Tag: analisti

  • Acesta este sectorul economic cu cea mai mare creştere în ultimii 10 ani

    Acesta este urmat de sectorul activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului (leasing de personal), cu un ritm de creştere a veniturilor în anul 2017 faţă de 2008 (înainte de impactul crizei financiare pe plan local) de 1.001%, până la 2,73 miliarde de lei, mai arată analiza realizată de Guda, care este şi Service Director al Coface România.

    Analiza evaluează evoluţia veniturilor companiilor active în România pentru cele 612 sectoare de activitate din CAEN. Pentru a filtra sectoarele reprezentative, preşedintele AAFBR le-a luat în considerare doar pe cele care au cel puţin 100 de companii active şi care înregistrează venituri consolidate de cel puţin 100 de milioane de lei şi le-au eliminat pe cele cu deviaţii extreme (creşteri sau scăderi semnificative) cauzate de ieşirea sau înmatricularea unor companii importante.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Sectorul horeca creşte la peste 15 miliarde de lei, ajutat de voucherele de vacanţă

    „Industria hotelurilor din România a crescut, în ultimii 5 ani, cu aproape 40%, la o cifră de afaceri de peste 5,5 miliarde de lei în 2017, estimările privind evoluţia din 2018 arată că sectorul hotelier ar putea atinge afaceri de 5,8 miliarde de lei”, arată analiza.

    Frames precizează că în privinţa restaurantelor, industria are şanse ca în 2018, pe fondul creşterii consumului, să depăşească nivelul de afaceri de 10 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de rezultatul înregistrat acum cinci ani, de 4,5 miliarde lei.

    Statisticile arată că în industria Horeca activează peste 16.000 de companii, dintre care aproape 10.000 în sectorul restaurantelor, iar firmele raportau, anul trecut, peste 82.000 de angajaţi în sectorul restaurantelor şi 45.000 în hoteluri şi pensiuni.

    „Capitala este în continuare locul care oferă cea mai largă paletă de servicii în horeca şi care înregistrează şi cele mai bune performanţe financiare”, spun analiştii.

    Potrivit datelor companiei de consultanţă, Bucureştiul reprezintă peste 30% din piaţa hotelieră (373 firme) şi mai mult de 40% din afacerile restaurantelor (2072 companii), iar deschiderea unor noi afaceri anunţă un plus semnificativ în anii următori.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Sectorul horeca creşte la peste 15 miliarde de lei, ajutat de voucherele de vacanţă

    „Industria hotelurilor din România a crescut, în ultimii 5 ani, cu aproape 40%, la o cifră de afaceri de peste 5,5 miliarde de lei în 2017, estimările privind evoluţia din 2018 arată că sectorul hotelier ar putea atinge afaceri de 5,8 miliarde de lei”, arată analiza.

    Frames precizează că în privinţa restaurantelor, industria are şanse ca în 2018, pe fondul creşterii consumului, să depăşească nivelul de afaceri de 10 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de rezultatul înregistrat acum cinci ani, de 4,5 miliarde lei.

    Statisticile arată că în industria Horeca activează peste 16.000 de companii, dintre care aproape 10.000 în sectorul restaurantelor, iar firmele raportau, anul trecut, peste 82.000 de angajaţi în sectorul restaurantelor şi 45.000 în hoteluri şi pensiuni.

    „Capitala este în continuare locul care oferă cea mai largă paletă de servicii în horeca şi care înregistrează şi cele mai bune performanţe financiare”, spun analiştii.

    Potrivit datelor companiei de consultanţă, Bucureştiul reprezintă peste 30% din piaţa hotelieră (373 firme) şi mai mult de 40% din afacerile restaurantelor (2072 companii), iar deschiderea unor noi afaceri anunţă un plus semnificativ în anii următori.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analişti: Ne aşteptăm la o creştere a preţului la petrol şi cupru în perioada următoare

    „Preţul petrolului este în uşoară creştere, datorită reducerii producţiei de către Arabia Saudită, care, în ciuda declaraţiilor de creştere a extracţiei, a redus în iulie 2018 nivelul producţiei la 10,3 milioane de barili pe zi (b/zi), ceea ce reprezintă o scădere cu 189.000 b/zi faţă de iunie 2018. Intrarea în vigoare a primei runde a sancţiunilor SUA asupra Irakului a avut, de asemenea, o influenţă semnificativă asupra preţului petrolului”, spune analistul Marek Paciorkowski.

    Potrivit analizei, cotaţia OIL WTI (Oil West Texas Intermediate, clasa de ţiţei utilizată drept referinţă în preţul petrolului) a depăşit 69 de dolari/baril, în timp ce valoarea Brent a crescut la peste 74 de dolari/baril. Alte schimbări majore pe piaţa petrolului sunt aşteptate în ultimul trimestru al anului 2018. În noiembrie 2018, este planificată încă o serie de restricţii din partea SUA, ce vizează sectorul petrolului şi al gazului iranian, precum şi operaţiuni ale băncii centrale iraniene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul analiştilor: Lira britanică s-ar putea prăbuşi cu 10% în lipsa unui acord Brexit

    Lira britanică s-a depreciat la 1,292 dolari luni, cel mai scăzut nivel din ultimele 11 luni, după ce secretarul Comerţului, Liam Fox, a transmis în weekend că există 60% şanse ca Marea Britanie să nu iasă din UE cu acordul dorit, potrivit Bloomberg.

    În contextul în care Marea Britanie se apropie de deadline-ul din martie 2019, când este programată ieşirea oficială din structura europeană, îngrijorările sunt din ce în ce mai mari şi au determinat chiar şi Banca Angliei să crească dobânzile săptămâna trecută.

    Lira s-ar putea deprecia cu circa 10% dacă piaţa se precipită mai mult pe fondul lipsei unui acord favorabil în cadrul negocierilor cu UE, potrivit analiştilor.

    În timp ce există şanse ca cele două părţi să ajungă la un compromis, „sunt şanse ca acest lucru să se întâmple doar dacă există suficientă presiune din partea pieţei asupra politicienilor”, spune Valentin Marinov de la Credit Agricole.

    „PIB-ul a pierdut iniţial 10% după referendum, deci acest nivel este minimul pe care lira l-ar putea pierde în baza lipsei unui acord comercial”, atrage atenţia Thu Lan Nguyem, economist în cadrul Commerzbank.

     

  • Avertismentul analiştilor: Lira britanică s-ar putea prăbuşi cu 10% în lipsa unui acord Brexit

    Lira britanică s-a depreciat la 1,292 dolari luni, cel mai scăzut nivel din ultimele 11 luni, după ce secretarul Comerţului, Liam Fox, a transmis în weekend că există 60% şanse ca Marea Britanie să nu iasă din UE cu acordul dorit, potrivit Bloomberg.

    În contextul în care Marea Britanie se apropie de deadline-ul din martie 2019, când este programată ieşirea oficială din structura europeană, îngrijorările sunt din ce în ce mai mari şi au determinat chiar şi Banca Angliei să crească dobânzile săptămâna trecută.

    Lira s-ar putea deprecia cu circa 10% dacă piaţa se precipită mai mult pe fondul lipsei unui acord favorabil în cadrul negocierilor cu UE, potrivit analiştilor.

    În timp ce există şanse ca cele două părţi să ajungă la un compromis, „sunt şanse ca acest lucru să se întâmple doar dacă există suficientă presiune din partea pieţei asupra politicienilor”, spune Valentin Marinov de la Credit Agricole.

    „PIB-ul a pierdut iniţial 10% după referendum, deci acest nivel este minimul pe care lira l-ar putea pierde în baza lipsei unui acord comercial”, atrage atenţia Thu Lan Nguyem, economist în cadrul Commerzbank.

     

  • Opinie Bogdan Botezatu specialist în securitate informatică la Bitdefender: Un an de la WannaCry şi GoldenEye. Companiile încă îşi revin după catastrofa fără precedent

    În România, cea mai cunoscută victimă a fost constructorul auto Dacia, care a trebuit să oprească temporar producţia şi să trimită muncitorii acasă. Costurile asociate cu cele două „pandemii” sunt estimate la valori cuprinse între 3 şi 4 miliarde de dolari, estimează analiştii – costuri care continuă să urce şi în ziua de azi, la mai bine de un an după cele două incidente.

    Potrivit unui raport Gartner asupra securităţii informatice, managerii de top – în special executivii din IT – au devenit din ce în ce mai conştienţi de responsabilitatea pe care o au de a-şi proteja organizaţia împotriva potenţialelor atacuri cibernetice. Această responsabilitate este totodată privită ca o oportunitate de a alinia obiectivele departamentului IT cu obiectivele de business ale întregii organizaţii.
    Iar dintre toate tipurile de breşe, atacurile de tip ransomware – ameninţare care blochează accesul la date şi solicită recompensă – reprezintă, de departe, cea mai mare primejdie.

    Securitatea cibernetică a devenit un subiect cheie în şedinţele consiliilor de administraţie şi, implicit, o parte esenţială a unei strategii de business. Liderii de afaceri nu au fost dintotdeauna receptivi la aceste dezbateri, însă recentul şir de incidente cibernetice au schimbat această abordare, spun analiştii.

    Numai incidentul WannaCry din mai 2017 a provocat daune cu valori cuprinse între 1,5 şi 4 miliarde de dolari la nivel global. Atacul, care ar fi fost operat de atacatori nord-coreeni, s-a răspândit în doar câteva ore în zeci şi apoi sute de ţări, afectând în mod deosebit spitale, furnizori de energie, dar şi numeroase afaceri mici şi mijlocii.

    La aproximativ o lună după incidentul WannaCry, un atac similar, numit GoldenEye sau NotPetya, a făcut ravagii similare, de data aceasta făcând victime nu doar spitale şi furnizori de energie, ci şi giganţi din transporturi precum grupul danez A.P. Moller-Maersk.

    O analiză recent publicată de Wall Street Journal arată că daunele rezultate din atacul ransomware GoldenEye continuă să urce până în ziua de azi. Motivul? La peste un an de la incident, victimele încă se luptă cu redresarea operaţiunilor.

    Printre victimele GoldenEye se numără firma americană de curierat FedEx şi compania farmaceutică Merck & Co. Cele două încă digeră consecinţele atacului, mai exact pagube de sute de milioane de dolari din vânzări pierdute pe durata întreruperii activităţii şi din actualizarea sistemelor şi înnoirea tehnologiilor.

    Dacă FedEx a cheltuit în ultimul an aproximativ 400 de milioane pe remedieri, cei de la Merck au plătit până la 670 de milioane de dolari pentru redresare. Tot din cauza incidentului, Merck s-a găsit în imposibilitatea de a livra comenzi pentru vaccinul Gardasil 9, care previne unele tipuri de cancer.

    Alte industrii care s-au numărat printre ţintele GoldenEye includ compania globală de publicitate WPP PLC, firma de avocatură DLA Piper, producători de bunuri de larg consum precum Mondelez International şi alte multinaţionale care au pierdut comenzi uriaşe în urma atacului sau au fost nevoite să investească substanţial în remedieri.

    Există şi veşti bune. Din fericire, companiile de securitate cibernetică ţin la rândul lor pasul cu ameninţarea ransomware. Prin tehnologii care folosesc inteligenţa artificială, capabile să împiedice încercările de criptare a fişierelor, soluţiile de securitate performante reuşesc să combată majoritatea atacurilor de tip ransomware – inclusiv când atacatorii exploatează o vulnerabilitate nouă. Aceste tehnologii detectează „anomalii” în comportamentul unui sistem compromis, întrerupând atacul înainte să se desfăşoare şi făcând copii de siguranţă pentru a putea restaura date eventual compromise.

    Totuşi, trebuie amintit că cea mai bună apărare împotriva ransomware rămâne crearea de copii de siguranţă – aşa –numitele backupuri. Pe lângă investiţiile în soluţii de securitate, companiile care deţin date de importanţă strategică pentru buna funcţionare a operaţiunilor, dar şi informaţii ale unor potenţiali clienţi sau parteneri au obligaţia de a păstra offline copii redundante ale acestor date în eventualitatea unui atac de tip ransomware.

    Dacă până în 2018 această obligaţie era privită mai mult ca o datorie morală faţă de business şi profitabilitate, legi noi precum regulamentul pentru protecţia datelor cu caracter personal (GDPR) fac din această cerinţă o obligaţie legală pentru conformitate.
    De ţinut minte e şi că cele două forme de ransomware se instalau fără intervenţia utilizatorului, trebuia doar ca terminalul să fie conectat la internet şi să nu aibă sistemul de operare actualizat la zi, ceea ce arată, a câta oară, cât de important e să folosim cele mai noi versiuni ale tuturor programelor şi aplicaţiilor folosite.

    După WannaCry şi GoldenEye, ransomware-ul a rămas o ameninţare la fel de agresivă. Deşi nu au mai fost raportate atacuri la o asemenea scară, a continuat să facă victime, cu precădere în sectorul medical, unde dosarele care conţin istoricul pacienţilor reprezintă ţinta favorită a atacatorilor. Dacă luăm în calcul că studii recente arată că multe dintre organizaţii susceptibile unor breşe rămân în continuare vulnerabile, putem estima că incidente similare ar putea apărea pe viitor. Depinde însă doar de felul în care se mobilizează companiile felul în care va evolua amploarea acestor incidente.

  • Una dintre cele mai mari ”televiziuni” se PRĂBUŞEŞTE. Acţiunile sunt în picaj liber

    Rezultatele anunţate de companie pentru al doilea treimestru au speriat investitorii, luni, şi au sugerat că această creştere exponenţială pe care a cunoscut-o compania se apropie de un sfârşit brusc. Acţiunile Netflix au scăzut cu 14% la 346 de dolari în tranzacţionarea după închidere pe bursa din New York.

    Pentru al doilea trimestru consecutiv Netflix a raportat un profit de 384 de milioane de dolari, adică 85 de cenţi per acţiune, în creştere de la 65,6 milioane de dolari, adică 15 cenţi per acţiune, în anul anterior.

    Nu este prima dată când Netflix ratează aşteptările analiştilor cu privire la creşterea numărului de abonaţi. Compania a ratat cifrele de trei ori în ultimele 10 trimester.

    În toal, Netflix susţine că a adăugat 670.00 de clienţi pe platforma de streaming în Statele Unite, aproape jumătate din anticipările de 1,2 milioane de clienţi noi în SUA. În plus, compania a ratat şi rezultatele aşteptate de peste hotare, cu peste 500.000 de clienţi.

    Analistul Daniel Ives din cadrul GB Insights a transmis că rezultatele erau aproape de a se transforma într-un dezastru. După mai mulţi ani în care au dat peste cap aşteptările Wall Streeet-ului, Ives spune că „aceasta este clar o pauză pentru Netflix încât ratarea la nivel internaţional a ţintei era una dintre premisele de creştere pentru următorii ani în faţa investitorillor”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • H&M se PRĂBUŞEŞTE. Decizia şoc luată de companie. Este prima oară în ISTORIA retailului când se întâmplă asta

    În timp ce H&M a reuşit să-şi păstreze dividendele la 9,75 coroane în ultimii ani, este inevitabil ca suma să scadă.

    Compania cu sediul în Stockholm se luptă cu tranziţia retailului către online, şi reuşeşte cu dificultate să îşi convingă clienţii să vină în magazinele fizice. Lupta cu Amazon şi rivalii precum Zara a dus la creşterea produselor rămase pe inventar şi la ”stricarea” bilanţului contabil a retailerului.

    Politica H&M este să distribuie cel puţin jumătate din profitul net ca dividende către acţionari. Prin păstrarea dividendelor intacte anul acesta, H&M a plătit aproape tot profitul de anul trecut.

    În condiţiile în care H&M creşte cheltuielile cu platforma online, ar putea să nu aibă suficienţi bani să menţină nivelul de anul trecut al dividendelor. În plus, analiştii se aşteaptă ca profitul companiei să scadă cu aproape 10% anul acesta. Profitabilitatea investiţiilor de capital este în scădere cu 38% faţă de T1 2016 şi la minimul ultimilor 16 ani, în timp ce nivelul datoriilor este la maximul istoric. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Rapoartele financiare Apple vor dezvălui problemele iPhone X, compania va anunţa şi noile modele

    Apple este aşteptat să raporteze marţi câştigurile trimestriale, iar tot atunci este de aşteptat ca reprezentanţii companiei să confirme ceea ce majoritatea investitorilor au acceptat în cele din urmă: faptul că iPhone X nu trăieşte mai mult decât efervescenţa iniţială; raportul ar trebui să ofere, de asemenea, indicii asupra strategiei viitoare a companiei pentru cel mai recent produs al său.

    Reprezentanţii Apple au redus estimările vânzărilor Iphone în noua prognoză de vânzări, iar acţiunile companiei au scăzut cu aproape 8% în ultimele două săptămâni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro