Tag: analist

  • LEUL S-A PRĂBUŞIT. Cel mai slab curs din istorie. Cât costă astăzi un EURO

    Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, săptămână, analistul financiar Claudiu Cazacu.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

  • Monedă naţională, în cădere liberă: euro a atins UN NOU MAXIM ISTORIC

    Cotaţia oficială afişată vineri de BNR a fost de 4,6390 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei miercuri şi apoi a urcat la 4,6267 lei, în şedinţa de joi.

    Nivelul de peste 4,6 lei/euro nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul de 4,6397 lei/euro.

    Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.

    Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă un angajat al Oracle în România?

    Un analist în e-commerce care este reprezentant al generaţiei Millennials (deci are între 25 şi 35 de ani) câştigă astfel cu 25% mai mult decât un angajat plătit la nivelul salariului mediu pe economie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât câştigă un angajat al Oracle în România?

    Un analist în e-commerce care este reprezentant al generaţiei Millennials (deci are între 25 şi 35 de ani) câştigă astfel cu 25% mai mult decât un angajat plătit la nivelul salariului mediu pe economie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un salariu pe zi în România: Cât câştigă un analist în e-commerce

    Un analist în e-commerce care este reprezentant al generaţiei Millennials (deci are între 25 şi 35 de ani) câştigă astfel cu 25% mai mult decât un angajat plătit la nivelul salariului mediu pe economie.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Pagubele cauzate de uraganul Harvey s-ar putea ridica la 100 de miliarde de dolari

    Având în vedere că inundaţiile din Texas declanşate de uraganul Harvey s-ar putea înrăutăţi, primele estimări sugerează că pagubele financiare variază de la 30-50 de miliarde de dolari la 100 de miliarde de dolari, potrivit estimării lui David Havens, analist în domeniul asigurărilor la Imperial Capital din New York.

    Furtuna tropicală este aşteptată să ajungă în sudul statului Louisiana. Mii de case au fost inundate, iar autorităţile americane estimează că 30.000 de oameni vor avea nevoie de adăpost.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea femeii care conduce una dintre cele mai mari companii de brokeraj din România

    A absolvit ASE în 1997 şi şi-a completat studiile la Kernshaw State University – Michael J. Coles College of Business. Vanguard a fost prima societate de brokeraj din România care a oferit preluarea online a ordinelor de tranzacţionare şi se numără printre primele companii care au oferit posibilitatea tranzacţionării online la busele din Sofia şi Viena.

    „În anii de început ai bursei investitorii făceau bani mult mai uşor decât acum, pentru că primii ani de funcţionare a bursei au coincis cu creşteri ale acţiunilor. Investitorii credeau că au descoperit un raţionament care le multiplică banii, însă indiferent de ce acţiuni aveai în portofoliu, erai pe plus pentru că întreaga piaţă creştea. Din 1998, situaţia s-a înrăutăţit pe pieţele financiare, iar investitorii şi-au dat seama că «raţionamentul» nu mai funcţiona“, spune Mihaela Bîciu.

  • Care este mai bună: pensia privată sau pensia de stat?

    Pandele a ajuns la concluzia că mai bună ar fi pensia privată nu numai că ar fi de aşteptat ca ea să aducă mai mulţi bani la bătrâneţe, dar are şi avantaje impor­tante încorporate.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Care este mai bună: pensia privată sau pensia de stat?

    Pandele a ajuns la concluzia că mai bună ar fi pensia privată nu numai că ar fi de aşteptat ca ea să aducă mai mulţi bani la bătrâneţe, dar are şi avantaje impor­tante încorporate.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Alex Milcev, EY: Schimbarea sistemului de impozitare este o măsură anti-business

    “Acest joc de-a fiscalitatea, care din păcate se reia periodic în ultima vreme, a ajuns acum la capitolul numit impozit pe cifra de afaceri”, spune analistul EY. “O idee apărută peste noapte şi aruncată direct în economie fără nicio pregătire prealabilă, care produce rumoare şi ridică multe semne de întrebare.”

    El expune motivele pentru care o asemenea măsură nu are baza economică şi nu poate reprezenta o soluţie pentru România anului 2017. În primul rând, ideea este anti-business, neţinând cont de faptul că afacerile au marje de profit diferite iar unele, în anumite perioade de timp, pot genera chiar pierderi. “Logica economică ne spune că un contribuabil trebuie să contribuie la susţinerea cheltuielilor publice în măsură în care acesta câştigă, iar contribuţia este proporţională cu acest câştig. Este împotriva ordinii naturale a lucrurilor să plătesc un impozit mai mare decât câştigul pe care îl fac sau atunci când înregistrez pierdere. Ideea de la care se porneşte la introducerea impozitului pe cifra de afaceri este că firmele încearcă să minimizeze profitul impozabil prin metode mai mult sau mai puţin legale şi/sau morale. Pentru asta există însă legislaţie privind preţurile de transfer, care aplicată corect (aşa cum se întâmplă în statele cu fiscalitate modernă) împiedică astfel de fenomene. Este nedrept să considerăm că toată lumea vrea să se sustragă de la plata impozitelor şi să îi aşezăm pe acest “pat al lui Procust” numit impozit pe cifra de afaceri. Introducerea lui va determina afacerile cu valoare adăugată mică să îşi închidă porţile. Iar pe investitorii în domeniile în care profitul se obţine abia după câţiva ani de pierderi şi efort, îi va face să ocolească România.”

    În aceeaşi măsură, explică Alex Milcev, măsură este una inechitabilă, eliminând posibilitatea de deducere a pierderilor care sunt de cele mai multe ori inerente în primii ani de activitate. “Mai mult, nepermiţându-se recuperarea fiscală a investiţiei prin deducerile de amortizare, acest timp de impozit nu încurajează modernizarea: contribuabilii vor fi tentaţi să utilizeze echipamentele o perioadă cât mai lungă de timp în condiţiile în care deducerile nu mai contează.”

    El explică şi faptul că schimbarea sistemului de impozitare este incompatibilă cu toate facilităţile fiscale decurgând din impozitul pe profit. “Se cunoaşte foarte bine faptul că avantajele sistemului fiscal de încurajare al sponsorizărilor şi burselor private a condus în ultimul deceniu la o dezvoltare puternică a sectorului ONG din România. Eliminarea facilităţii ar fi o lovitură puternică pentru aceste entităţi, dintre care multe vor fi nevoite să îşi închidă porţile. Lucru valabil şi pentru entităţile înregistrate că fiind societăţi de economie socială care, odată puse la plata impozitului pe cifra de afaceri, ar fi scoase din circuitul economic. Nu mai vorbim de facilităţi oferite afacerilor în sfera inovaţiei, cerecetării-dezvoltării sau IT.”

    Un alt motiv este acela că impozitul pe cifra de afaceri va fi o frână pusă investiţiilor străine, eliminând beneficiile tratatelor de evitare a dublei impuneri, în două situaţii: mai întâi, filialele din România ale companiilor multinaţionale sunt scutite de plata impozitului pe dividendele plătite din România către firma-mama în măsură în care anumite condiţii sunt îndeplinite. Una dintre aceste condiţii este că filiala românească să fie plătitoare de impozit pe profit. Înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri va conduce implicit la imposibilitatea aplicării scutirii de la impozitul pe dividende, explică analistul EY. În al doilea rând, sucursalele din România ale firmelor străine ce desfăşoară activitate aici vor suportă o dublă impozitare. În prezent, profiturile impozitate în România sunt scutite de impozit sau beneficiază de credit fiscal în celălalt stat, în condiţiile în care plătesc impozit pe profit în România. Ca şi în cazul filialelor, desfiinţarea impozitului pe profit în România va conduce implicit la imposibilitatea aplicării scutirii sau a creditului fiscal, explică el.

    În cele din urmă, schimbarea sistemului de impozitare este în contradicţie cu prevederile reglementărilor europene, spune analistul. “Directiva care reglementează TVA nu permite statelor membre să aplice un alt impozit pe cifra de afaceri, acest lucru fiind considerat dublă impozitare. Cu siguranţă că Bruxelles-ul va porni o procedură de infringement împotriva României imediat după implementarea unui astfel de impozit. Concluzionând, putem spune că o astfel de măsură apare că fiind total nepotrivită contextului economic în care se află ţară noastră în acest moment. Fiscalitatea respectă regulă aplicată de sute de ani de croitorii buni: măsoară de şapte ori şi taie o dată, nu măsoară o dată şi taie de şapte ori”, încheie Alex Milcev.