Tag: analiza

  • De ce s-a prăbuşit lanţul de restaurante al lui Jamie Oliver? Un răspuns este Brexit

    Grupul, care include lanţul italian Jamie, Barbecoa şi Fifteen, a fost redus de la 25 de restaurante la trei.

    Dispariţia restaurantelor face parte dintr-o tendinţă mai largă, potrivit statisticilor firmei de date CGA. Lanţurile au înregistrat o scădere cu 1,1% a numărului de restaurante în anul încheiat în martie, o scădere mai accentuată decât scăderea de 0,1% înregistrată din decembrie până în decembrie, care a fost prima scădere într-un deceniu.

    Kate Nicholls, directorul executiv al organismului comercial UKHospitality, spune că se închid 15 restaurante pe săptămână, pe fondul politicilor politice şi economice “tulburi” care afectează cheltuielile de consum.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un an de de la intrarea în vigoare a Regulamentului privind protecţia datelor: 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor în UE

    Obiectivul principal al normelor a fost acela de a le oferi cetăţenilor mijloacele necesare pentru a-şi exercita drepturile şi de a-i ajuta să dobândească un nivel mai mare de control asupra datelor lor cu caracter personal. Acest lucru se întâmplă deja, deoarece cetăţenii europeni încep să îşi folosească noile drepturi, peste două treimi dintre ei (67%) fiind la curent cu acest regulament.

    La un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comitetul european pentru protecţia datelor, înfiinţat recent, a înregistrat peste 400 de cazuri transfrontaliere de utilizare abuzivă a datelor cu caracter personal în Europa. În total, în uniune, numărul de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor este de 89.271.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul firmelor radiate s-a apropiat de 56.000 în primele patru luni ale anului, nivel record al ultimilor zece ani

    Numărul firmelor radiate în primele patru luni ale anului a ajuns la 55.942, aproape dublu (94,3%) faţă de perioada similară a anului trecut, indicând un nivel record al ultimilor zece ani, arată o analiză Sierra Quadrant pe baza datelor de la  Registrul Comerţului.

    Spre comparaţie, în primele patru luni din 2018 numărul firmelor radiate a fost de 28.787, echivalentul unei creşteri de numai 4,94% faţă de anul anterior.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Mai mult de trei sferturi dintre români cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită

    Cea mai mare parte a românilor apreciază ca fiind rea sau foarte rea atât situaţia economică actuală a ţării, cât şi pe cea din sistemul de sănătate şi din cel educaţional. Pe primul loc în topul îngrijorărilor cu privire la situaţia României se găseşte nivelul corupţiei.

    Instituţia internă în care românii au cea mai mare încredere este Armata, în timp ce NATO este instituţia internaţională care se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile sondajului realizat de INSCOP Research în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019.

    Peste trei sferturi dintre români (76,4%) cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce doar 18,5% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie bună. 5,1% nu ştiu sau nu răspund.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Oana Taban, CEO şi fondator { Dent Estet }

    •   Spune că pentru ea, o creştere sănătoasă, organică, bazată pe o analiză şi o pregătire profundă, este întotdeauna mai valoroasă decât una explozivă.
    •   Este de părere că nu există o reţetă secretă care să garanteze cuiva succesul în afaceri; totuşi, crede că fără pasiune nu poţi atinge performanţa şi că oamenii nu trebuie să se teamă să îşi asume riscuri.
    •   Cel mai important sfat pe care l-ar acorda oricărei persoane care îşi doreşte să urmeze calea antreprenoriatului în domeniul medicinei dentare este să se informeze şi să analizeze cu atenţie ce presupune în realitate managementul unei clinici, comparativ cu a profesa ca medic într-o clinică sau într-un cabinet – „Cu siguranţă, pentru orice medic stomatolog tranziţia de la medicină la activităţile de management reprezintă o provocare”.
    •   Pentru a face cu adevărat performanţă în domeniu este nevoie să te înconjuri de oameni dedicaţi, specialişti care caută perfecţionarea în permanenţă – „De aceea, abilităţile şi cunoştinţele de management al echipei şi al oamenilor sunt extrem de importante”. 

    Cifră de afaceri (2018): 10 mil. euro
    (Dent Estet face parte din grupul MedLife, care a raportat la finalul anului 2018 o cifră de afaceri pro-formă, consolidată la nivel de grup, în valoare de 804 mil.lei)

  • Inteligenţa artificială a ajutat unele businessuri să îşi crească deja marja de profit cu peste 5%

    Businessurile americane de transport şi logistică care au adoptat soluţii de inteligenţă artificială se bucură deja de marje de profit mai bune chiar şi cu peste 5%, potrivit unui raport semnat de Business Insider.

    Până acum, mai mulţi jucători din piaţă au investit în echipe de cercetare şi în analiză de date pentru a-şi spori eficienţa operaţională.

    Cu toate acestea, în ultimii ani volumele de date sunt din ce în ce mai ridicate, iar informaţiile valoroase obţinut de companii în urma analizelor sunt fragmentate la un nivel din ce în ce mai detaliat, astfel încât companiile au nevoie de inteligenţă artificială acum pentru a-şi putea analiza şi sorta datele şi pentru a oferi experienţe cât mai personalizate.

    Potrivit datelor companiei de consultanţă McKinsey pe anul 2017, cei care au adoptat devreme tehnologiile de inteligenţă artificială în sectorul de transporturi şi logistică s-au bucurat de o majorare a marjei de profit cu peste 5%.

    Între timp, datele arată că jucătorii din sector care nu au adoptat tehnologia au avut de pierdut prin comparaţie.

    Chiar şi aşa, adopţia în masă este departe chiar şi la nivelul companiilor mari. Doar 21% dintre companiile de transport şi logistică intervievate de McKinsey au trecut de o etapă iniţială de testare a soluţiilor de inteligenţă artificială şi doar în anumite părţi ale businessului.

    Provocările pe care le întâlnesc companiile din sector care vor să îşi implementeze soluţii de inteligenţă artificială sunt numeroase, dar se referă în principal la investiţii majore şi schimbări la nivel organizatoric.

     

  • Donald Trump a făcut un nou anunţ surprinzător referitor la Imigranţi

    „Din cauza faptului că democraţii refuză să modifice legislaţia foarte periculoasă privind migraţia, noi într-adevăr ne gândim, după cum s-a relatat, să trimitem imigranţii în anumite oraşe. Stânga radicală pare să aibă o politică a frontierelor deschise, a braţelor deschise, deci acest lucru ar trebui să îi facă foarte fericiţi”, a transmis Donald Trump prin Twitter, conform agenţiei Associated Press.

    Presa relatase că Administraţia Donald Trump analiza această posibilitate, dar, înainte ca preşedintele să transmită acest mesaj, Casa Albă şi oficiali din cadrul Departamentului pentru Securitate Internă negaseră informaţiile.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Cum poţi transforma datele în soluţii de business

    SAS Institute este un producător de software de analiză avansată a datelor, iar filiala din România lucrează cu unele dintre cele mai mari bănci şi firme de telecomunicaţii şi de utilităţi. Soluţiile SAS Institute permit companiilor să analizeze datele pe care le deţin cu scopul de a realiza segmentări avansate ale portofoliului de clienţi pentru a lansa oferte personalizate sau pentru a identifica soluţii de reducere a costurilor, fiind utilizate în general de companii medii şi mari. În România compania lucrează în general cu clienţi din sectorul privat, potrivit ZF.

    Ştefan Baciu a preluat funcţia de country sales lead la SAS România la începutul lui 2018; anterior, el a activat în industria soluţiilor avansate de business analytics, având mai multe roluri, de la vânzări la marketing. El deţine un MBA de la Universitatea Warwick din Marea Britanie, cu o diplomă de merit în fuziuni şi achiziţii.

    „Inteligenţa artificială (IA) e acum un buzzword, la fel şi RPA (robot process automation – n.red.) sau machine learning; au mai fost şi altele înainte”, remarcă Ştefan Baciu. E un lucru pozitiv că oamenii se uită în zona respectivă şi pot obţine avantaje competitive „substanţiale”, dar totul trebuie pus într-un context specific de business şi cu nişte rezultate concrete. „Dacă vorbeşti de IA, dar înţelegerea faţă de aceasta e că faci un chatbot în care scrii «probleme factură» şi robotul răspunde «n-am înţeles, te conectez la un operator uman», atunci nu poţi să afirmi că te foloseşti de aceste tehnologii. Noi suntem în acest business specific de analiză şi modelare de date cam de 43 de ani, am început cu zona de statistică şi am trecut spre zona de modelare.”

    În abordarea statistică, explică Baciu, pleci de la o ipoteză şi încerci să o validezi aducând şi analizând mai multe date. Cea de modelare, mai recentă, se datorează evoluţiei tehnologice. Mai exact, în cadrul acesteia porneşti de la un volum foarte mare de date şi, prin modele avansate matematice, ajungi la nişte aspecte legate de segmentare sau performanţa diverselor produse.

    Discutând despre sectorul bancar, în care SAS România are mai mulţi clienţi, Ştefan Baciu spune că fintech-urile duc abordarea relaţiilor cu clienţii cu un pas înaintea băncilor. „Cu toate acestea, băncile sunt cheie, nu e ca şi cum un fintech ar putea să joace rolul unei bănci.” Totuşi, arată el, fintech-urile forţează băncile să se ducă mai aproape de client. „Toate interacţiunile dintre bancă şi client spun ceva despre comportamentul celui din urmă. Spre exemplu, să spunem că eşti la mall într-o perioadă de reduceri şi începi să cumperi; banca ştie că tu, pe data de X, trebuie să plăteşti rata la casă şi te-ai apropiat de suma minimă de care ai nevoie ca să plăteşti acea rată. Şi aici, prin abordarea de real-time banking, poate să îţi trimită o notificare sau să îţi ofere, pe loc, un overdraft pe care poţi, printr-o simplă apăsare, să îl accepţi, explică managerul SAS.

    O altă abordare este cea legată de analiza textului: „Când faci o tranzacţie, scrii la detalii că sunt bani pentru credit, pentru maşină şi aşa mai departe. Când suni în call center, operatorul trebuie să noteze ceea ce s-a discutat; putem lua în calcul şi textele de pe social media. Tot acest text, acest volum uriaş, poate fi analizat; noi putem identifica entitatea, problema şi chiar sentimentul – fie el negativ, pozitiv sau neutru. În această zonă, Baciu spune că au existat câteva proiecte interesante: „O bancă a vrut să îşi modeleze activitatea şi deciziile strategice luând în calcul ce cred clienţii despre ei; vedeau pe o hartă toate sucursale şi sentimentele clienţilor lor pe fiecare sucursală în parte, dar şi sentimentele faţă de competiţie. Având aceste informaţii, poţi să înţelegi ce se întâmplă bine sau rău şi unde.”

    Un alt sector în care analiza datelor ar putea juca un rol important este cel al asigurărilor. „Văd un interes crescut şi avem discuţii avansate pe zona de asigurări, în special pe segmentul de fraude. Analiza îi poate ajuta din două perspective: în primul rând cu reducerea fraudei şi reducerea costurilor legate de aceasta – şi avem aici o platformă de identificare şi prevenire a fraudelor. E suficient să ai 4-5% din total cereri frauduloase, pentru că asta înseamnă un volum foarte mare. Tu ai o echipă limitată dedicată investigaţiilor şi trebuie să îi trimiţi pe oamenii aceia acolo unde e cea mai mare probabilitate de fraudă, explică Baciu. În al doilea rând, el se referă la clienţii corecţi ai companiilor de asigurări, care pot suferi şi ei din cauza incidenţei mari a fraudelor. „De ce să îi penalizezi pe ei (întârziind procesul n.red.), care reprezintă probabil 95% din total? Având un sistem eficient, ai posibilitatea să facilitezi procesul de rambursare a banilor.

    La nivel global, compania SAS va investi în următorii trei ani un miliard de dolari în inteligenţa artificială, sprijinind inovaţia în dezvoltarea de softuri, educarea, crearea unor pachete de servicii profesionale şi multe altele. Planurile companiei sunt construite pe o fundaţie care include un portofoliu de soluţii de advanced analytics (analiză avansată a datelor), machine learning (învăţare automatizată), deep learning (analiza datelor în detaliu însoţită de o capacitate superioară de învăţare automatizată), NLP (procesarea limbajului natural) şi computer vision (metode şi sisteme computaţionale capabile să perceapă lumea pe baza unor imagini şi înregistrări video). Programele educaţionale şi expertiza oferită vor ajuta companiile să echipeze personalul de conducere şi analiştii de date pentru viitorul IA, oferind tehnologia, abilităţile şi sprijinul necesar pentru transformarea organizaţiilor acestora. Investiţia de un miliard de dolari pentru dezvoltarea de soluţii IA ţinteşte trei mari domenii: inovare în cercetare (R&D) – domeniu în care SAS creşte în urma succesului eforturilor sale globale în domeniul inteligenţei artificiale; educaţie, respectiv iniţiative pentru nevoile şi sprijinul clienţilor în a înţelege şi profita mai mult de avansul IA; servicii profesionale pentru optimizarea câştigurilor companiilor în proiecte de IA.

    Prin departamentul de cercetare, SAS va investi în inovare în toate aspectele inteligenţei artificiale, punând accent pe facilitarea utilizării acestor soluţii de persoane cu abilităţi diverse – de la experţi în afaceri până la analişti de date. SAS are deja incluse în platforma sa soluţii IA pentru administrarea datelor, analiza datelor despre clienţi, siguranţa şi depistarea fraudelor, administrarea riscurilor, precum şi aplicaţii pentru diverse industrii cum sunt serviciile financiare, sănătatea, producţia sau comerţul.

    Cât de complicat este însă pentru o companie specializată în analiza de date, un domeniu de nişă, să găsească personal? „Avantajul nostru este că activăm pe piaţa locală de aproximativ 12 ani şi că avem instalată o bază de clienţi destul de mare – majoritatea băncilor, toate companiile din telco, câteva şi din manufacturing. E mai facil astfel să atragem oameni. Sigur, în ziua de azi trebuie să oferi lucrurile de bază – salariu, beneficii şi altele – dar ce caută oamenii e să lucreze la ceva interesant, să lucreze la ceva care să le crească posibilităţile de angajare şi nivelul de profesionalism şi să aibă şi flexibilitatea să lucreze de unde vor, când vor, atât timp cât îşi ating obiectivele, spune Baciu.

    “Proiectele din zona de data science sunt foarte inovatoare, găseşti o grămadă de idei interesante şi îţi oferă o pregătire într-un rol care chiar e de viitor.

    În anul 2017, SAS România (prin SAS Anaytical Solutions SRL) a avut venituri de 11,9 mil. lei, cu un profit net de aproape 750.000 de lei şi un număr mediu de 8 angajaţi.

    Anul trecut a fost un an de consolidare pentru companie, aducându-se noi resurse în echipă. „Am crescut – nu potrivit ambiţiilor noastre, dar am fost totuşi pe un trend pozitiv. Pentru anul acesta ne aşteptăm la cifre mai optimiste, eu estimez o creştere de două cifre. Oricum, trendul de creştere e susţinut de eforturile de anul trecut, pentru că în businessul în care suntem noi există un ciclu de vânzare destul de lung, de 6-9 luni”, explică Ştefan Baciu.

    „Pentru anul viitor sunt un pic preocupat, să spun aşa, pentru că avem câteva proiecte întârziate; avem clienţi majori din industria bancară, cea telecom, sunt şi câteva proiecte întârziate în zona de banking din cauza presiunilor pe noile taxe.” Baciu spune că este însă optimist, pentru că zona pe care activează SAS România e foarte specifică. „Noi ne uităm şi la zona de costuri, avem diverse instrumente pentru optimizarea costurilor, vizualizarea cererii pentru anumite produse, astfel încât să se poată face economii consistente.”

  • ANALIZĂ. Ce afaceri rulează o benzinărie: „Antreprenorii“ care gestionează staţiile Petrom au ajuns la un business de 6 mil. euro pe fiecare unitate

    Ce business a făcut în medie anul trecut fiecare staţie din această adevărată reţea de „antreprenoriat“?
     
    „Vânzările la nivel de staţie de carburanţi de 5,03 mil. litri în România în 2018, în creş­tere de la 4,95 mil. litri în 2017, reprezintă o dova­dă a progresului nostru în această zonă operaţio­nală”, se arată în raportul pe 2018 publicat săptămâna trecută de OMV Petrom, cel mai mare producător local de petrol şi gaze, document care urmează să fie supus aprobării AGA din 19 aprilie.