BusinessMagazin

Tag: amenzi

  • Urmează un val de amenzi usturătoare: Sancţiuni record de până la 7.500 de lei pentru toţi românii care folosesc articole pirotehnice

    Conform legislaţiei în vigoare, persoanele fizice nu au dreptul să deţină şi să utilizezesau articole pirotehnice dacă nu fac dovada calităţii de artificier, respectiv de pirotehnician autorizat şi nu reprezintă o persoană juridică autorizată şi înregistrată conform prevederilor legale.

    Prin excepţie de la această regulă, doar persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani pot deţine şi utiliza articole pirotehnice din categoriile 1 şi P1;

    Mai exact, vorbim despre Legea nr. 126 din 27 decembrie 1995 privind regimul materiilor explosive, care reglementează utilizarea materialelor pirotehnice.

    Persoanele care nu respect regulile legii anterior menţionate se pot alege cu o amendă care poate ajunge la 7.500 de lei.

    Sancţiunile contravenţionale cu amendă pot fi aplicate şi persoanelor juridice. În cazul persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor se majorează cu 100%.

    De asemenea, sunt anumite cazuri în care se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, cum ar fi:

    1. efectuarea fără drept de operaţiuni cu articole pirotehnice;

    2. comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 şi P1 către persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani;

    3. comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni.

    Articole pirotehnice din categoria P1 sunt articole pirotehnice, altele decât articolele pirotehnice de divertisment şi articolele pirotehnice de scenă, care prezintă un risc scăzut, conform Hotărârii 1102/2014 pentru clasificarea articolelor pirotehnice;

    Folosirea articolelor pirotehnice este interzisă în următoarele situaţii:

    • între orele 24.00 şi 6.00, cu excepţia perioadelor autorizate, precum şi a evenimentelor de interes local, naţional sau internaţional, în baza aprobării autorităţilor locale;
    • la o distanţă mai mică de 50 de metri de construcţiile de locuinţe cu până la 4 niveluri şi la mai puţin de 100 m faţă de cele cu peste 4 niveluri;
    • la o distanţă mai mica de 500 m de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalaţiile de gaze;
    • la o distanţă mai mică decât cea prevăzută de reglementările în vigoare pentru obiectivele chimice şi petrochimice ori pentru alte obiective care prezintă pericol de incendiu sau explozie;
    • în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanşe sau căderi de piatră;
    • pe drumurile publice deschise circulaţiei rutiere, pe aleile pietonale şi în spaţii deschise cu aglomerări de persoane ;
    • la o distanţă mai mică de 500 m de păduri.

  • “Legea Burduja” a securităţii cibernetice, care – conform Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet – acordă noi puteri discreţionare SRI şi introduce amenzi dure punând “cetăţenii şi persoanele juridice sub papucul serviciilor”, a trecut de Parlament după o dezbatere de ochii lumii. Ministrul, pe Facebook: “Misiune îndeplinită”

    “Legea Burduja” a securităţii şi apărării cibernetice a României, care introduce – conform Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (APTI) – o extindere puternică a atribuţiilor Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi obligaţia pentru persoane fizice şi juridice de a deveni informatori de facto ai autorităţilor în condiţii neclare, dar şi noi amenzi dure pentru firme în zona de cybersecurity – a trecut de Parlament după o simulare de dezbatere, organizată de ochii lumii, în cadrul căreia nu s-a discutat pe îndelete ce impact va avea actul normativ.

    “Legea Burduja” a securităţii şi apărării cibernetice a României, care introduce – conform Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (APTI) – o extindere puternică a atribuţiilor Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi obligaţia pentru persoane fizice şi juridice de a deveni informatori de facto ai autorităţilor în condiţii neclare, dar şi noi amenzi dure pentru firme în zona de cybersecurity – a trecut de Parlament după o simulare de dezbatere, organizată de ochii lumii, în cadrul căreia nu s-a discutat pe îndelete ce impact va avea actul normativ.

    <<Aşa cum era de aşteptat, în Senat a trecut legea privind securitatea cibernetică – în doar 2 zile (votul a fost azi). Cu Informatori 2.0 şi SRI cu atribuţii pe “dezinformare”>>, a comentat pe reţeaua socială LinkedIn Bogdan Manolea, directorul executiv al APTI, o organizaţie înfiinţată la începutul anilor 2000 şi care a criticat actul normativ încă din faza de proiect, semnalând că acesta a devenit şi mai “periculos” pe durata procesului de consultare legislativă.

    Trecerea prin Parlament nu a adus modificări de substanţă, a scris Manolea.

    “Rapoartele Comisiilor de ieri au adus schimbări minore pe fond (de ex. au scos sintagma ” desfăşoară activităţi cu scop lucrativ şi nelucrativ, de cercetare, dezvoltare, inovare şi producţie în domeniul tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor)”. Practic toate problemele pe care le-am identificat iniţial au rămas acolo:

    – orice furnizor de “serviciu public sau de interes public” va avea nişte obligatii imense de raportări de securitate în 48 de ore (şi nu numai);

    – apare informatorul 2.0 – care la “cererea motivată” a oricăruia din cele 11 organe publice prevăzute în lege ( DNSC, MCID, ANCOM, MApN, MAI, MAE, ORNISS, SRI, SIE, STS şi SPP), trebuie să toarne ceea ce ştie – date şi informaţii privind incidente, ameninţări, riscuri sau vulnerabilităţi. Evident, de la clienţii lor,

    – lărgire atribuţii SRI pentru nişte definiţii extrem de largi, inclusiv “campanii de propagandă sau dezinformare”, inclusiv derulate de o entitate non-statală. Deci acum chiar are un motiv să ne urmărească pe toţi.

    – extindere obligaţii contrar directivelor europene în domeniu şi sancţiuni extrem de mari (nu mai sunt 10%, sunt 3% din cifra de afaceri). Dormi liniştit! Statul veghează pentru tine! O să avem o securitate cibernetică perfectă!”, şi-a încheiat ironic Bogdan Manolea mesajul.

    Pe de altă parte, ministrul Sebastian Burduja, a calificat drept o “veste bună” informaţia privind adoptarea legii. Burduja a pus şi un titlu ce pare de inspiraţie militară comentariului său de pe Facebook privind adoptarea legii securităţii – “Misiune îndeplinită” – în ciuda acuzaţiilor dure aduse proiectului pe care l-a girat că “aduce militarizarea şi securismul erei digitale la un nou nivel”, conform APTI.

    “MISIUNE ÎNDEPLINITĂ. Două veşti bune din Parlamentul României. (…) Astăzi, un alt jalon (151): legea pentru securitatea şi apărarea cibernetică a României, a fost adoptată în plenul Senatului, for decizional. Prin aceasta stabilim care sunt autorităţile competente în domeniul securităţii cibernetice. O lege absolut esenţială pentru Romania, mai ales în actualul context de securitate.

    Ambele sunt reforme complicate, nu doar pentru că sunt asumate în PNRR, ci pentru că setează noi paradigme în domenii cheie pentru prezent şi viitor. Pe de o parte, avem baza legală pentru a moderniza sistemul de cercetare şi inovare. Pe de altă parte, suntem aliniaţi la realităţile unei lumi în care ameninţările cibernetice fac parte din viaţa noastră de zi cu zi.

    Tot procesul de redactare a acestor proiecte legislative, avizare şi adoptare în Guvern şi Parlament a fost un maraton extrem, extrem de greu. Ambele au trecut în timp record, cu toţi paşii procedurali, cu îndelungi dezbateri şi discuţii, încă din procesul de avizare interministerială. Le mulţumesc tuturor colegilor care au făcut posibile aceste două reuşite ale ministerului pe care îl conduc şi, mai important, ale României. Înainte, împreună”, a scris ministrul Burduja pe Facebook.

    Actul normativ prevede înfiinţarea Sistemului National de Securitate Cibernetică (SNSC) – care este un “cadru general de cooperare care reuneşte autorităţile cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniile de aplicare a legii, în vederea coordonării acţiunilor la nivel naţional pentru asigurarea securităţii cibernetice”.

    “Actul normativ se aplică în domeniul securităţii cibernetice pentru:

    a) reţelele şi sistemele informatice deţinute, organizate, administrate, utilizate sau aflate în competenţa autorităţilor şi instituţiilor publice din domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, justiţiei, situaţiilor de urgenţă, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat;

    b) reţelele şi sistemele informatice deţinute de persoanele fizice şi juridice de drept privat şi utilizate în vederea furnizării de servicii de comunicaţii electronice către autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale;

    c) reţelele şi sistemele informatice deţinute, organizate, administrate sau utilizate de autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, altele decât cele prevăzute anterior la lit. a), precum şi de persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi cu scop lucrativ şi nelucrativ de cercetare, dezvoltare, inovare şi producţie în domeniul tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor sau furnizează servicii publice ori de interes public, altele decât cele de la lit. b).”

    “Furnizorii de servicii tehnice de securitate cibernetică au obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţilor (…), la cererea motivată a acestora, în termen de maximum 48 de ore de la data primirii solicitării, date şi informaţii privind incidente, respectiv în maximum 5 zile de la data primirii solicitării, ameninţări, riscuri sau vulnerabilităţi a căror manifestare poate afecta o reţea sau un sistem informatic, precum şi interconectarea acestora cu terţii şi cu utilizatorii finali”.

    Actul normativ impune sancţiuni în cazul nerespectării obligaţiei de notificare a incidentelor de securitate cibernetică. Sunt instituite amenzi de la 5.000 lei la 50.000 lei, iar în cazul săvârşirii unei noi contravenţii în termen de şase luni limita maximă este de 200.000 lei.

    Pentru operatorii economici cu o cifră de afaceri de peste 1 mil. lei sancţiunea va fi cu amendă în cuantum de până la 1% din cifra de afaceri netă, iar, în cazul săvârşirii unei noi contravenţii, în termen de şase luni limita maximă a amenzii este de 3% din cifra de afaceri netă. Iniţial amenda urma să ajungă până la 10% din cifra de afaceri.

     

     


     

     

  • ATENŢIE! Amenzi 2023: Ce se întâmplă cu punctul de amendă în 2023. Ce amenzi primesc şoferii de la 1 ianuarie 2023

    În anul 2023 valoarea punctului de amendă va fi îngheţată la 145 de lei pentru sancţiunile rutiere. Astfel, punctul de amendă nu va mai creşte la 300 lei la începutul anului 2023 după creşterea salariului minim din ianuarie la 3.000 de lei de la 2.550 de lei.

    Codul Rutier actual prevede că punctul de amendă are o valoare de 10% din salariul minim brut pe economie.

    Potrivit OUG nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, punctul de amendă a fost îngheţat la nivelul de 145 de lei. 

    Valoarea punctului de amendă de 145 de lei este valabilă până la data de 31 decembrie 2023 în lipsa altor modificări exprese. Valoarea de 145 de lei este valabilă de la începutului anului 2017, când salariul minim brut pe economie se situa la 1.450 de lei.

    În România există cinci clase de amendă, primele patru li se aplică persoanelor fizice, în timp ce a cincea se aplică doar persoanelor juridice. Astfel, amenda maximă pentru personae fizice (20 de puncte de penalizare) este de la 2.900 de lei, în timp ce pentru persoanele juridice amenda maximă (100 de puncta de penalizare) este de 14.500 de lei.  

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6-8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9- 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

     

  • Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a emis o decizie care stabileşte că baza de calcul a amenzilor pentru încălcări de concurenţă va trebui să reflecte situaţia economică reală a societăţilor sancţionate

    Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a emis o decizie care stabileşte că baza de calcul a amenzilor pentru încălcări de concurenţă va trebui să reflecte situaţia economică reală a societăţilor sancţionate.

    Decizia vine în urma unei informări trimise de echipa de dreptul concurenţei a RTPR, compusă din Valentin Berea, Roxana Ionescu, Andrada,  Rusan, Petruş Partene şi Laura Costea, alături de colegul lor Attila Komives (Allen & Overy), într-un dosar naţional vizând contestarea unei amenzi aplicate de Consiliul Concurenţei unei agenţii media.

    În privinţa anumitor societăţi comerciale (cum ar fi agenţii media, agenţii de turism, case de pariuri, case de bilete, societăţi care plasează forţă de muncă, case de licitaţii etc.), natura activităţii desfăşurate presupune ca diverse sume să tranziteze în mod provizoriu şi operaţional conturile societăţii (e.g., bugete de publicitate, pachete turistice, alte sume refacturate clienţilor).

    Potrivit RTPR, în funcţie de abordarea contabilă aleasă, acest lucru poate însemna că situaţiile financiare ale respectivelor societăţi vor reflecta şi toate aceste sume în cifra de afaceri.

    Pe acest fundal, Curtea de Justiţie a UE a decis că este contrară dreptului european abordarea formalistă, prin care la aplicarea amenzii (care în materia încălcărilor de dreptul concurenţei se calculează ca procent din cifra de afaceri a întreprinderii sancţionate) autoritatea naţională de concurenţă este ţinută de cifra de afaceri pur scriptică a întreprinderii, fără a analiza argumentele societăţii care demonstrează că cifra de afaceri menţionată în bilanţul contabil nu reflectă situaţia economică reală a întreprinderii.

    Decizia contribuie decisiv la clarificarea regulilor în materia calculului amenzilor pentru încălcările de dreptul concurenţei şi va avea reverberaţii pe termen lung în situaţia tuturor întreprinderilor sancţionate pentru încălcări de concurenţă, ale căror cifre de afaceri contabile nu reflectă veniturile lor reale.

     

  • Uniqa Asigurări a primit două amenzi de la ASF în valoare cumulată de 77.500 lei pentru neprezentarea documentelor echipei de control a ASF şi pentru nereguli legate de rezerva tehnică

    Uniqa Asigurări, parte a grupului austriac Uniqa, a fost sancţionată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru neprezentarea de documente echipei de control a ASF şi pentru constituirea necorespunzătoare a rezervei tehnice, potrivit informaţiilor transmise de ASF.

    „Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară  a adoptat în luna septembrie a anului 2022 mai multe decizii de sancţionare a unor entităţi/persoane care activează în piaţa financiară nonbancară pentru încălcarea uor prevederi ale legislaţiei incidente: Uniqa Asigurări – sancţionarea societăţii cu amendă în valoare de 45.600 lei pentru neprezentarea de documente echipei de control, conform OUG 93/2013;

    sancţionarea societăţii cu amendă în valoare de 31.900 lei pentru constituirea necorespunzătoare a rezervei tehnice conform regimului naţional“, se arată în comunicarea ASF. Uniqa Asigurări a încheiat prima jumătate a anului 2022 pe poziţia a opta în top 10 cele mai mari companii de asigurări generale, cu un volum al primelor brute subscrise de 191 mil. lei, un volum asemănător cu subscrierile din prima jumătate a anului 2021.

     

  • Statul dă amenzi de formă pentru greii din energie pentru manipularea pieţei şi a preţurilor

    ♦ Una dintre metodele prin care s-a manipulat comerţul angro cu energie sau gaze, cu impact pe preţ, sunt tranzacţiile de tip wash-trade prin care s-a creat iluzia unei cereri mari pe pieţe.

    Businessuri de miliarde sau sute de milioane de lei axate pe comerţul cu energie şi gazul natural au fost „delicat“ amendate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru manipulare sau tentativă de manipulare a pieţelor angro de energie şi gaz natural.

    În 2021, piaţa de furnizare de energie a avut o valoare de circa 29 mld. lei, iar cea de gaze de 20 mld. lei, multe companii bifând un an de vis după scumpirile de coşmar.

    „Pentru încălcarea prevederilor, ANRE a aplicat participanţilor la piaţa angro de energie electrică şi gaze naturale investigaţi sancţiuni contravenţionale în cuantum total de 14,9 milioane de lei“, a mai precizat instituţia. Printre firmele care au primit amenzi de la ANRE, modice raportate la cifra de afaceri, se numără MET Energy România, E.ON Energie România, Nova Power & Gas şi Premier Energy.

    Doar una dintre companiile menţionate a răspuns solicitării ZF de a comenta primirea acestor amenzi. „Deciziile şi procesele verbale emise de ANRE au fost contestate de compania noastră în instanţe, conform procedurilor legale aplicabile, aceste dosare aflându-se în diferite etape de soluţionare. E.ON respectă cu stricteţe legislaţia în vigoare în toate activităţile pe care le desfăşoară în România, care se bazează pe transparenţă, nediscriminare şi echitate“, au comunicat reprezentanţii E.ON România.

     

  • Pe pieţe de 50 mld. lei, ANRE a aplicat amenzi de 15 mil. lei. Multinaţionale, antreprenori, companii din clubul original al băieţilor deştepţi, trase delicat de mânecă de stat pentru manipularea pieţei energiei

    ♦ Una dintre metodele prin care s-a manipulat comerţul angro cu energie sau gaze, cu impact pe preţ, sunt tranzacţiile de tip wash trade, adică o schemă prin care un grup vinde şi cumpără în acelaşi timp, creând în piaţă o activitate artificială.

    Business-uri de miliarde sau sute de milioane de lei axate pe comerţul cu energie şi gazul natual au fost „delicat“ amendate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru manipulare sau tentativă de manipulare a pieţelor angro de energie şi gaz natural. În 2021, piaţa de furnizare de energie a avut o valoare de circa 29 mld. lei, iar cea de gaze de 20 mld. lei, multe companii bifând un an de vis după scumpirile de coşmar. Unele dintre ele chiar au pus umărul la aceste scumpiri, după cum arată datele ANRE.

    „Începând cu anul 2018 şi până în prezent, ANRE a demarat şi/sau efectuat un număr de 68 investigaţii la participanţi la piaţa angro de energie electrică şi gaze naturale (producători, traderi şi furnizori de energie electrică şi gaze naturale, operator de transport şi sistem în sectorul energiei electrice), titulari de licenţă, care desfăşoară activităţi pe piaţa angro de energie. Dintre acestea, la data prezentei (19 sept.), 49 investigaţii au fost finalizate“, a comunicat ANRE, la începutul acestei săptămâni. Instituţia menţionează că un accent prioritar s-a pus pe respectarea prevederilor prin care se interzice manipularea sau tentativa de manipulare a pieţelor angro de energie şi gaze naturale.

    „Pentru încălcarea prevederilor, ANRE a aplicat participanţilor la piaţa angro de energie electrică şi gaze naturale investigaţi sancţiuni contravenţionale în cuantum total de 14,9 milioane de lei“, a mai precizat instituţia.

    Din această sumă, pentru sectorul energiei electrice s-au dat amenzi de 12,9 milioane de lei, restul fiind pentru sectorul gazelor naturale. Companiile au fost amendate pentru tranzacţii de tip wash trade. Potrivit informaţiilor disponibile, acest tip de tranzacţii creează o cerere artificială, cu impact direct pe preţ, în contextul în care de multe ori vânzătorul şi cumpărătorul sunt una şi aceeaşi firmă. Metodele prin care au fost realizate aceste manipulări sunt diferite, dar toate aveau ca obiectiv crearea senzaţiei de cerere semnificativă în piaţă, lucru care normal că a dus la inflamarea preţurilor. De doi ani de zile, România se confruntă scumpiri fără precedent la energie şi gaz natural, din februarie, anul acesta, războiul din Ucraina turnând şi mai mult gaz pe foc.

    Printre firmele care au primit amenzi de la ANRE, modice raportate la cifra de afaceri, se numără MET Energy România, E.ON Energie România, Nova Power & Gas sau Premier Energy. Niciuna dintre companiile menţionate nu a răspuns solicitării ZF de a comenta primirea acestor amenzi.

    Spre exemplu, MET Energy România a primit o amendă de 0,4 milioane de lei în contextul în care compania a terminat anul trecut cu un business de aproape 2,5 miliarde de lei şi un profit net de 97 de milioane de lei, faţă de pierderi de

    82,5 milioane de lei în 2020. Compania este parte a grupului elveţian MET, CEO-ul grupului MET fiind Benjamin Lakatos. Tot el este şi cel mai important acţionar, potrivit datelor MET. Lakatos şi-a început cariera la MOL, compania petrolieră a statului maghiar, având un rol-cheie în dezvoltarea pieţei de gaze naturale din Ungaria. Reprezentanţii MET nu au răspuns până la închiderea ediţiei.

    Nova Power & Gas, companie deţinută de omul de afaceri Teofil Mureşan, a ajuns anul trecut la un business de 581 milioane de lei faţă de 298 de milioane de lei din 2020. Compania a primit şi ea o amendă pentru manipularea sau tentiva de manipulare a pieţei de energie, dar nu a răspuns solicitării ZF. Nemţii de la E.ON sunt şi ei pe lista companiilor amendate, atât pe zona de energie cât şi pe cea de gaze. „Deciziile şi procesele verbale emise de ANRE au fost contestate de compania noastră în instanţe, conform procedurilor legale aplicabile, aceste dosare aflându-se în diferite etape de soluţionare. E.ON respectă cu stricteţe legislaţia în vigoare în toate activităţile pe care le desfăşoară în România, care se bazează pe transparenţă, nediscriminare şi echitate“, au precizat reprezentanţii E.ON România.

    Ciprioţii de la Premier Energy nu au dorit să comenteze pe tema amenzii primite de la ANRE. Printre companiile amendate se află şi EFT Furnizare, un business de 806 milioane de lei, membru al clubului iniţial al băieţilor deştepţi din energie, legaţi direct la curentul ieftin de la Hidroelectrica.

    La finalul anului 2021 erau înregistrate 173 de companii active în furnizarea de energie electrică, cu un business cumulat de circa 28 mld. lei (aproape 6 mld. euro). Deşi afacerile au crescut cu 32% faţă de anul 2020, principalul factor fiind scumpirea energiei, la nivelul pieţei s-au înregistrat pierderi de 1,1 mld. lei, în timp ce profiturile nete strânse de jucătorii de profil au ajuns la 492 mil. lei, arată datele transmise de ONRC. Pe zona de furnizare a gazului natural, anul trecut companiile din sector au avut un business cumulat de 20,3 miliarde de lei, faţă de cele 13 miliarde de lei din 2020. Profiturile nete colectate de firmele din domeniu s-au ridicat la 587 de milioane de lei, în timp ce pierderile au fost de 153 de milioane de lei.

  • Amenzi de 19.000 de lei în prima zi de Untold. Au fost prinse 23 de persoane cu substanţe interzise

    Poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în prima zi a festivalului Untold, amenzi în valoare de 19.000 de lei. De asemenea, au fost prinse 23 de persoane care avea substanţe interzise.

    În prima zi de festival, poliţişti din cadrul IPJ Cluj au aplicat 18 amenzi în valoare de 17.830 lei şi 27 de avertismente, iar jandarmii din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca au dat 4 amenzi în valoare de 1.100 lei.

    În ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea consumului ilicit de droguri, prin măsurile active de verificare, au fost oprite din a participa la festival 23 persoane, identificate având asupra lor substanţe interzise.

    Echipajele implicate în acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi de prim-ajutor aflate la cele 5 posturi medicale au acordat sprijin participanţilor, ffind înregistrate 26 de excoriaţii, 44 de cazuri de dureri digestive, 12 de cefalee, 19 de stări post consum alcool şi alte 173 de cazuri cu afecţiuni medicale diverse (contuzii sau entorse, contracturi musculare, probleme cardiace, administrare tratament pentru afecţiuni diverse, etc.).

    Şapte adulţi au fost duşi la spital pentru investigaţii medicale de specialitate.

    „Dispozitivul preventiv, integrat de ordine publică din zona festivalului a urmărit verificarea respectării regulilor de comportament, realizarea în siguranţă a accesului, precum şi gestionarea rapidă a oricăror fapte antisociale. Putem afirma că obiectivul de prevenire a fost atins şi nu au fost înregistrate incidente de ordine publică”, au transmis autorităţile.

  • ANPC închide din nou Hala Obor din Bucureşti şi propune suspendarea activităţii timp de 6-12 luni. Amenzi de 171.000 de lei

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a decis închiderea temporară a 14 operatori economici şi a propus închiderea punctului comercial Hala Obor din Capitală, parte a pieţei Obor, pe o perioadă de şase luni până la un an, notând în acest sens „săvârşirea repetată a unor abateri sancţionate de organele de control în decurs de 6 luni de la prima constatare”, arată un comunicat al ANPC.

    Anterior, Ci-Co Bucureşti (simbol bursier CICO), care închiriază depozite în Capitală,  a anunţat că, în cadrul controlului ANPC din 21 iulie 2022, s-a dispus „oprirea temporară a prestării serviciilor de către operatorul economic până la remedierea deficienţelor constatate”, conform unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Între timp, Ci-Co a menţionat că va implementa de urgenţă măsurile de remediere dispuse de ANPC pentru a fi ridicată oprirea temporară dispusă.

    Ci-Co este controlată de SIF Muntenia (SIF4), administrată la rândul său de SAI Muntenia. SIF Muntenia este condusă din poziţia de director general de Nicuşor Marian Buică, cel care este director general şi al administratorului SAI Muntenia. În noiembrie 2021, societatea, prin SAI Muntenia, l-a autorizat pe acesta în calitate de director general al administratorului pentru un mandat de patru ani, începând cu data de 22 decembrie 2021. Nicuşor Marian Buică este la cel de al doilea mandat de director general al SAI Muntenia, fiind remunerat lunar cu mii de euro pentru cele două funcţii.

    „Comisionul de administrare al Administratorului aferent exerciţiului financiar 2021 a fost în sumă de 52,9 milioane lei, reprezentând 2,87% din activul net mediu, respectiv 2,76% din activul total mediu al Societăţii în anul 2021”, conform raportului anual al SIF Muntenia.

    În raport se menţionează că personalul SAI Muntenia nu este remunerat în funcţie de rezultatele obţinute de entităţile administrate, ci de rezultatele obţinute de administrator.

    „În acest mod nu este stimulată asumarea excesivă a riscurilor în activitate de administrare a entităţilor administrate şi implicit se asigură atingerea obiectivelor stabilite în profilul de risc al entităţilor administrate, respectiv al administratorului”, potrivit documentului.

    Recent, ANPC a controlat 28 de operatori economici care vindeau produse alimentare la Hala Obor, amenzile ajungând ulterior la 171.000 de lei din cauza unei lungi serii de probleme, printre care mizerie, cabluri neprotejate, zona cu paviment denivelat şi gresie spartă sau ciobită. 

    În primăvară, ANPC a constatat abateri de la lege la 38 din 39 de operatori economici prezenţi la Hala Obor, cea mai mare piaţă din Bucureşti şi din România, şi a aplicat amenzi în valoare de aproape jumătate de milion de lei.

    La acel moment, printre neregulile constatate se numărau comercializarea de produse expirate, fără documente de provenienţă a mărfii, vânzarea de produse alimentare cu starea termică modificată, nerespectarea condiţiilor de păstrare pentru produsele din peşte şi fructe de mare, utilizarea unor vitrine cu resturi de produse, mucegai, scurgeri de lichide, cu praf în zona ventilatoarelor, cu grad avansat de uzură, insecte moarte, frigidere neigienizate, cât şi neafişarea în mod vizibil a preţurilor produselor.

     

  • ITM Prahova a plicat, în luna mai, amenzi de 436.000 lei

     

    Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova a desfăşurat, în luna mai a.c., 269 de acţiuni de control în domeniul de competenţă, faptele contravenţionale constatate fiind  sancţionate prin aplicarea de avertismente sau, în situaţiile în care faptele au avut un grad de pericol social concret ridicat, cu amenzi contravenţionale, valoarea totală a acestora fiind de 436.000 lei.

    În domeniul relaţiilor de muncă, s-au efectuat 188 de controale, în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare de 383.500 lei. Cu ocazia controalelor efectuate, inspectorii de muncă au depistat 13 persoane care prestau muncă nedeclarată şi au sancţionat angajatorii cu amenzi în valoare totală de 260.000 lei. În aceeaşi perioadă, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a fost efectuat un număr de 81 de controale, aplicându-se 90 de avertismente şi amenzi în valoare de 52.500 de lei.

    Angajatorii au comunicat către ITM Prahova 29 de evenimente, în urma cercetărilor urmând să se stabilească caracterul acestora, respectiv dacă sunt accidente de muncă sau accidente în afara muncii. De asemenea, inspectorii de muncă au dispus oprirea din funcţiune a unui echipament de muncă pentru că exista pericol de accidentare.