BusinessMagazin

Tag: anaf

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive după ce a demarat operaţiunea „Nargile“. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat recent, într-un comunicat de presă, demararea operaţiunii “„Nargile“, prin care au fost aplicate sancţiuni contravenţionale de peste 1.301.500 lei.

    Operaţiunea „Nargile“ vizează entităţile economice care deţin/comercializează produse accizabile armonizate din categoria “Alte tutunuri de fumat”, implicit produsele denumite generic “Tutun de narghilea”.

    În cadrul operaţiunii “Nargile”, în perioada 24 – 31 octombrie 2023, inspectorii din cadrul DGAF au demarat 80 de controale antifraudă la nivel naţional, cu scopul reducerii evaziunii fiscale şi a comerţului ilicit în domeniul comercializării produselor accizabile din categoria „alte tutunuri de fumat” (amestec pentru fumat în narghilele).

    Astfel, inspectorii antifraudă au identificat abateri de la legislaţia specifică comercializării produselor accizabile, pentru sancţionarea cărora au dispus 37 amenzi contravenţionale în cuantum total de 1.301.500 lei.

    În majoritatea locaţiilor au fost identificate diverse amestecuri pentru fumat în narghilele, fără a fi marcate sau marcate cu timbre de provenienţă ale unor ţării din UE sau non EU, respectiv în ambalaje fără specificaţii privind provenienţa. În acest sens au fost confiscate peste 12 kg de produse accizabile supuse marcării, iar pentru 19 locaţii s-a dispus suspendarea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de o lună.

    În acest context, la 16 dintre operatorii economici verificaţi au fost constatate cantităţi semnificative de amestec pentru fumat în narghilele, respectiv 445 kg, pentru care au existat indicii temeinice a fi produse accizabile, depăşind limita legală prevazută de legislaţie. Astfel, au fost efectuate prelevări de probe în vederea stabilirii tratamentului fiscal ce se impune a fi aplicat, cu privire la accize şi TVA datorat bugetului de stat. În funcţie de constatări, vor fi sesizate organele de urmărire penală.

    DGAF recomandă tuturor agenţilor economici să se asigure că produsele accizabile ce urmează a fi comercializate sunt conforme, în sensul că sunt ambalate, etichetate şi marcate fiscal conform legislaţiei din România.

    Acţiunile DGAF de verificare, în cadrul operaţiunii “Nargile”, vor continua în perioada imediat următoare, la nivel naţional.

     

     

     

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive la persoanele fizice. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România, care deţine o avere, atât în România, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, echivalentul în lei, arată ANAF într-un proiect de ordin pus în dezbatere publică. 

    Echivalentul în lei al celor 25 de milioane de euro este calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Naţională a României, pe baza datelor deţinute/obţinute de ANAF, în conformitate cu dispoziţiile legale.

    Proiectul arată că estimarea averii se face pe baza datelor şi informaţiilor deţinute sau obţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la bunurile mobile şi imobile deţinute, prrecum şi activele financiare deţinute.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va notifica persoanele fizice cu privire la faptul că acestea fac parte din grupul persoanelor fizice cu averi mari, mai arată proiectul de act normativ..

    Grupul de persoane fizice cu averi mari se actualizează o dată la 3 ani.

    Demersul definirii persoanelor cu avere mare face parte din procesul de creare a premiselor legislative şi organizatorice necesare implementării programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari şi a metodelor indirecte de control, ca o expresie normală de integrare a României în tendinţele globale de abordare a fiscalităţii, arată expunerea de motive.

    În scopul asigurării conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice ANAF poate proceda la aplicarea unor tratamente fiscale alternative de creştere a conformării fiscale voluntare, pe baza riscurilor identificate, precum şi la selectarea, pe baza analizei de risc, a persoanelor fizice care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, în vederea efectuării de verificări ale situaţiei fiscale personale/verificări documentare, în condiţiile legii.

    Tratamentele fiscale alternative constau în îndrumarea persoanelor fizice cu averi mari, în scopul facilitării conformării fiscale voluntare şi derularea unor programe de notificare a persoanelor fizice privind problemele de neconformare identificate.

    Responsabilă cu aceste acţiuni este Direcţia generală control venituri persoane fizice.

  • Este oficial: ANAF a publicat “lista albă” pentru al treilea trimestru al anului 2023

    Agenţie Naţională de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista contribuabililor, persoane juridice, care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante în T3 2023, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista albă” sunt incluse firmele care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante în T3 2023.

    Această obligaţie, survine ca urmare a publicării în 2022 a Ordinului ANAF 1.923/2022 – Procedură din 1 noiembrie 2022 de publicare a listei contribuabililor care nu înregistrează obligaţii restante, publicată în Monitorul Oficial  nr. 1058 din 1 noiembrie 2022.

    Obligaţiile fiscale pentru T3 2023 sunt aferente perioadei iulie – septembrie 2023.

    Condiţiile ce trebuie îndeplinite cumulativ de către contribuabili la întocmirea listei:

    a) sunt depuse, pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data întocmirii listei. Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal;

    b) au achitate la scadenţă/termenul de plată prevăzut de lege, obligaţiile fiscale principale şi accesorii, în trimestrul pentru care se realizează publicarea listei;

    c) nu înregistrează obligaţii bugetare restante la data întocmirii listei.

    În categoria contribuabililor care sunt cuprinşi în listă fac parte şi contribuabilii care se încadrează în situaţiile prevăzute la art. 157 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură fiscală, inlcusiv cei care beneficiază de înlesniri la plată acordate potrivit legii, care se află în derulare.

    Având în vedere faptul că pentru o parte din obligaţiile declarative nu există un termen clar de depunere a declaraţiei (ex. declaraţia de accize se depune la autoritatea competentă în termen de 5 zile calendaristice de la data eliberării pentru consum, potrivit art. 346 alin. (3) din Codul fiscal – data cunoscută doar de către contribuabil), condiţia de declarare se verifică la data întocmirii listei, respectiv dacă până la această dată, sunt depuse toate declaraţiile, conform vectorului fiscal, indiferent de termenul legal de declarare.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • ATENŢIE! Mişcare fulger făcută de ANAF. Verifică AICI dacă te afli pe listă

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T3 2023, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T3 2023. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T3 2023 sunt aferente perioadei iulie – septembrie 2023.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

     

     

     

  • Calendarul obligaţiilor fiscale pentru luna noiembrie 2023: Care sunt obligaţiile fiscale pe care le au firmele în a unsprezecea lună a acestui an

    Mai jos vă prezentăm calendarul obligaţiilor fiscale pentru a unsprezecea lună din 2023 cu scopul de a veni în ajutorul contribuabililor cu privire la lista principalelor obligaţii de plată şi de declarare aferente lunii noiembrie a acestui an, conform documentului de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

    Data de 27 noiembrie este cea mai aglomerată zi a lunii ca urmare a faptului că este ziua pentru depunerea formularelor 100/112/224/300/301/307/311/390 VIES.

    Agenda fiscală a lunii noiembrie 2023, aşa cum este publicată de ANAF, poate fi consultată gratuit pe site-ul instituţiei.

  • ANAF scoate la vânzare maşinile confiscate. Preţurile variază între 100 şi 10.000 Euro

    ANAF scoate la vânzare maşinile confiscate, iar preţurile, multe dintre ele, sunt derizorii.

    Conform anunţurilor publicate preţurile pornesc de la 100 şi ajung până la 10.000 de euro.

    ANAF scoate la vânzare maşinile confiscate

    Maşinile au ajuns în proprietatea statului în urma confiscărilor sau executărilor silite, iar vânzarea autoturismelor se efectuează prin intermediul licitaţiilor sau prin vânzare directă, intermediată de serviciile teritoriale de valorificare bunuri ale ANAF. Maşinile au o vechime de peste 15 ani şi pot avea probleme tehnice, unele dintre ele fiind neînmatriculate.

    Serviciul teritorial de valorificare bunuri nr. 5, cu sediul în Timişoara, scoate la vânzare directă, începând cu data de 31 octombrie:

    – autoturism Daewoo Cielo, an fabricaţie 2003, benzină, 1498 cmc, culoare gri, degradare avansată, nefuncţional – 725 lei, cu TVA inclus

    – autoutilitară Peugeot Boxer, an fabricaţie 2002, motorină, 2446 cmc, culoare alb, înmatriculat, nefuncţional – 3.000 lei, cu TVA inclus

    – autoturism BMW 318i, an fabricaţie 2002, benzină, 1998 cmc, culoare argintiu/gri, neînmatriculat, stare tehnică satisfăcătoare – 5.250 lei, cu TVA inclus.

    Cele mai multe sunt vândute de ANAF Oradea

    Serviciul teritorial de valorificare bunuri nr. 6, cu sediul în Oradea, scoate la vânzare directă, începând cu data de 31 octombrie:

    – autoutilitară DAF, an fabricaţie 1997, motorină, 3920 cmc, culoare alb, neînmatriculat, volan pe partea dreaptă – 5.856 lei, cu TVA inclus

    – autoturism VW Passat, an fabricaţie 1997, motorină, 1896 cmc, culoare gri, neînmatriculat – 1.175 lei, cu TVA inclus

    – autoturism Skoda Octavia, an fabricaţie 1999, motorină, 1896 cmc, culoare albastru, înmatriculat – 1.450 lei, cu TVA inclus

    – autoturism Vauxhall Frontera, an fabricaţie 1998, benzină, 1998 cmc, culoare roşu, neînmatriculat, volan pe dreapta – 1.464 lei, cu TVA inclus

    – autoutilitară Ford Transit, an fabricaţie 1997, motorină, 2500 cmc, culoare negru, neînmatriculat, volan pe dreapta – 878 lei, cu TVA inclus

    – autoturism BMW 530D, an fabricaţie 2001, motorină, 2926 cmc, culoare negru, înmatriculat – 1.768 lei, cu TVA inclus

    – autoturism Mitshubishi Pajero, an fabricaţie 1992, motorină, 2477 cmc, culoare verde, neînmatriculat – 1.850 lei, cu TVA inclus

    – autoturism Opel Zafira, an fabricaţie 2001, motorină, 1995 cmc, culoare gri, neînmatriculat – 878 lei, cu TVA inclus

    – autoturism Audi A4, an fabricaţie 1997, benzină, 1781 cmc, culoare gri, înmatriculat – 1.463 lei, cu TVA inclus

    – autoturism Ford Focus, an fabricaţie 2001, motorină, 1800 cmc, culoare albastru, neînmatriculat – 878 lei, cu TVA inclus

    – autoturism VW Passat, an fabricaţie 1999, motorină, 1896 cmc, culoare verde, neînmatriculat – 823 lei, cu TVA inclus

    – autoutilitară VW Transporter, an fabricaţie 1995, motorină, 1896 cmc, culoare alb, neînmatriculat – 1.317 lei, cu TVA inclus

    – autoutilitară Hyundai H-1, an fabricaţie 1999, motorină, AB24 2477 cmc, culoare maro, înmatriculat – 878 lei, cu TVA inclus

    – autoturism Renault Megane 2, an fabricaţie 2005, benzină, 1598 cmc, culoare albastru, neînmatriculat – 878 lei, cu TVA inclus

  • Retailerii care au scăpat de tunul ANAF vor fi garanţia că marile reţele nu vor muta în preţuri noua taxă de 1% pe cifra de afaceri? În retailul alimentar, marjele de profit sunt sub 5% de obicei, media fiind undeva la 2-3%.

    Noua taxă de 1% pe cifra de afaceri a companiilor mari, poate cea mai importantă măsură din pachetul fiscal al guvernului Ciolacu, care ar urma să afecteze şi marii retaileri alimentari, ridică întrebarea dacă nu cumva aceşti bani suplimentari ar putea fi plătiţi de consumatorii care se vor confrunta astfel cu noi scumpiri, după ce deja de aproape doi ani oamenii se luptă cu inflaţia record care le-a mâncat din puterea de cumpărare.

    ♦ Companiile cu afaceri de peste 50 mil. euro (250 mil. lei) ar urma să plătească un impozit minim pe profit de 16% sau de 1% din cifra de afaceri minus anumite cheltuieli, după o formulă de calcul specifică ♦ Se va plăti impozitul mai mare dintre cele două

    Noua taxă de 1% pe cifra de afaceri a companiilor mari, poate cea mai importantă măsură din pachetul fiscal al guvernului Ciolacu, care ar urma să afecteze şi marii retaileri alimentari, ridică întrebarea dacă nu cumva aceşti bani suplimentari ar putea fi plătiţi de consumatorii care se vor confrunta astfel cu noi scumpiri, după ce deja de aproape doi ani oamenii se luptă cu inflaţia record care le-a mâncat din puterea de cumpărare.

    În aceste condiţii, ZF se întreabă dacă retailerii din eşalonul secund, cei cu afaceri de 20-45 mil. euro, care au scăpat de tunul ANAF, ar putea fi garanţia că marile reţele nu vor muta în preţuri noua taxă de 1% pe cifra de afaceri. Ziarul Financiar a identificat cei mai mari actori din liga secundă, e vorba de reţele de zeci de magazine precum Paco din Vrancea, Euromarket din Vâlcea sau Palas din Mureş.

    „Noi nu o să mărim preţurile pentru că nu avem motiv, dar marii retaileri le vor majora cu siguraţă. Ei nu se uită la noi şi nu s-au uitat niciodată când vine vorba de poli­tica de preţ. Noi am semnalat anterior şi că plafonarea adaosului comercial la anumite alimente va duce la creşterea preţurilor la alte bunuri, ceea ce s-a şi întâmplat. E mai ales cazul la produse nealimentare, care sunt folosite mai rar şi astfel consumatorul nu pune la fel de mult accent pe preţ“, spune Feliciu Paraschiv, proprietarul Paco.

    Paco este o reţea de circa 15 supermarketuri şi un magazin cash&carry în judeţul Vrancea, cu afaceri de 204,3 mil. lei anul trecut.Comerţul alimentar local este dominat de zece reţele străine mari, care adună circa 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, proximitate modernă şi cash&carry. Ele au aproape 70% din vânzările de bunuri de larg consum din România. În piaţă mai există însă şi circa 400 de actori locali care au construit reţele ce adună peste 2.000 de supermarketuri. Apoi, România mai are şi circa 38.000 de magazine tradiţionale, mici, independente, potrivit celor mai recente date. Cât contează aceştia din urmă în economia lucrurilor?

    Marii jucători din acest domeniu sunt cunoscuţi pentru că lucrează cu marje de profit de sub 5% de obicei, media fiind undeva la 2-3%. Astfel, ar putea plăti taxa pe cifra de afaceri.

    Mai exact, companiile cu afaceri de peste 50 mil. euro (250 mil. lei) ar urma să plătească un impozit minim pe profit de 16% sau de 1% din cifra de afaceri minus anumite cheltuieli, după o formulă de calcul specifică. Se va plăti impozitul mai mare dintre cele două. Măsură este anunţată dar nu e încă publicată în Monitorul Oficial.

    Ţinând cont că aceste reţele mari au afaceri de miliarde de lei sau chiar peste 10 mld. lei anual, ele ar putea să plătească până la 100 milioane de lei taxă pe cifra de afaceri, conform calculelor ZF. Vor transfera ele această taxă în preţuri sau vor reuşi comercianţii micii şi medii să ţină piaţa în şah?

    ÑPiaţa de retail alimentar e destul de competitivă, având atât jucători mari, cât şi mici şi medii. România încă mai mare multe magazine mici, fapt ce creează un mediu bun, competitiv“, spune analistul financiar Aurelian Dochia.

    Totuşi, el nu crede că există actori suficient de puternici, nici chiar liderii, pentru a influenţa singuri decisiv preţurile.

    „Este cunoscut că orice mărire de taxe poate să aibă un impact asupra preţurilor, însă acest lucru depinde de perspectiva de timp şi de structura fiecărui sector. Echilibrul de putere şi marja de profit din sector pot influenţa lucrurile. Ca regulă generală, ne putem aştepta ca o majorare de taxe să se vadă în preţuri, dar nu cred că cineva poate spune acum care va fi impactul ei.“

    Un avantaj mare în comerţul alimentar e că sectorul este competitiv, aşa că nu sunt mari sanse să vedem mişcări imediate de preturi ca urmare a acestei taxe, adaugă analistul.

    Comerţul alimentar este competitiv la nivel naţional, dar jucătorii locali sunt cu atât mai puternici în anumite regiuni ale ţării. ZF a scris recent, spre exemplu, că judeţul Vâlcea reprezintă acasă pentru trei dintre cei mai puternici retaileri independenţi din România, respectiv Annabella, Diana şi Euromarket, care au ajuns să opereze peste 200 de magazine în total. Annabella şi Diana au însă fiecare afaceri de peste 50 mil. euro.

    Spre deosebire de reţelele străine care încearcă să acopere în mod echilibrat toată ţara, unii dintre marii antreprenori români din domeniu au ales să se dezvolte regional, de regulă în apropiere de oraşul mamă.

    Pot aceste afaceri locale şi regionale puternice să reprezinte un garant al stabilităţii preţurilor? Această întrebare e cu atât mai importantă cu cât în ultimii doi ani inflaţia a fost principala problemă a economiei locale, preţurile la bunuri de larg consum crescând chiar cu 30-50%.

    „Evoluţia preţurilor ţine de comportamentul pieţei. În comerţul alimentar, influenţa jucătorilor mici şi medii e foarte redusă, la fel şi puterea lor financiară. Dacă competitorii direcţi ai marilor reţele (companii cu afaceri similare) vor absorbi această posibilă taxă în preţuri, aşa vor face şi restul. Totuşi, dacă cei mari majorează preţurile, o vor face şi cei mici pentru că pentru ei reprezintă o sursă de profit suplimentar“, spune Emilian Duca, consultant fiscal.

    Existenţa în orice piaţă a unor jucători mici şi medii este vitală pentru competiţie, însă în comerţul alimentar forţa celor zece mari este tot mai mare de la an la an. De altfel, tocmai de aceea, câteva sute sau chiar mii de magazine mici trag obloanele anual.

    Marile reţele au o uriaşă forţă de negociere cu furnizorii aşa că reuşesc să ţină preţurile sub nivel din comerţul tradional. Astfel, ele ajung la afaceri de miliarde de lei fiecare şi 100 mld. lei cumulat în 2022. Marjele de profit sunt însă mult mai mici decât în alte sectoare, chiar şi decât în alte sectoare din comerţ, cum ar fi moda.

    Totuşi, Aurelian Dochia e de părere că taxarea acestor companii mari porneşte de la suspiciunea că aceşti actori şi-ar transfera profiturile în ţările-mamă, suspiciune care nu este demonstrată.

    „Probabil că măsura unei taxe suplimentare aplicată doar anumitor actori e discriminatorie. Eu nu am văzut vreo dovadă că există înregistrări în contabilitatea acestor firme că se realizează transferuri de milioane. Din punct de vedere politic este însă la îndemână să găseşti un ţap isipăşitor“, conchide el.

  • Urmează restructurarea ANAF. Ministrul Boloş: Vizăm o descentralizare pe care o desfăşoară Direcţia de Mari Contribuabili. O altă direcţie de restructurare este cea care priveşte marile averi. Proiect de lege care să vină complementar la măsurile de combatere a evaziunii fiscale

    Marcel Boloş, Ministrul Finanţelor, spune că instituţia pe care o conduce vizează o descentralizare pe care o desfăşoară Direcţia de Mari Contribuabili de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) care aduce aproape jumătate din veniturile lunare, în vederea unei activităţi mai eficiente de colectare a taxelor.

    “Sunt 3.373 de mari contribuabili care aduc la bugetul de stat 15 mld. lei lunar şi vrem ca aici activitatea să fie mult mai eficientă din perspectiva colectării resurselor bugetului de stat”, a spus astăzi Ministrul Boloş la un eveniment organizat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Ministerul Finanţelor are de asemenea în vedere activitatea de management a riscurilor astfel încât inspecţiile fiscale să nu fie făcute de multe ori fără rezultate ci “să ne concentrăm mai bine asupra corelării între inspecţia fiscală şi indicatorii de risc”.

    “A treia direcţie de restructurare a activităţii este cea care priveşte marile averi. Vorbim de persoane fizice pentru ca şi aici să îmbunătăţim eficienţa activităţii desfăşurate de către ANAF. Bineînţeles că avem în vedere şi partea de digitalizare: introducerea facturii electronice şi introducerea sigiliului electronic al mărfurilor şi utilizarea informaţiilor din casele de marcaj fiscale. Nu fac altceva decât să consolideze capacitatea instituţională a ANAF”.

    Ministrul Boloş spune că este avut în vedere un proiect de lege care să vină complementar la măsurile de combatere a evaziunii fiscale prin care sunt ţintite problemele ce ţin de instrumentarea marilor cazuri de evaziune astfel încât acestea să fie făcute de organele abilitate ale statului pentru a înăspri pedepsele. Când?

    “Sper că în următoarea perioadă – în maximum 30 de zile să aveţi pachetul de măsuri pe care le avem în vedere în vederea consolidării capacităţii instituţionale a ANAF”.

     Alte declaraţii ale lui Marcel Boloş

    ♦ Am încercat să reducem acest gap între venituri planificate şi venituri colectate. Media lunară a fost de 3 mld. lei. Am reuşit în iulie, 1,5 mld. lei. Dar august şi septembrie sunt luni sărace în colectare pentru că nu avem scadenţă la impozitul pe profit şi mai ales sunt luni în care din cauza concediilor consumul se externalizează şi scad astfel şi taxele şi impozitele colectate la buget.

    ♦ Unde am înregistrat o uşoară scădere care pune în dificultate ţinta de deficit bugetar este zona de contribuţii la asigurări sociale. Analizăm să vedem care sunt cauzele şi măsurile pentru ca să respectăm ţinta de deficit bugetar. Avem un angajament faţă de Comisia Europeană de ţintă de deficit de 4,4% din PIB. Ne străduim să avem o ţintă de deficit rezonabilă. 

    ♦ Apar cheltuieli pe care nu le poţi prevedea precum cheltuielile cu dobânzile pe care trebuie să le achităm atunci când sunt scadenţe destul de mari pentru ceea ce înseamnă datoria publică.

    ♦ Inclusiv plata compensărilor la energie poate să ne dea bătări de cap. Pot să vă asigur că avem banii necesari pentru aceste cheltuieli, dar ştiţi cum este, chiar dacă ai banii necesari, totul se vede printr-un indicator de analiză care este deficitul bugetar.

     

     ​

     

  • Guvernul dă gratis imobilele confiscate de ANAF. Ce condiţii trebuie să respecte noii proprietari

    Guvernul dă gratis imobilele confiscate de ANAF! A fost depus un proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează valorificarea imobilelor şi echipamentelor aferente confiscate de Fisc. Acestea ar urma să intre în propietatea autorităţilor locale, care trebuie însă să respecte două condiţii privind exploatarea bunurilor.

    Actul normativ, aflat în analiza Guvernului, reglementează posibilitatea ca bunurile de natura clădirilor şi a terenurilor aferente, indiferent de natura acestora, echipamente încorporate în acestea, clădiri speciale, precum şi orice alte bunuri imobile, indiferent de natura acestora, intrate în proprietatea statului român prin confiscare, aflate în gestionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, situate pe teritoriul unor unităţi administrative-teritoriale, să fie transferate în domeniul public al acestora, fără plată.

    Guvernul dă gratis imobilele confiscate de ANAF. Ce obligaţii au beneficiarii
    Beneficiarul transferului are obligativitatea de a respecta cumulativ mai multe condiţii.

    Acesta nu poate transfera bunurile în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi nu le poate înstrăina prin vânzare-cumpărare pe o perioadă de 10 ani de la data transferului.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti pe lista Fiscului

    ANAF va publica, trimestrial, lista contribuabililor, persoane juridice, care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante. Astfel, până la sfârşitul lunii octombrie ANAF va publica “lista albă” a contribuabililor corecţi pentru al treilea trimestru al anului 2023.

    Această obligaţie, survine ca urmare a publicării în 2022 a Ordinului ANAF 1.923/2022 – Procedură din 1 noiembrie 2022 de publicare a listei contribuabililor care nu înregistrează obligaţii restante, publicată în Monitorul Oficial  nr. 1058 din 1 noiembrie 2022.

    Verificaţi aici “lista albă” a contribuabililor corecţi

    Condiţiile ce trebuie îndeplinite cumulativ de către contribuabili la întocmirea listei:

    a) sunt depuse, pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data întocmirii listei. Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal;

    b) au achitate la scadenţă/termenul de plată prevăzut de lege, obligaţiile fiscale principale şi accesorii, în trimestrul pentru care se realizează publicarea listei;

    c) nu înregistrează obligaţii bugetare restante la data întocmirii listei.

    În categoria contribuabililor care sunt cuprinşi în listă fac parte şi contribuabilii care se încadrează în situaţiile prevăzute la art. 157 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură fiscală, inlcusiv cei care beneficiază de înlesniri la plată acordate potrivit legii, care se află în derulare.

    Având în vedere faptul că pentru o parte din obligaţiile declarative nu există un termen clar de depunere a declaraţiei (ex. declaraţia de accize se depune la autoritatea competentă în termen de 5 zile calendaristice de la data eliberării pentru consum, potrivit art. 346 alin. (3) din Codul fiscal – data cunoscută doar de către contribuabil), condiţia de declarare se verifică la data întocmirii listei, respectiv dacă până la această dată, sunt depuse toate declaraţiile, conform vectorului fiscal, indiferent de termenul legal de declarare.