât la exterior cât şi pe partea software. Iconiţele aplicaţiilor sunt similare sau chiar identice cu cele din iOS.
Faptul că dezvoltatorii de tehnologie din statul comunist se inspiră de la produsele Apple nu mai surprinde pe nimeni. Red Star 3.0, sistemul de operare „naţional” pentru PC-uri din Coreea de Nord, seamănă foarte mult cu macOS. Mai mult, recent a fost lansată o tabletă numită… IPad.
Citeşte continuarea pe www.go4it.ro
Studiul relevă faptul că, în mod tipic, utilizatorii instalează 12 aplicaţii Android în fiecare lună, dar şterg doar 10 dintre ele, prin urmare adaugă lunar două aplicaţii pe dispozitivul lor. Cu cât mai multe aplicaţii sunt instalate, cu atât organizarea lor este mai importantă pentru a preveni dezordinea digitală. Kaspersky Lab a descoperit, însă, că doar în jumătate dintre cazuri (55%), utilizatorii revizuiesc conţinutul dispozitivelor şi şterg documentele şi aplicaţiile inutile.
Descoperirile sunt parte dintr-un nou raport alcătuit de Kaspersky Lab si denumit ”Dezordinea digitală şi pericolele sale”. Studiul este bazat pe informaţiile dintr-un sondaj online realizat în 17 ţări, o analiză statistică din Kaspersky Security Network (KSN) şi un experiment despre performanţele aplicaţiilor, realizat de Kaspersky Lab prin testări interne.
Dezordinea digitală creată înseamnă că actualizarea şi trierea aplicaţiilor sunt mai importante ca oricând, pentru a combate programele malware care folosesc vulnerabilităţile aplicaţiilor ca să pătrundă în dispozitive. Dar studiul a arătat că, într-un sfert dintre cazuri (28%), utilizatorii îşi actualizează aplicaţiile de pe dispozitivele lor doar atunci când sunt forţaţi să o facă, iar în 10% dintre cazuri, ei încearcă să evite total acest lucru.
Unul dintre principalele pericole este acela că aplicaţiile însele pot pune informaţiile utilizatorului şi dispozitivele în pericol din cauza activităţii de zi cu zi. Datele tehnice ale Kaspersky Lab arată că, din 100 de aplicaţii Android pe care utilizatorii le pot administra (de exemplu, instala şi şterge), 83 au acces la date sensibile despre utilizator, cum ar fi contactele din agendă, mesaje, informaţii şi pot chiar realiza apeluri şi trimite SMS-uri.
Alte descoperiri din cadrul KSN arată cum aplicaţiile pot să opereze fără permisiunea utilizatorului. În medie, utilizatorii au 66 de aplicaţii pe dispozitivele Android. Atunci când a fost testat un eşantion reprezentativ dintre 66 cele mai populare aplicaţii Android, 54 au fost lansate în background fără ca utilizatorii să le fi atins măcar, consumând, în medie, 22 Mb trafic pe zi fară nicio interacţiune cu utilizatorul.
”Utilizatorii îşi expun dispozitivele şi datele personale la ameninţări de securitate pentru că nu iau câteva măsuri simple, dar esenţiale pentru dispozitivul lor, care presupun să curăţe şi să actualizeze software-ul şi aplicaţiile, să regleze setările şi să dezinstaleze aplicaţiile care nu mai sunt folosite”, spune Andrei Mochola, Head of Consumer Business la Kaspersky Lab. “Dezordinea digitală de pe dispozitivele noastre este un semn că nu ne ocupăm deloc de aceste aplicaţii. Riscul este însă să ne confruntăm cu erori ale dispozitivelor, probleme privind durata de viaţă a bateriilor sau infectarea cu malware. Aplicaţiile au acces la cele mai sensibile şi personale date de pe dispozitivele noastre, iar utilizatorii adesea nu sunt conştienţi de faptul că aceste informaţii sunt împărtăşite cu terţi. Le recomandăm utilizatorilor să facă ordine în ”casele” lor digitale. La fel cum o cameră curată şi ordonată aduce o nouă energie în casă, în acelaşi fel, un computer sau un smartphone ordonat este folosit cu mai multă plăcere şi, cel mai important, în siguranţă. ”
Pentru a combate dezordinea şi a proteja datele personale, utilizatorii ar trebui să respecte câteva măsuri:
Smartphone-ul modular ar fi trebuit să fie un telefon căruia utilizatorul îi putea schimba când voia camera foto, bateria sau ecranul, în funcţie de ce nevoi avea. Lenovo a dezvoltat un telefon care ne aduce aminte de această tehnologie prin dezvoltarea modulelor Moto. Moto Mods sunt produse ce, pur şi simplu, se lipesc de telefon (magneţi şi puţină magie) şi îmbunătăţesc un aspect al telefonului – fie camera, fie autonomia bateriei sau sunetul.
Moto Z este un smartphone Android cu aer de iOS ce m-a surprins plăcut, iar faptul că-i poţi adăuga module îi aduce un plus de savoare. Telefonul este arătos, fiind construit după tendinţele actuale de design: este realizat din oţel şi alte metale, are colţurile rounjite, butoane minimale pentru volum şi pornire; are un singur port, deoarece şi chinezii de la Lenovo au urmat tendinţa pornită de Apple, renunţând la jackul pentru căştile audio.
Telefonul are o construcţie premium, e plăcut de ţinut în mână şi fin la atingere, iar cadrul mare şi rotund din jurul camerei foto îi dă un aer retro. Pentru că este un telefon compatibil cu modurile Moto, Moto Z are pe spate câţiva pini vizibili ce trebuie protejaţi cu o carcasă sau cu un modul. Smartphone-ul vine cu o carcasă din plastic, care oferă aderenţă, însă nu este la fel de aspectuoasă. Vestea bună este că utilizatorii pot comanda şi alte carcase, mai pe placul lor. Cu toate că Moto Z este realizat din metal, telefonul nu se simte greu (136 grame), ceea ce mie îmi place foarte mult, dar ştiu alte persoane care preferă produse mai cu „greutate“ (iPhone 7 are 138 de grame, dar se simte mai greu în palmă).
Singurul lucru care mi-aş fi dorit să fi fost îmbunătăţit este spaţiul din josul telefonului. „Bărbia“ device-ului este prea mare, un spaţiu inutil ce putea fi eliminat şi mărit ecranul. Producătorul ar fi putut muta logo-ul „Moto“ de lângă senzorul de amprentă şi să-l aşeze lângă difuzorul de sus, astfel ar mai fi câştigat spaţiu pentru ecran.
Display-ul telefonului, Amoled, este absolut superb; cu o rezoluţie quad-HD (1.440 x 2.560 pixeli) ce redă culorile vivid, ecranul este foarte luminos şi poate fi folosit fără probleme afară, şi în general e foarte plăcut de privit. Alături de Samsung S7 Edge, cred că este cel mai bun display la ora actuală. Unghiurile de vizualizare sunt foarte bune, iar pasionaţii de jocuri video şi cei care obişnuiesc să se uite la multe clipuri video vor aprecia rezoluţia şi densitatea de pixeli a Moto Z (535 ppi, faţă de 401 ppi ai lui iPhone 7 plus).
La interior, Moto Z vine cu un procesor Snapdragon 820, 4 GB RAM şi spaţiu de stocare de 32 sau 64 GB. Ceea ce înseamnă că poate rula fără probleme orice joc sau aplicaţie disponibilă în Google Play în momentul de faţă. În ritmul de utilizare normală, în perioada de testare, telefonul nu s-a blocat, nu s-a poticnit niciodată. Foarte rar aplicaţia de fotografie a telefonului avea unele întârzieri, dar cred că asta se leagă mai degrabă de software, nu de hardware. Vorbind de software, telefonul are instalat Android 6.0, însă se poate trece la Android 7.0. Un alt lucru pe care-l apreciez la Lenovo şi Motorola este faptul că telefoanele au sisteme de operare pur Android, fără aplicaţii în plus, fără prostioare de care nu ai nevoie. Şi dacă nu-ţi place Androidul clasic, oricând poţi customiza după cum doreşti, cu ajutorul aplicaţiilor.
Camera de 13 MP face o treabă bună în majoritatea timpului; este rapidă, calitatea imaginii este bună, însă nu atinge capitolul de performanţă al telefoanelor ca Samsung S7 Edge, Google Pixel XL sau iPhone 7 plus. Moto Z pierde puncte la capitolul detalii şi la culoare (cel puţin în luptă cu S7 care are culori mai vii). Şi la capitolul video situaţia este asemănătoare, cu menţiunea că imaginea video în condiţii de luminozitate scăzută procesată de Moto Z este mai detaliată şi mai vibrantă decât cea obţinută de S7 sau iPhone 7 plus.
Am testat şi module Moto: boxa, bateria externă şi camera foto. Modulul de baterie externă este cel mai simplu şi funcţionează exact ca o baterie externă doar că este eliminat cablul, iar manevrabilitatea este sporită serios. Telefonul se îngroaşă şi devine mai greu, dar câştigi un plus de autonomie. Fără bateria externă, telefonul duce o zi de muncă (browsing, messenger, câteva apeluri şi o sesiune mică de gaming), iar cu bateria externă autonomia creşte la două zile. Bateria nu este grea, fiind facil de cărat pretutindeni; frumuseţea este că se încarcă în acelaşi timp cu bateria telefonului. Moto Z este dotat cu modul „turbo charging“, ceea ce îl face să se încarce în 30 de minute cam 40%. Bateria ataşată (alimentată 100%) va încărca telefonul cam 40-50% în 60 de minute.
Modulul boxă este dezvoltat în parteneriat cu JBL şi am rămas plăcut impresionat de calitatea audio şi de volumul emanat. Boxa poate umple cu uşurinţă o cameră, iar sunetul este bun, cu destul bas, cu acute bune şi cu medii plăcute. Alături de ecranul excelent, acestă boxă poate fi o modalitate foarte bună pentru gameri de a transforma telefonul într-o mică consolă de gaming.
Ultimul şi cel mai interesant, din punctul meu de vedere, modul testat este Hasselblad True Zoom, care oferă telefonului un zoom optic incredibil de 10x. True Zoom are un senzor de 12 MP, vine cu lentile zoom (echivalentul a 25-250 mm) însă cu valori modeste ale aperturii (f/3,5 – f/6,5). Valoarea ISO (sensibilitatea imaginii) poate creşte până la 3.200, iar, alături de stabilizare optică, utilizatorul poate fotografia şi în condiţii mai puţin ideale, dar să nu vă aşteptaţi la rezultate uimitoare. Dacă zoomul este extraordinar, modulul nu are opţiunea HDR, care este disponibilă pe telefon, ceea ce face ca imaginile să nu fie la fel de contrastante ca şi cele surprinse cu camera telefonului; şi faptul că are o apertură atât de mare (f/3,5) face ca izolarea subiectului să nu fie cea mai bună). De asemenea, True Zoom este capabil să filmeze doar Full HD, nu şi 4K, cum poate telefonul.
Per total, imaginile surprinse de modulul Hasselblad sunt bune şi ar putea fi o soluţie pentru persoanele care nu vor să care un aparat foto după ei, dar vor ceva mai multă flexibilitate când doresc să fotografieze (jurnaliştii, de exemplu). Totuşi, modulul nu este ieftin şi nici foarte confortabil de purtat dacă îl păstrezi tot timpul lipit de telefon.
Moto Z este un telefon bun, poate chiar foarte bun de unul singur, dar cu modulele Moto câştigă şi mai multă apreciere. Metoda de prindere a modulelor este simplă şi eficientă, iar utilitatea acestora depinde foarte mult de felul în care utilizatorul vrea să folosească telefonul.
CASETĂ TEHNICĂ:
Procesor: Snapdragon 820
RAM: 4 GB
Video: Adreno 530
Ecran: 5,5 inchi, 1.440p quad HD (2.560 x 1.440), 535 ppi
Stocare: 32 GB
Baterie: 2.600 mAh
Sistem de operare: Android 6.0/7.0
Dual-SIM
Cameră principală : 13 MP, f/1,8, stabilizare optică a imaginii, stabilizare video, filmare 4K, slow-motion
Camera frontală: 5 MP, f/2,2
Cititor de amprente
Cei care vor să beneficieze de noua îmbunătăţire trebuie să îşi descarce ultima versiune WhatsApp. Aceasta îţi va permite, de asemenea, să trimiţi 30 de fotografii sau videoclipuri odată, până acum limita fiind de 10. WhatsApp a făcut o serie de îmbunătăţiri în ultimile luni. De exemplu, în decembrie, compania deţinută de Facebook a permis utilizatorilor să editeze mesajele trimise, înainte de a fi citite.
WhatsApp pare să testeze noua opţiune pentru iPhone, conform unei imagini postate pe Twitter. În noiembrie, aplicaţia a lansat oficial şi serviciul de video calling la nivel global pentru utilizatorii iOS, Android şi Windows Phone.
Azi a avut loc vânzarea găzduită pe site-ul JD.com, iar tot stocul s-a epuizat în 60 de secunde. Totuşi retailerul nu a vrut să dezvăluie câte unităţi a vândut, ci doar că în curând va mai avea loc încă o vânzare. Înainte de asta, peste 100,000 de oameni au precomandat telefonul.
Nokia 6 are procesor octa-core Snapdragon 430, display de 5.5inch 1080p, 4GB de RAM si 64GB memorie internă, o cameră frontală de 8MP şi cea din spate de 16MP. Bateria este de 3.000 mAh, vine cu Android 7.0, iar preţul este de doar 245 de dolari.
Momentan produsul este disponibil doar în China.
India ocupă primul loc în topul ţărilor în care s-au descărcat cele mai multe aplicaţii pentru Android – peste 6 miliarde – în 2016. Pe locurile doi şi trei s-au situat SUA şi Brazilia, potrivit firmei de cercetare App Annie. Cea mai populară aplicaţie în statul din Asia esteWhatsApp.-story go4it.ro
India este a doua cea mai mare piaţă din lume pentru smartphone-uri, după China. Trebuie precizat faptul că magazinul virtual de aplicaţii Google Play nu este disponibil în China, din cauza cenzurii de stat. Acolo oamenii descarcă aplicaţii din magazinele virtuale ale producătorilor de telefoane sau ale unor giganţi precum Baidu sau Tencent.
Huawei şi-a propus ca în următorii doi ani să depăşească Apple şi să devină numărul doi pe piaţa globală de smartphone-uri, după Samsung. Iată, însă, că gigantul din China a depăşit deja rivala sud-coreeană la un indicator important. Potrivit firmei de cercetare a pieţei Strategy Analytics, Huawei a devenit, în cel de-al treilea trimestru al acestui an, cel mai profitabil producător de smartphone-uri cu sistem de operare Android. Asta s-a întâmplat, bineînţeles, după ce Samsung a consemnat pierderi masive în urma incidentului Galaxy Note7, scrie Go4IT
Pe locurile doi şi trei după Huawei s-au situat, în topul profitabilităţii pe segmentul Android, alte două branduri chineze, Vivo şi Oppo. La fel ca Huawei şi aceste două companii fac parte din top cinci cei mai mari producători globali de telefoane inteligente.
Profitul operaţional obţinut de Huawei de pe urma smartphone-urilor a fost de peste 200 milioane de dolari în cel de-al treilea trimestru al anului şi echivalentul a 2,4% din profitul total consemnat în industrie.
Acum ceva timp o companie a creat o comapanie pe Kickstarter pentru produsul său, NoPhone, o bucată de plastic, ce se asemănă unui smartphone, dar care e doar o bucată de plastic. Pe atunci compania a strâns fonduri de 18.000 de dolari de la entuziaşti.
Compania revine cu a doua variantă a produsului, NoPhone Zero, care tot nu face nimic, dar costă mai puţin. Doar 5 dolari. „NoPhone nu are garanţie şi nu este menit pentru a putea fi folosit la ceva”, se arată pe site-ul companiei.
Pe de altă parte, în India se poate achiziţiona un smartphone doar cu 4 dolari, fiind cel mai ieftin smartphone din lume. Telefonul se numeşte Freedom 251 şi este echipat cu un procesor quad-core ce rulează la 1,3 GHz, 8 GB capacitate de stocare, o cameră foto de 3,2 megapixeli şi va rula Android 5.1.
O firmă de securitate din SUA a descoperit un software preinstalat pe o serie de telefoane care funcţionează cu Android ca sistem de operare, care monitorizează totul, de la locurile unde merg utilizatorii, la persoanele cu care vorbesc şi cui scriu mesaje. Autorităţile americane spun că încă nu este clar dacă rapoartele reprezintă data mining făcut în secret pentru scopuri comerciale, de reclamă, sau un efort al guvernului de la Beijing de a colecta date despre utilizatori, relatează Ziarul Financiar.
Clienţii internaţionali care folosesc telefoane cu Android sunt cei mai afectaţi de acest software. Totuşi, numărul exact de telefoane care sunt ”infectate” este încă neclar. Compania chineză care a produs softwareul, Shanghai Adups Technology, susţine că acel cod ar rula pe 700 de milioane de dispozitive, de la telefoane şi maşini la alte dispositive smart.
Un producător american de telefoane – BLU Products – a anunţat că peste 120.000 de telefoane au fost afectate şi că a trebuit să facă un update de soft pentru a repara problema.
Kryptowire, firma de Securitate care a descoperit vulnerabilitatea, a anunţat că softwareul Adups a transmis întreg conţinutul mesajelor, listelor de contacte, jurnalelor de apeluri, locaţia clienţilor, precum şi alte date către un server din China. Codul vine preinstalat pe telefoane, iar clienţii nu au idee că sunt supravegheaţi. ”Chiar dacă ai fi vrut să ştii, nu ai fi putut”, susţine compania americană de securitate.
Experţii de securitate găsesc frecvent vulerabilităţi în produsele electronice de consum, dar acesta este un caz exceptional. Nu este un ”bug” sau o eroare, Adups a creat softwareul special ca producătorii chinezi să îşi monitorizeze utilizatorii, potrivit unui document prin care Adups explică problema executivilor de la BLU.
Reprezentanţi ai Adups au spus că ”este o companie privată, care a făcut o greşeală”.
Episodul arată încă o dată cum secuirtatea datelor poate fi compromise prin lanţul de distribuţie, fără cunoştinţa producătorului sau clienţilor. De asemenea, oferă şi o perspectivă asupra modului în care companiile chineze, de cele mai multe ori la îndemnul sau cu aprobarea guvernului, monitorizează comportamentul utilizatorilor şi fură datele acestora.
Citeşte continuarea articolului pe ZF