BusinessMagazin

Tag: Alpha Bank

  • Sergiu Oprescu, preşedinte executiv Alpha Bank România – premiat la GALA CEO AWARD 2018 – VIDEO

  • 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA: Sergiu Oprescu, Alpha Bank

    Preşedintele Alpha Bank se autodescrie ca fiind dintre aceia care afirmă că investiţia cea mai bună care se poate face în cariera profesională este în buna reputaţie. „În concepţia mea, reputaţia este un proces continuu de creştere şi dezvoltare personală şi profesională pe toate componentele, de cunoaştere şi pregătire, de comportament, spiritualitate, cultură etc. Este rezultatul procesului pe care îl parcurgem cu toţii, manageri sau nu, de-a lungul evoluţiei profesionale şi personale”, explică Oprescu.

    El observă cum în mediul actual de maximă transparenţă şi de o dinamică a comunicării şi a interacţiunii umane la cote extrem de înalte, reputaţia devine structura de rezistenţă pe care se consolidează încrederea. „Este capitalul suplimentar pe care îl aduci într-o organizaţie pe lângă competenţele profesionale. În acelaşi timp, reputaţia are particularitatea că nu suportă fake-ul (falsul), trebuie să se bazeze pe valorile persoanei, pe ADN-ul acesteia altfel, la prima eroare, se va prăbuşi. Pentru că, într-adevăr, construcţia unei reputaţii bune, profesioniste durează o viaţă, zi de zi, dar se poate nărui într-o clipă”, spune el.

    Sergiu Oprescu face parte din generaţia tânără de bancheri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani. Din 2015, este şi preşedinte al consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor.

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Sergiu Oprescu, CEO Alpha Bank

    El face parte din generaţia tânără de bancheri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani.

    Absolvent de aeronautică, una dintre cele mai spectaculoase facultăţi din perioada comunistă, Oprescu indică „ieşirea din aviaţie“ în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui, nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea.

    De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Gheţea, Gabriela Mateescu şi alţi colegi în 1994, pentru a pune bazele Băncii Bucureşti, primul proiect de bancă străină care se înfiinţa atunci, ca subsidiară a grupului elen Alpha, ulterior transformată în Alpha Bank. Instituţia pe care o conduce, jucător plasat în top 10 în sistemul bancar, a fost printre puţinele bănci cu conducere stabilă pe parcursul crizei.

    Anul trecut Oprescu a fost desemnat şi preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), iar la începutul acestui an acţionarii băncii au hotărât ca Sergiu Oprescu să facă parte din Consiliul de Administraţie al Alpha Bank încă patru ani.

  • 12 ani cu Business Magazin. Oamenii pe care am mizat

    De-a lungul anilor, Business Magazin a scris mii de articole despre oameni care aveau sau promiteau cariere excepţionale, atât în paginile revistei, cât şi în cele ale cataloagelor. Mulţi dintre ei şi-au continuat traiectoria ascendentă şi au confirmat fie la nivel naţional, fie internaţional că pariul nostru a fost corect.

    Este imposibil să amintim de toţi, aşa că vom alege câteva poveşti.


    CĂLIN DRĂGAN este representative director, president şi CEO al Coca-Cola East Japan (CCEJ), o companie formată din fuziunea a patru îmbuteliatori din partea de est a Japoniei. Într-un articol publicat pe 30 septembrie 2016, Bloomberg scria cum „Coca-Cola West Co. a agreat să cumpere Coca-Cola East Japan Co.

    Într-un swap de acţiuni cu valoarea de circa 270 de de miliarde de yeni – aproximativ 2,7 miliarde de dolari – pentru a îmbunătăţi eficienţa în competiţia pe piaţa de sucuri a ţării“. Valoarea este mai mare decât întreaga piaţă de sucuri din România, estimată la circa 1 miliard de euro. Drăgan este, astfel, cel mai puternic manager român din întreaga lume, aşa cum puncta Business Magazin la numirea sa, în urmă cu doi ani. El s-a consacrat în mediul de business local drept primul român care a ţinut frâiele filialei Coca-Cola HBC. Mai mult, a condus organizaţia în perioade de creştere economică, dar şi în criză, iar pentru rezultatele obţinute a primit o funcţie de conducere în Japonia în urmă cu cinci ani; de atunci a fost promovat de trei ori. Într-un material de copertă din 2012, Călin Drăgan povestea despre aventura sa în mediul de afaceri japonez că a fost o provocare nu doar din punctul de vedere al businessului, ci şi al resurselor umane. Dacă până la momentul ajungerii sale în Japonia a reuşit să se bazeze „cu succes pe intuiţie şi puncte comune evidente“, nefiind foarte greu de găsit un numitor comun între italieni, spanioli, greci şi români, „cu japonezii a fost complet diferit“. Mai ales că tot ce ştia despre ei era doar din auzite, iar până în 2011 nu a avut niciun contact direct cu Ţara Soarelui-Răsare. Au trecut peste 20 de ani de când managerul a început să lucreze în sistemul Coca-Cola. Proaspăt ieşit de pe băncile facultăţii, îşi aminteşte Călin Drăgan, ţara abia intrase în era postcomunistă, „nici nu visam pe-atunci pe unde mă va duce viaţa“. Nu trecuse mult timp de când preluase conducerea depozitului Coca-Cola din Timişoara şi brusc şi-a dat seama că trebuie să vorbească limba engleză, pe care la acea vreme nu o ştia – „de vorbit aş fi vorbit eu, dar problema era că nu ştiam o boabă din limba lui Shakespeare“, spune Drăgan, care acum îşi începe ziua de lucru cu un meditator de japoneză.

    Business Magazin l-a prezentat în 2005 pe GEORGE HABER, cel care a construit de la zero trei companii de succes. Prima afacere a lui George Haber, a fost, potrivit articolului de copertă din Business Magazin, o discotecă improvizată în Oradea anilor ’70 – acum este un nume „de casă“ în Silicon Valley. Acolo, Haber a construit companii, le-a vândut, a ratat o afacere  cu Bill Gates şi o listare la bursă. Printre companiile ale cărei baze le-a pus se numără şi CompCore Multimedia, care a dezvoltat tehnologia rulării de filme pe computer şi care a evoluat în aşa-numitul standard DVD. Potrivit profilului său de LinkedIn, motto-ul său este „Dacă ceva poate fi făcut în software, va fi făcut“, iar traseul său antreprenorial indică faptul că i-a fost fidel acestuia. Antreprenorul a strâns o avere în Statele Unite ale Americii, estimată la o sută de milioane de dolari, care i-a adus reputaţia de cel mai bogat român din Silicon Valley şi, probabil, din întreaga Americă. În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator şi preşedinte al Crestatech. Una dintre investiţiile fondului este evenVoice, o aplicaţie ce le permite utilizatorilor să îşi exprime părerea despre produsele pe care le folosesc, opiniile fiind trimise direct companiilor vizate, iar Crestatech este compania din spatele tehnologiei TV Smart Tuner.

    Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România, conduce din 2007 instituţia cu active de circa 15 miliarde de lei şi este o prezenţă constantă în topul primelor zece bănci din sistem. În urmă cu şapte ani, Sergiu Oprescu povestea într-un material de copertă în Business Magazin cum a evoluat în carieră şi care sunt planurile sale la conducerea băncii. El face parte din generaţia bancherilor tineri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani. Absolvent de aeronautică, una dintre cele mai spectaculoase facultăţi din perioada comunistă, Oprescu indică „ieşirea din aviaţie“ în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui; nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea. A luat însă decizia pentru că şi-a dat seama că în România începutului anilor ’90 zona aviaţiei n-avea perspective să performeze şi dintr-o atracţie „inginerească“ pentru domeniul financiar, unde vedea potenţialul cel mai mare. De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Gheţea, Gabriela Mateescu şi alţi colegi în 1994, spre a pune bazele Băncii Bucureşti, primul proiect de bancă străină care se înfiinţa atunci, ca subsidiară a grupului elen Alpha, ulterior transformată în Alpha Bank. La scurt timp, împreună cu Florin Pogonaru a fost desemnat să înfiinţeze divizia de bancă de investiţii a grupului, Bucharest Investment Group (BIG), devenită mai apoi Alpha Finance, pe atunci una dintre primele firme de brokeraj de la noi. Ulterior au înfiinţat Consiliul Bursei de Valori, pe care Oprescu avea să-l şi conducă începând din 2001, în paralel cu funcţia de vicepreşedinte executiv de retail al Alpha Bank, pe care a schimbat-o cu cea de preşedinte în 2007.

  • Alpha Bank a înregistrat pierderi de 838,4 milioane de euro în primele nouă luni, din cauza creditelor neperformante

    În urmă cu un an, Alpha Bank, la care Fondul Elen de Stabilitate Financiară deţine o participaţie de 66%, a consemnat un profit de 129,3 milioane de euro.

    Rata creditelor neperformante a urcat la 36,5% din totalul împrumuturilor, la sfârşitul lunii septembrie, de la 33,8% în primul trimestru.

    Testele de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE) au arătat că Alpha Bank are un deficit de capital de 2,743 miliarde de euro, în scenariu advers.

    Banca are însă cel mai scăzut necesar de capital suplimentar calculat în condiţii normale, în rândul celor mai mari patru bănci elene, de 263 milioane de euro.

    Testele de stres ale BCE au arătat că cele mai mari patru bănci din Grecia, respectiv NBG, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank, toate cu operaţiuni în România, au un deficit de capital de 4,4 miliarde de euro în scenariul de bază şi de 14,4 miliarde de euro în condiţii adverse.

    Alpha Bank desfăşoară în România operaţiuni sub brand propriu, având 149 de sucursale şi 2.035 de angajaţi.

  • Şi-a început cariera când nu împlinise 20 de ani, iar acum ocupă funcţia de director adjunct în cadrul unităţii Investment Banking

    Îşi aminteşte că era o zi toridă de august, la doar două ore după ce susţinuse lucrarea de licenţă la ASE, când a primit postul de analist junior pieţe de capital. În 2009 a fost promovat analist, iar în 2010 analist senior. Din 2011 conduce departamentul de analiză investiţională şi planificare strategică. În 2014 a fost numit director adjunct în cadrul unităţii Investment Banking.

    Pe lângă activitatea desfăşurată pe piaţa de capital, din poziţia de coordonator al depratamentului de analiză investiţională, este implicat şi în proiecte de consultanţă, restructurare, dezvoltarea activităţii, precum şi fuziuni şi achiziţii.

    Mihai Anghelescu este pasionat de tenis şi a câştigat, la nivel de junior, câteva turnee, în perioada 1995 – 2004. A mai fost finalist al concursului naţional de dezbateri organizat în 2001 de ARDOR – Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică.

    Se ghidează în viaţă după câteva principii, printre care proverbul african care spune că „dacă vrei să ajungi repede aleargă singur, dacă vrei să ajungi departe mergeţi împreună!“, crede că modestia este o virtute şi mai crede în virtuţile unui bun ascultător: „Încearcă să înţelegi ceea ce vrea să spună interlocutorul, nu neapărat ceea ce auzi“. 

  • Alpha Bank a înregistrat în România pierderi de 6,5 milioane de euro în primul trimestru

    În primul trimestru al anului trecut, Alpha Bank a obţinut în România un profit de 1,4 milioane de euro.

    Rata creditelor neperformante a crescut în primele trei luni ale anului la 16,5%, de la 15,3% la sfârşitul anului trecut.

    Soldul creditelor a avansat cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 2,95 miliarde de euro, depăşind şi nivelul de 2,92 miliarde de euro înregistrat la sfârşitul lui decembrie.

    Alpha Bank avea la sfârşitul primului trimestru o cotă de 5,8% pe piaţa creditelor din România, sub nivelul de 5,9% înregistrată în decembrie.

    Din totalul împrumuturilor, creditele ipotecare erau la sfârşitul lunii martie în valoare de 896 milioane de euro, cele de consum de 286 milioane de euro, iar cele pentru companii de 1,77 miliarde de euro.

    Depozitele au avansat cu 6% comparativ cu intervalul similar din 2014, la 1,53 miliarde de euro, în timp ce la sfârşitul anului trecut depozitele Alpha Bank în România se ridicau la 1,7 miliarde de euro.

    Alpha Bank are în România 149 de sucursale şi 2.035 de angajaţi.

    La nivel de grup, Alpha Bank a înregistrat în primul trimestru pierderi după taxe în valoare de 115,8 milioane de euro, după un rezultat negativ de 329,7 milioane de euro în 2014.

  • Alpha Bank a înregistrat în România pierderi de 6,5 milioane de euro în primul trimestru

    În primul trimestru al anului trecut, Alpha Bank a obţinut în România un profit de 1,4 milioane de euro.

    Rata creditelor neperformante a crescut în primele trei luni ale anului la 16,5%, de la 15,3% la sfârşitul anului trecut.

    Soldul creditelor a avansat cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 2,95 miliarde de euro, depăşind şi nivelul de 2,92 miliarde de euro înregistrat la sfârşitul lui decembrie.

    Alpha Bank avea la sfârşitul primului trimestru o cotă de 5,8% pe piaţa creditelor din România, sub nivelul de 5,9% înregistrată în decembrie.

    Din totalul împrumuturilor, creditele ipotecare erau la sfârşitul lunii martie în valoare de 896 milioane de euro, cele de consum de 286 milioane de euro, iar cele pentru companii de 1,77 miliarde de euro.

    Depozitele au avansat cu 6% comparativ cu intervalul similar din 2014, la 1,53 miliarde de euro, în timp ce la sfârşitul anului trecut depozitele Alpha Bank în România se ridicau la 1,7 miliarde de euro.

    Alpha Bank are în România 149 de sucursale şi 2.035 de angajaţi.

    La nivel de grup, Alpha Bank a înregistrat în primul trimestru pierderi după taxe în valoare de 115,8 milioane de euro, după un rezultat negativ de 329,7 milioane de euro în 2014.

  • Alpha Bank a acordat primul credit în programul „Prima Maşină”. Alte 12 bănci şi IFN-uri aşteaptă primii clienţi

    Alpha Bank România a acordat primul credit din cadrul programului guvernamental Prima Maşină unui client al sucursalei sale din Piteşti, informează banca. Alpha Bank participă în programul guvernamental Prima Maşină, oferind clienţilor posibilitatea de a achiziţiona un autovehicul nou, în valoare de maximum 62.000 lei (preţ cu TVA). Creditul este disponibil în lei şi se acordă pe o perioadă de maxim 5 ani, iar avansul solicitat este de minim 5% din valoarea autovehiculului.

    Autoturismul, produs în spaţiul intracomunitar sau provenit din import, va îndeplini cel puţin cerinţele minime ale standardului Euro 5 şi va fi achiziţionat de la persoane juridice care au ca obiect de activitate vânzarea de autovehicule, la un preţ de achiziţie ce nu va depăşi suma de 50.000 lei, la care se adaugă TVA. Beneficiarii Programului trebuie să dispună de un avans de minimum 5% din preţul de achiziţie a autoturismului nou şi se obligă să asigure autoturismul achiziţionat printr-o poliţă de asigurare de tip CASCO în condiţiile prevederilor OUG 66/2014, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit FNGCIMM.

    Finanţarea garantată va fi de maxim 95% din preţul de achiziţie prevăzut în factura proforma. Plafonul total de garantare aferent anului 2015 aprobat pentru Programul de stimulare a cumpărării de autoturisme noi este de 50 milioane lei. Cadrul general aplicabil finanţatorilor în privinţa gestionării garanţiilor acordate în cadrul Programului este stabilit prin Instructiuni generale privind derularea operaţiunilor de garantare pe bază de mandat acordat conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 66/15.10.2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autorisme noi, cu modificările şi completările ulterioare.

    Instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare din lista finanţatorilor acceptaţi în Programul de stimulare a cumpărării de autoturisme noi sunt BCR, BRD, CEC Bank, Alpha Bank, ING Bank, RCI Leasing România IFN, Porsche Bank România, CREDITCOOP, IFN Comsig Leasing S.A., Mercedes-Benz Leasing IFN S.A., Banca Românească, Banca Transilvania şi Intesa SanPaolo Bank.

    Potrivit ZF, creditul Prima maşină este cu 10% mai ieftin decât un împrumut standard. Cel mai ieftin credit auto standard din oferta unei bănci locale porneşte de la o dobândă anuală efectivă de 7,5% pe an, ceea ce înseamnă că pentru un împrumut de 45.000 de lei (echivalentul a 10.000 de euro) contractat pe o perioadă de cinci ani clientul plăteşte înapoi băncii 53.500 de lei. Rata lunară este de 890 de lei. Comparativ, un credit Prima maşină are o dobândă efectivă de 5,1% pe an (la nivelul actual al indicatorului Robor la 6 luni), astfel că rata lunară este de 850 de lei, iar costul total ajunge la 51.000 de lei. Jumătate din dobândă este însă suportată de stat. Clientul trebuie să ramburseze practic din banii proprii 48.000 de lei în cei 5 ani de contract, echivalentul unei rate lunare de 800 de lei. Economia efectuată de client comparativ cu cel mai ieftin credit standard este de peste 10%, adică la finalul contractului rămâne cu 5.500 de lei în buzunar.

    Persoanele fizice sunt eligibile în cadrul programului dacă, îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: 1. la data solicitării creditului garantat, declară pe propria răspundere că nu a mai deţinut în proprietate un autoturism -bun nou, definit conform prevederilor art.3 pct. 2 din OG 27/2011; 2. nu înregistrează obligaţii de plată restante la bugetul general consolidat; 3. nu înregistrează restanţe la plata altor credite bancare; 4. la data solicitării creditului garantat au vârsta de minimum 18 ani şi capacitate deplină de exerciţiu.

    Rata pentru un credit de 45.000 de lei (echivalentul a 10.000 de euro) contractat pe o perioadă de cinci ani porneşte de la 880 de lei.  Dobânda efectivă practicată de Alpha Bank este de 7,5% pe an pentru un credit auto, iar pentru un credit de 45.000 de lei suma rambursată de client în cei cinci ani de contract ajunge la 53.600 de lei. Rata lunară este de 880 de lei, potrivit datelor agregate de portalul financiar conso.ro, citate de ZF.

  • Eurobank şi Alpha Bank au cerut băncii centrale din Grecia acces la linia de finanţare de urgenţă

    Banca centrală a Greciei a fost cea care a solicitat Eurobank şi Alpha Bank să înainteze cereri pentru obţinerea accesului la linia de finanţare de urgenţă, întrucât a estimat că cei doi creditori ar putea avea nevoie de aceste fonduri în următoarele luni, au declarat oficiali ai celor două bănci greceşti, citaţi de Bloomberg.

    De altfel, cei doi reprezentanţi ai instituţiilor bancare au afirmat că Eurobank şi Alpha Bank nu intenţionează să utilizeze respectivele lichidităţi în acest moment.

    Acţiunile Eurobank au coborât cu până la 10%, iar ale Alpha Bank cu până la 7,7% pe bursa de la Atena, la 14:50 (ora României).

    Fondurile sunt furnizate de banca centrală a Greciei, însă acordarea acestora trebuie să fie aprobată de Banca Centrală Europeană. Instituţia europeană va evalua solicitările înaintate de Alpha Bank şi Eurobank săptămâna viitoare, potrivit publicaţiei Kathimerini.

    Clienţii băncilor din Grecia încearcă să-şi protejeze lichidităţile, pe fondul îngrijorărilor legate de rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, care ar putea aduce la conducerea ţării un partid ostil politicii de austeritate.

    În aceste condiţii, retragerile nete s-au situat la aproximativ 3 miliarde de euro în luna decembrie a anului trecut, iar volumul lor continuă să crească, potrivit unui bancher grec.

    Totalul depozitelor în băncile din Grecia era de 164,3 miliarde de euro în luna noiembrie, confrom datelor băncii centrale a Greciei.

    În România, Eurobank controlează Bancpost, ERB Retail Services IFN, ERB Leasing IFN, Eurobank Finance, Eurobank Securities, Eurobank Property Services, Eliade Tower (55,94%), IMO Property Investments Bucureşti, IMO – II Property Investments, EFG IT Shares Services, EFG Eurolife Asigurări Generale, EFG Eurolife Asigurări de Viaţă, Retail Development (55,94%) şi Seferco Development.

    Eurobank a constituit în trimestrul al treilea al anului trecut provizioane pentru credite neperformante în România în valoare de 104 milioane de euro, iar pierderile la nouă luni au atins 92,5 milioane de euro.

    Alpha Bank a obţinut în România un profit înainte de taxe în valoare de 3,9 milioane de euro în primul semestru din 2014, după pierderi de 20 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2013.