BusinessMagazin

Tag: analizare

  • Fotografia care a declanşat cea mai mare criză nucleară din istorie

    Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.

    Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.

    Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.

    Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.

    Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.

  • Volumele curierilor DPD au crescut cu 10% în septembrie

    Produsele pentru copii şi rechizitele s-au vândut cel mai bine în intervalul 1-15 septembrie al acestui an, această categorie de produse generând aproximativ cea mai mare parte a totalului de 350.000 de colete livrate de DPD România în perioada de referinţă.

    Categoriile de produse de pe acest segment care au generat cele mai multe livrări pentru curierii DPD România, în intervalul analizat, au fost cele comercializate de magazine online din zone precum cărţi, rechizite, îmbrăcăminte şi încălţăminte.  

    „Începerea anului şcolar ne arată o dată în plus faptul că shopping-ul online, cu precădere în spaţiul urban, este preferat celui clasic, chiar şi când vine vorba de pregătirea celor mici pentru şcoală. Din intervalul analizat, 11 septembrie a fost ziua cea mai încărcată pentru curierii noştri”, a declarat Lucian Aldescu, CEO DPD România. 

    Potrivit CEO-ului companiei, în ceea ce priveşte topul zonelor în care au fost expediate cele mai multe colete, în perioada analizată, acesta este dominat de Bucureşti-Ilfov, urmat de Cluj, Timişoara şi Iaşi.  

  • E OFICIAL – mâncăm mai prost decât în UE. Ce au arătat ANALIZELE comparative

    “La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice.

    Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.

    Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a spus Tănăsuică.

    Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.

    Astfel, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g.

    Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.

    Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara zilei de miercuri.

    “Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră.

    Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea, scrie realitatea.net

  • E OFICIAL – mâncăm mai prost decât în UE. Ce au arătat ANALIZELE comparative

    “La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice.

    Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.

    Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a spus Tănăsuică.

    Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.

    Astfel, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g.

    Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.

    Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara zilei de miercuri.

    “Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră.

    Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea, scrie realitatea.net

  • E OFICIAL – mâncăm mai prost decât în UE. Ce au arătat ANALIZELE comparative

    “La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice.

    Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.

    Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a spus Tănăsuică.

    Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.

    Astfel, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g.

    Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.

    Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara zilei de miercuri.

    “Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră.

    Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea, scrie realitatea.net

  • Banii pot cumpăra fericirea. În cadrul cercetării au fost analizate peste 6.000 de persoane

    Cercetarea sugerează că persoanele ar trebui să evite ,,terapia prin cumpărături” pentru a se simţi mai bine, notează Independent. Persoanele cu o stare materială bună şi-ar putea utiliza banii pentru a plăti alte persoane pentru ca acestea să le îndelinească treburile zilnice, precum curăţenia, gătitul sau realizarea cumpărăturilor.

    Profesorul, Elizabeth Dunn a declarat ,,Deşi cumpărarea timpului poate fi un amortizor al presiunii exercitate de viaţa de zi cu zi, foarte puţine persoane apelează la acest beneficiu chiar dacă îşi permit”. ,,Iniţial am considerat că acest beneficiu este resimţit doar de persoanele cu o stare materială bună, dar aceleaşi efecte au fost descoperite în întreg spectrul al veniturilor,” a adăugat Dunn. 

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Fotografia care a declanşat cea mai mare criză nucleară din istorie

    Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.

    Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.

    Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.

    Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.

    Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.

  • GFK: În România, retailul creşte peste media europeană

    Puterea de cumpărare în 2016: Cea mai mare creştere, în Europa Centrală şi de Est

    Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16,153 € de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior. Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere.

    Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş.

    Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spaţiile comerciale pentru 2017: Creştere economică robustă pentru ţările UE

    GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice. GfK estimează o creştere între 4 si 5,5% pentru Croaţia, Bulgaria şi ţările baltice, iar în Polonia puţin peste  5%, graţie aprecierii zlotului polonez, precum şi creşterii veniturilor şi a preţurilor. După un declin de doi ani, retailerii din Grecia pot respira uşuraţi datorită unei creşteri de un procent prognozat pentru 2017.

    Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail din cheltuielile totale: Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial

    Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere.

    Inflaţie: Preţurile cresc treptat

    La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%.

    Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017. Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta.

    Profitabilitatea spaţiilor comerciale: Dezvoltarea inegală a spaţiilor de retail

    Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17m² pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent. Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului. Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia.

    Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului.

    În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 m², şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/m².

    „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert. „Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate.”

    Despre studiu

    Cifrele comunicate de GfK pentru cifra de afaceri şi puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană). 

  • Capcana în care cad cei care îşi cumpără RCA pe şase luni

    Pentru că sunt mai ieftine, cei mai mulţi şoferil români îşi încheie poliţe RCA pe şase luni. La un calcul simplu, însă, se constată că de fapt cei care îşi cumpără poliţe pe 6 luni sunt dezavantajaţi.

    Conform unor date publicate de ASF, preţul mediu al unei poliţe de asigurare RCA pe un an a fost, în perioada analizată, de 457 de lei pentru persoane fizice. ASF a calculat şi prima medie anualizată aferentă contractelor pe şase luni, calculată tot aşa. A reieşit 611 lei.

    Aşadar, cine a încheiat două poliţe RCA consecutive, fiecare pe şase luni, a plătit 611 lei, în medie, cu 33% mai mult decât dacă ar fi încheiat o singură poliţă, pe un an.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Capcana în care cad cei care îşi cumpără RCA pe şase luni

    Pentru că sunt mai ieftine, cei mai mulţi şoferil români îşi încheie poliţe RCA pe şase luni. La un calcul simplu, însă, se constată că de fapt cei care îşi cumpără poliţe pe 6 luni sunt dezavantajaţi.

    Conform unor date publicate de ASF, preţul mediu al unei poliţe de asigurare RCA pe un an a fost, în perioada analizată, de 457 de lei pentru persoane fizice. ASF a calculat şi prima medie anualizată aferentă contractelor pe şase luni, calculată tot aşa. A reieşit 611 lei.

    Aşadar, cine a încheiat două poliţe RCA consecutive, fiecare pe şase luni, a plătit 611 lei, în medie, cu 33% mai mult decât dacă ar fi încheiat o singură poliţă, pe un an.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro