BusinessMagazin

Tag: ancheta

  • Conssiliul Concurenţei: Legislaţia în domeniul deşeurilor medicale trebuie revizuită

    Autoritatea de concurenţă a făcut această recomandare în urma derulării unei anchete sectoriale pe piaţa serviciilor de tratare şi eliminare a deşeurilor medicale, în cadrul căreia a constatat că legislaţia specifică este ambiguă şi incompletă, iar modul de aplicare şi interpretare al acesteia de către autorităţile implicate îngreunează accesul pe piaţă şi extinderea activităţii operatorilor, ceea ce duce la restrângerea concurenţei.

    De exemplu, autorizaţii şi metodologii de lucru dintr-un judeţ nu sunt acceptate în alt judeţ. De asemenea, unele administraţii locale impun prevederi care încalcă obligaţii stabilite prin reglementări ale altor autorităţi. Durata procesului de autorizare poate ajunge la 1 an şi chiar mai mult, implicând şi o etapă de pre-autorizare de 6 luni.

    Consiliul Concurenţei consideră că Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului trebuie să interpreteze similar legislaţia privind autorizarea staţiilor de transfer pentru deşeuri medicale.

    Staţiile de transfer sunt puncte intermediare între locul de generare al deşeurilor (spaţiul unităţii sanitare) şi locul de eliminare, având ca scop concentrarea deşeurilor provenite de la puncte de colectare multiple.

    La ora actuală, poziţiile acestor instituţii nu converg, afectând intrarea şi dezvoltarea pe piaţa deşeurilor medicale: Ministerul Sănătăţii susţine că operatorii care desfăşoară activităţi de tratare/eliminare a deşeurilor medicale pot deţine staţii de transfer pentru deşeuri medicale, în timp ce Ministerul Mediului (prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – ANPM, autoritate de autorizare şi control) consideră că transportul deşeurilor medicale se poate face fără colectare şi depozitare intermediară, direct la instalaţiile de tratare. Mai mult, ANPM central şi agenţiile judeţene au abordări diferite în privinţa autorizării staţiilor de transfer.

    Un alt aspect ce ar trebui clarificat se referă la aplicarea principiului proximităţii, care presupune ca deşeurile să fie valorificate şi eliminate cât mai aproape de locul de generare. Dispoziţiile legale privind principiul proximităţii sunt lipsite de claritate, iar mecanismul de verificare al respectării proximităţii de către ANPM nu este definit /prevăzut, astfel că decizia de aprobare a transportului nu se face pe baza unor criterii clare şi transparente, putând avea un caracter discreţionar.

    Consiliul Concurenţei mai recomandă deblocarea de către Ministerele Sănătăţii şi Mediului a situaţiei privind aprobarea Strategiei şi Planului de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale la nivel naţional, documente care ar fi trebuit să fie elaborate până la data de 18 ianuarie 2014.

    Analiza Consiliului Concurenţei a mai arătat că piaţa serviciilor de tratare şi eliminare a deşeurilor medicale este puternic concentrată, trei companii gestionând aprox. 70% din totalul cantităţilor de deşeuri medicale în 2019, iar primele cinci aprox. 80%.

    Astfel, compania Stericycle România este principalul jucător, deţinând o cotă de piaţă de peste 40% raportată atât la volumul de deşeuri medicale gestionate, cât şi valoric.

    Deşeurile medicale au un regim special din punct de vedere al colectării, depozitării, transportului şi tratării/eliminării, pentru fiecare dintre etape existând dispoziţii legale foarte stricte.

    Astfel, responsabilitatea gestionării revine producătorului de deşeuri (unităţii medicale) sau, după caz, oricărui deţinător de deşeuri care are obligaţia de a efectua operaţiunile de tratare sau de a le transfera unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare şi/sau eliminare a acestora.

    Costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor sunt suportate de către producătorul de deşeuri sau, după caz, de deţinătorul acestora.

    Deşeurile medicale se pot procesa prin incinerare (toate) şi/sau prin decontaminare termică la temperaturi scăzute (unele).

    Decontaminarea termică a deşeurilor se bazează pe acţiunea căldurii umede sau uscate pentru îndepărtarea microorganismelor conţinute în deşeurile medicale, în timp ce incinerarea se realizează la temperaturi medii şi ridicate (+800 ºC_+1100ºC) şi poate fi aplicată unei game largi a deşeurilor rezultate din activitatea medicală (excepţie fac cele care conţin metale grele sau cele pentru care există recomandări speciale).

    Instalaţiile active pentru procesarea deşeurilor medicale (22) sunt răspândite în 7 din cele 8 regiuni ale ţării, Nord-Vest fiind singura regiune în care nu există nicio instalaţie funcţională.

    În regiunea Vest se află cele mai multe echipamente de decontaminare termică (4), iar în regiunea Sud, inclusiv Bucureşti-Ilfov, cele mai multe incineratoare (3). Opt operatori deţin 12 instalaţii de sterilizare termică şi 10 companii deţin fiecare câte un incinerator.

    În Regiunea Centru nu se află niciun incinerator, iar în regiunea Sud-Est nicio instalaţie de decontaminare termică.

    Pe piaţă există patru companii care deţin atât instalaţii de decontaminare termică, cât şi instalaţii de incinerare: Stericycle Romania, Mondeco, Pro Air Clean Ecologic şi Demeco.

    De asemenea, patru companii deţin doar instalaţii de sterilizare termică a deşeurilor medicale (AKSD România, Bio Hazard, Ecologmed şi Perfect Curier), iar şase (Eco Burn, Eco Fire Sistems, Enviro Ecobusiness, Mediline Exim, Pro Air Clean şi Xtreme Ecoenergy Group) sunt operatori autorizaţi care oferă servicii de eliminare a deşeurilor medicale prin incinerare.

    Atribuirea contractelor se face fie prin atribuire directă, în cazul unor sume mai mici de 135.000 lei, fie prin licitaţii deschise, în situaţia unor cantităţi mai mari de deşeuri medicale, prin SEAP. Durata contractuală este cel mai adesea anuală sau multianuală (24 luni).

    Prin urmare, atât la nivelul cererii, cât şi la nivelul ofertei, există tendinţa pachetizării serviciilor, din motive de preţ, logistice, fiind mai uşor de urmărit buna gestionare a deşeurilor în mod integrat.

    Potrivit legislaţiei, deşeurile medicale se pot preda doar operatorilor autorizaţi pentru transport şi eliminare şi doar către operatori cu instalaţii autorizate, ceea ce presupune că unităţile sanitare pot încheia contracte fie cu eliminatori care au şi autorizaţie pentru transport, fie cu companii de transport care au încheiate contracte cu eliminatori.

  • Provocare extremă pe TikTok cu bandă adezivă pe nas şi gură. Influencer anchetat

    Potrivit La Stampa, influencerul are 48 de ani şi este din provincia Siracuza.

    În contextul monitorizării reţelei de internet, anchetatorii au identificat un link pe Tik Tok, atribuibil profilului influenceriţei din Sicilia, cu imagini care surprind o provocare între o femeie şi un bărbat. Ambii îşi înfăşoară complet feţele, inclusiv nasul şi gura, cu bandă adezivă transparentă, în aşa fel încât să nu poată respira.

    Videoclipul a fost considerat de anchetatori ca fiind „extrem de periculos”, deoarece este vizibil pentru toţi utilizatorii fără restricţii, inclusiv de minori, aşa cum s-a întâmplat recent cu provocări similare. Prin urmare, a fost eliminat de pe Tik Tok.

    Anchetatorii au constatat că, de-a lungul timpului, celebritatea pe social media a publicat şi numeroase alte provocări video cu acelaşi conţinut, care i-au permis să câştige popularitate şi aprecieri de la 731.000 de adepţi de vârste diferite.

    O fetiţă de 10 ani a din Palermo a murit recent asfixiată, informaţiile de până acum ducând la ipoteza că participa la o provocare numită „jocul cu eşarfa” pe TikTok.

  • Ancheta în dosarul Mineriadei trebuie refăcută. Dosarul se întoarce la procurorii militari

    ÎCCJ a decis, joi, ca Dosarul „Mineriada” să se întoarcă la procurorii militari, pentru a reface ancheta.

    Dosarul a fost trimis înapoi, în 2019, de ÎCCJ la Parchetul General şi au fost eliminate probe, SIIJ şi procurorul general au contestat măsura.

    ÎCCJ a respins toate aceste contestaţii şi, astfel, va fi reluată toată ancheta, decizia de joi fiind definitivă.

    Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis, în mai 2019, restituirea dosarului Mineriadei la parchet, fiind anulate ordinele de punere sub acuzaţie a inculpaţilor, dar şi toate probele din rechizitoriu.

    Decizia a fost pronunţată într-o şedinţă la care au avut acces părţile din dosar.

    După încheierea şedinţei, soluţia pronunţată de instanţă a generat un val de nemulţumiri în rândul părţilor civile din dosar, care au acuzat „injustiţie”.

    „Pentru injustiţia asta nefuncţională aservită ne luptăm de 29 de ani, au rămas urmaşi, dar acest dosar istoric arată clar că noi cu sânge am câştigat libertatea. Ce rost mai am eu faţă de societate, când nu am parte de acest proces echitabil. Bataie de joc”, a spus Marin Stoica, unul din părţile civile din dosar.

    La rândul său, Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 decembrie 1989, a spus că speranţa moare ultima şi că e încrezător că procurorul general interimar, la acea vreme Bogdan Licu, va găsi o soluţie. Mărieş nu a acuzat decizia instanţei, ci termenul „nepermis” de mai bine de un an în care dosarul s-a aflat în cameră preliminară.

    Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat, în iunie 2017, cercetările în dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990” şi au dispus trimiterea în judecată a cauzei, 14 persoane, printre care Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu, fiind judecate.

    Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a alţi 1.242.

    În dosar au fost introduse drept părţi responsabile civilmente mai multe instituţii ale statului, precum Ministerul Finanţelor, MAI, SRI, Parchetul General, Guvernul României, Jandarmeria Română, MApN, Ministerul Economiei.

  • Percheziţii în Franţa la foşti şi actuali membri ai Guvernului,în ancheta privind gestionarea Covid

    Agenţi ai autorităţilor au percheziţionat casele şi birourile ministrului Sănătăţii, Olivier Véran, şi şefului Direcţiei Generale a Sănătăţii, Jérôme Salomon. De asemenea, au avut loc percheziţii la domiciliul fostului prim-ministru Edouard Philippe, la fostul ministru al Sănătăţii Agnès Buzyn şi la fostul purtător de cuvânt al Guvernului Sibeth Ndiaye. A fost percheziţionat şi sediul Direcţiei de Sănătate Publică din Franţa.

    Percheziţiile au avut loc în cadrul procedurii de informare judiciară lansată de Curtea de Justiţie a Republicii în vederea investigării modului în care a fost gestionată criza sanitară.

  • Noi dezvăluiri la Vatican privind afacerile cu proprietăţi de lux din Londra. Sumele sunt uriaşe

    Cardinalul Becciu, care a fost silit să demisioneze de către Papă săptămâna trecută, a supravegheat şi achiziţii ale unor apartamente de lux din cartierul Knightsbridge din Londra, potrivit Financial Times. Demisia a apărut după ce cardinalul a supravegheat o investiţie suspectă tot în Londra.

    Cardinalul, care a fost omul numărul doi în cadrul Secretariatului de Stat al Vaticanului, a supravegheat o investiţie care presupunea cumpărarea mai multor apartamente din Londra, în valoare de 95,75 de milioane de lire.

    E-mailurile şi conturile financiare, consultate de Financial Times, arată că Angelo Becciu, cardinalul pe care Papa Francisc l-a forţat să demisioneze săptămâna trecută, a investit fondurile Vaticanului într-un portofoliu de apartamente de lux, situate în zona pieţei Cadogan din cartierul Knightsbridge, una dintre cele mai scumpe zone rezidenţiale din Londra.

    Dezvăluirile privind achiziţiile suplimentare de proprietăţi de lux din Londra, decise de clericul italian în vârstă de 72 de ani, vin pe fondul unei investigaţii realizate de magistraţii Vaticanului asupra unei alte investiţii, de 350 de milioane, în imobiliare din cartierul Chelsea, pe care cardinalul Becciu a supravegheat-o în 2014. Ancheta a dus la inspecţii ale poliţiei la birourile Vaticanului, confiscări de documente, suspendări ale mai multor oficiali ai Sfântului Scaun şi o arestare.

    Noile documente, care nu sugerează însă nicio acţiune greşită, aduc încă o dată în atenţia publicului activităţile financiare ale Secretariatului de Stat, biroul administraţiei centrale a Vaticanului, a cărui misiune este şi aceea de a investi sume de sute de milioane de euro proveniţi din donaţii ale credincioşilor catolici.

    Cardinalul Becciu a fost omul numărul doi în cadrul Secretariatului între 2011 şi 2018. Vineri, el a spus că Papa Francisc i-a cerut să demisioneze şi a promis că îşi va apăra nevinovăţia în faţa tuturor acuzaţiilor de administrare defectuoasă a fondurilor Vaticanului. „Papa mi-a spus că nu mai are încredere în mine pentru că a primit un raport de la magistraţi, că am comis un act de deturnare de fonduri. I-am acceptat cererea de a mă retrage. Dar sunt nevinovat şi o voi arăta”, a spus cardinalul Becciu.

    Potrivit documentelor, cardinalul a supravegheat o investiţie care presupunea cumpărarea mai multor apartamente din Londra, în Piaţa Cadogan, în Hans Place şi Pavilion Road. În total achiziţiile s-au ridicat la 95,75 de milioane de lire. Această sumă a fost parţial finanţată cu ipoteci de la fosta bancă elveţiană BSI şi de la banca Rothschild, conform contractelor de împrumut consultate de FT. Iar planul de dezvoltare a fost gestionat de o companie britanică numită Sloane şi Cadogan, cu scopul de a vinde cu un anumit profit apartamentele renovate.

    Sloane & Cadogan, care nu este suspectată de nicio acţiune greşită, a refuzat să facă comentarii.

    Cardinalul Becciu nu a răspuns la întrebările care i-au fost adresate de FT prin e-mail. Anterior a spus că investiţiile în proprietăţi din Londra reprezentau o acţiune acceptată de Vatican şi un mod de utilizare responsabilă a banilor încredinţaţi Secretariatului.

  • Ancheta de la Sectorul 1: Bărbatul care a ieşit cu 473 de procese verbale candida pentru CL

    Comisar şef de poliţie Ionuţ Dana, de la Direcţia Generală de Poliţie a Municipului Bucureşti, declarat, marţi, că opt persoane, de la mai multe partide, au fost audiate, luni, în cazul scandalului de la Sectorul 1.

    „Secţia 4 Poliţie a primit un apel pe 112 de la un bărbat care a sesizat faptul că din incinta unde este constituit Biroul Electoral al Sectorului 1 un bărbat a ieşit şi are asupra sa mai multe procese verbale de la secţiile de votare, procese verbale într-un număr mai mare. La faţa locului s-au deplasat poliţiştii de la Secţia 4, iar în incinta clădirii unde este constituit şi Biroul Electoral au fost găsite mai multe persoane, membri ai mai multor formaţiuni politice. Toate aceste persoane au fost conduse la sediul Secţiei 4 Poliţie, împreună cu bărbatul care avea asupra sa acele procese verbale”, a spus comisarul şef Dana.

    Potrivit acestuia, bărbatul avea asupra sa 473 de procese verbale.

    „La sediul Secţiei 4 Poliţie au fost audiate 8 persoane în legătură cu ceea ce s-a întâmplat acolo, în zona Biroului Electoral al Sectorului 1. Procesele verbale găsite asupra bărbatului sunt în număr de 473. În continuare efectuăm cercetări sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru infracţiunea prevăzută de art. 391 privind falsificarea de documente şi evidenţe electorale. În continuare noi facem verificări prin Autoritatea Electorală Permanentă pentru a stabili autenticitatea acelor procese verbale găsite asupra bărbatului”, a mai spus Ionuţ Dana.

    Întrebat ce funcţie avea bărbatul asupra căruia s-au găsit procesele verbale, comisarul şef de poliţie spus că acesta era înscris pe lista electorală a unui partid la rubrica de consilieri locali.

    Întrebat, în continuare, dacă procesele verbale erau strânse legal pentru numărătoarea paralelă sau fuseseră furate, Dana a răspuns că acest lucru este verificat şi, în acest moment Poliţia nu se poate pronunţa dacă a fost vorba de ceva legal sau ilegal.

    „Nu putem acuza pe nimeni, facem cercetări in rem. Verificăm autenticitatea proceselor verbale prin AEP”, a mai spus comisarul şef de poliţie Ionuţ Dana.

  • Scandal post-alegeri. Clotilde Armand cere Parchetului general să preia ancheta privind situaţia voturilor din Sectorul 1

    Clotilde Armand a anunţat că va cere o anchetă a situaţiei voturilor, marţi. „Astăzi voi solicita Parchetului General al României să preia ancheta despre situaţia de la Biroul Electoral al Sectorului 1. Să înţelegem şi noi o treabă”, a scris politiciana pe pagina sa de Facebook.

    Primarul în funcţie al Sectorului 1 nu se lasă şi cere Biroului Electoral Central renumărarea voturilor.

    Clotilde Armand, câştigătoarea alegerilor în sectorul 1 a anunţat că urmează să ceară marţi, Parchetului General, să preia ancheta despre situaţia voturilor de la Sectorul 1, unde a fost deschis deja un dosar penal in rem (pentru faptă n.red.) în speţa persoanei prinse cu peste o sută de procese-verbale asupra sa.

    „Aud că prietenul lui Omar Hayssam (Marcel Ciolacu) împreună cu fostul primar bolşevic de la Sectorul 1 (da, este un bolşevic pur sânge care a transformat Poliţia Locală în poliţie politică şi a folosit-o să mă urmărească) vor să renumere voturile pentru că ţineţi-vă bine: ”voturile reprezintă voinţa şi speranţa oamenilor. Iar acestea nu trebuie în niciun caz furate.” Really? Şi în 2016 ce-aţi făcut domnilor?! Acum, eu vreau să-i lămuresc pe cei doi în felul următor. Astăzi voi solicita Parchetului General al României să preia ancheta despre situaţia de la Biroul Electoral al Sectorului 1. Să înţelegem şi noi o treabă”, a scris politiciana pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anchetă la DSP Timiş, după ce 2 primari aflaţi în carantină au primit derogări de la această măsură

    Conducerea DSP Timiş a anunţat că a demarat o anchetă internă după ce doi primari din judeţ, aflaţi în carantină, au primit derogări de la această măsură din partea unor reprezentanţi ai instituţiei.

    Potrivit legii, derogările trebuie emise de către CJCCI cu avizul DSP, potrivit unui comunicat al DSP Timiş, remis presei în urma informaţiilor apărute în spaţiul public privind derogarea măsurii de carantină acordată celor doi edili din judeţul Timiş.

    „În cazul celor două persoane publice, reprezentanţii instituţiei noastre şi-au depăşit atribuţiile şi nu au informat conducerea legat de aceste solicitări. În acest context, a fost demarată cu celeritate o anchetă internă, urmând ca persoanele care se fac responsabile de această situaţie să fie supuse rigorilor de procedură internă, mergând până la încetarea raporturilor de muncă”, se arată în comunicat.

    Reprezentanţii DSP Timiş spun că măsurile dispuse vor fi făcute publice după finalizarea anchetei.

    Premierul Ludovic Orban a acuzat duminică faptul că un primar din Timiş a primit o astfel de derogare de la DSP.

    „PSD-ul se comportă în cel mai profund dispreţ faţă de lege. Văd dau un caz, primar din Dumbrăviţa, aflat în izolare, care face campanie, a ieşit din izolare, sigur că cu avizul DSP-ului. La Dumbrăviţa, Timiş”, a declarat şeful Guvernului.

  • Teste COVID cu „iz penal” în Dolj: Şefii laboratoarelor ar fi refuzat să facă teste

    Şefii laboratoarelor de analize medicale din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase Craiova şi al Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova sunt vizaţi de o anchetă penală.

    Procurorii susţin că, aproape două luni, aceştia au refuzat să lucreze probe prelevate de la persoane suspecte de COVID-19, aduse de Direcţia de Sănătate Publică.

    În schimb, ar fi lucrat teste la cerere, plătite de cei care voiau să plece în străinătate.

    Managerii spitalelor neagă acuzaţiile. Recunosc că se fac şi teste la cerere- 20, zilnic.

    „Cred că în ultima săptămână, în fiecare zi pleacă maşină la Bucureşti, fie la Institutul Cantacuzino, fie la Medlife, fie la Synevo, fie la Regina Maria. Se trimit 200, 300, 400 de probe zilnic”, spune Iuliana Manea, coordonator Inspecţia Sanitară DSP Dolj.

    La rândul său, Jan Pîrgaru, epidemiolg DSP Dolj, declară: „Rezultatele au fost primite foarte târziu, la un interval de 5-7 zile, chiar 10 zile.

    „Există un număr mare de infectaţi. Cred că se putea face mult mai mult, dacă aveam informaţia mult mai devreme şi puteam să ne organizăm”, adaugă Florin Stancu, director DGASPC Dolj.

    Pe de altă parte, Laurenţiu Ivanovici, manager SJU Craiova, spune că este adevărat că uneori a existat un număr mare de teste solicitate, câteva sute, şi nefăcând faţă, pentru că există o capacitate limitată de testare, au existat întârzieri.

    „Avem un aparat care efectuează un număr de 150 de teste, zilnic. Nu se pune în discuţie de a refuza probele. Se pune în discuţie capacitatea de testare a unui aparat. Numărul fiind limitat, zilnic trebuie să facem o prioritizare în cee ace priveşte testele recoltate din spital. Am lucrat foarte multe teste şi pentru DSP Dolj”, a declarat Adina Turcu, manager Spitalul de Boli Infecţioase Craiova.

    În ultimele săptămâni, într-un cămin de bătrâni din Craiova şi într-un centru pentru persoane cu dizabilităţi din Filiaşi, aproximativ 200 de persoane s-au îmbolnăvit de COVID-19. Epidemiologii din cadrul DSP Dolj spun că rezultatele testelor au venit chiar şi după 10 zile.

     

  • Oraşul unde preţurile la măşti şi dezinfectanţi au explodat. Autorităţile au pornit o anchetă

    Parchetul din Milano face o anchetă după ce preţurile la dezinfectanţi şi măşti au explodat online, în condiţiile în care în magazine şi farmacii aceste produse nu se mai găsesc. 

    Preţurile măştilor şi ale dezinfectanţilor, în contextul infecţiilor cu coronavirus, au crescut dramatic pe unele site-uri, scrie La Stampa.

    Preţurile online au crescut în momentul în care stocurile din farmacii şi supermarketuri au dispărut, ajungând la 70 de euro pentru trei măşti din hârtie.

    Parchetul din Milano a deschis o anchetă deocamdată împotriva unor persoane necunoscute, bănuind că s-a făcut „speculă” cu produse de igienă de bază.

    În Italia, ultimele informaţii arată că şapte persoane au murit din cauza virusului Covid-19, iar numărul persoanelor infectate a ajuns la 229.