Tag: alesi

  • Comisia de Statut: Aleşii pot să angajeze la cabinet persoane cu care au lucrat în ultimii 5 ani

    Marton Arpad a declarat, pentru MEDIAFAX, că Statutul prevedea deja că “angajaţii cu contract de muncă sau convenţie civilă ai unui birou parlamentar pot fi reangajaţi în biroul parlamentar al aceluiaşi deputat sau senator şi în noul mandat, în cazul realegerii acestuia”, iar articolul adoptat de Comisia de Statut aduce o clarificare.

    Proiectul pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor propune introducerea la articolul 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după alineatul 12, a unui nou alineat, cu următorul cuprins: “Prin derogare de la art. 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care senatorii sau deputaţii s-au aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia de Statut: Aleşii pot să angajeze la cabinet persoane cu care au lucrat în ultimii 5 ani

    Marton Arpad a declarat, pentru MEDIAFAX, că Statutul prevedea deja că “angajaţii cu contract de muncă sau convenţie civilă ai unui birou parlamentar pot fi reangajaţi în biroul parlamentar al aceluiaşi deputat sau senator şi în noul mandat, în cazul realegerii acestuia”, iar articolul adoptat de Comisia de Statut aduce o clarificare.

    Proiectul pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor propune introducerea la articolul 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după alineatul 12, a unui nou alineat, cu următorul cuprins: “Prin derogare de la art. 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care senatorii sau deputaţii s-au aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezvăluiri incendiare de la Turcescu: Cât costă un meniu la cantina Senatului şi ce mănâncă senatorii

    Deputatul PMP Robert Turcescu a dezvăluit pe pagina sa de Facebook cum mănâncă aleşii poporului şi cât îi costă un prânz consistent.

    Politicianul a mai precizat că meniul de la Senat este mai gustos decât cel de la Camera Deputaţilor.

    “Am văzut tot felul de postări despre preţurile de la cantinele Parlamentului. Pun câteva poze, că să va lămuriţi. Eu zic că sunt preţuri de cantină, nici mari, nici mici. Dacă vrei să mănînci ceva mai consistent…

  • Gafă în Parlament: aleşii vor instituirea Zilei Olteniei, ”o regiune din nord-vestul României”

    Un proiect de lege prin care se urmăreşte instituirea zilei de 21 martie ca zi a Olteniei este dezbătut în comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor. Până aici nimic anormal, doar că cei 27 de deputaţi şi senatorii nu au nicio cunoştinţă despre unde este plasată această regiune pe hartă, deşi unii dintre ei provin din Oltenia, aceştia scriind în expunerea de motive că este “o regiune istorică din nord-vestul României”.

  • Cea mai controversată societate secretă din lume. Membrii sunt aleşi pe viaţă

    În 1831, studenţii de la universitatea Yale, inclusiv tatăl fostului preşedinte american William Howard Taft, au înfiinţat una dintre cele mai faimoase societăţi secrete din America: Skull and Bones, conform Business Insider.

    De atunci, grupul a ajuns să stârnească publicului atât fascinaţie, cât şi repulsie faţă de elită. În fiecare an 15 tineri sunt aleşi să fie membri ai socităţii secrete, pe viaţă.

    Sediul societăţii secrete se află într-o clădire fără geamuri de pe Strada High, nr. 64, din New Haven, Connecticut, şi este denumită în cercul lor restrâns: „Mormântul ”. Acoperişul clădirii are o pistă de aterizare pentru elicoptere private, conform Alexandrei Robbins, autoarea cărţii „Secrete din mormânt: Skull and Bones, Ivy League, şi căile ascunde ale puterii”. Pentru aceste beneficii şi multe altele, membrii societăţii secrete trebuie să jure credinţă totală clubului.

    Noii membri trebuie să dezvăluie detalii intime despre ei, inclusiv întregul lor istoric sexual, îninte de a fi acceptaţi. În plus, trebuie să fie de acord să dea socităţii o parte din proprietăţiile lor clubului, iar în schimb li se promite stabilitate financiară pe tot parcursul vieţii, aşa că nu vor fi tentaţi să dezvăluie secretele socităţii, precizează Robbins.

    De-a lungul timpului, din această socitate secretă au  făcut parte mari oameni de afaceri, poeţi, politicieni şi trei preşedinţi ai SUA.

    Cum arată cea mai frumoasă plajă din lume: Stiniva din Croaţia. Este un paradis aproape de România

    Iată care sunt cei mai populari membri:

    1.      William Howard Taft — Promoţia 1879

    William Howard Taft a fost cel de-al douăzeci şi şaptelea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Şef al Curţii Supreme de Justiţie a Statelor Unite ale Americii şi lider al aripii conservative a Partidului Republican. Este singurul politician american care a avut atât funcţia de preşedinte, cât şi de Şef al Curţii Supreme de Justiţie.

    Conform autoarei Robbinson, Taft a primit titlul de „magog”, ceea ce înseamnă că a avut cea mai multă experienţă sexual din societatea secretă. El a intrat destul de uşor în socitatea secrete având în vedere că tatăl său, un fost avocat, a fost unul dintre membrii fondatori. 

    2.      McGeorge Bundy — Promoţia 1940

    McGeorge Bundy a fost consilierul pe politică externă al preşedinţilor americani John F. Kennedy şi Lyndon B. Johnson. A avut un rol cheie în războiul din Vietanam. După moartea sa, au fost găsite nişte notiţe în care spunea că regret multe dintre decizile pe care le-a luat în timpul războiul.

    El a intrat în socitatea secretă datorită fratelui său,William Bundy, fost agent CIA care a absolvit Yale cu un an mai devreme.

    3.      George Herbert Walker Bush — Promoţia 1948

    George Herbert Walker Bush a fost cel de-al 41-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, cel de-al 43-lea vicepreşedinte sub preşedinţia lui Ronald Reagan. Înaintea de a fi preşedinte a fost pliot în timpul celui de-al doilea război mondial, apoi ambasador SUA în China şi director CIA.

    El a fost criticat pentru implicarea sa în războiul din Golf, în special pentru operaţiunea „Furtună în deşert”, dar a fost apreciat pentru că a promulgat mai multe legi favorabile pentru persoanele cu dizabilităţi.

    4.      William F. Buckley Jr. — Promoţia1950

    William F. Buckley Jr. a condus ziarul facultăţii cât timp era student şi a  făcut parte din echipa de dezbateri a universităţii. Mai târziu şi-a înfiinţat propriul ziar, „The National Review ”, care mai există şi astăzi. De asemeanea, a scris mai multe cărţi poliţiste de-a lungul vieţii. 

    Cele mai impresionante fotografii cu armata Coreei de Nord

    5.      John F. Kerry —Promoţia 1966

    Kerry, actualul secretar de stat şi fostulul senator de Massachusetts, şi-a petrecut copilaria în străinătate având în vedere că tatăl său era diplomat.  La rândul său, tatăl lui Kerry a fost membru al socităţii secrete „Skull and Bones”  şi student al universităţii Yale.

    6.      George W. Bush — Promoţia 1968

    George Walker Bush, a devenit cel de-al 43- lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii în urma unor alegeri mult discutate, desfăşurate la sfârşitul anului 2000. Tătăl său, George Herbert Walker Bush a fost preşedinte cu 8 ani înaintea sa, fiind cel de-al 41-lea preşedinte al Americii.

    Înainte de a fi preşedinte, în 1977, George W. Bush a fondat compania Bush Energy care se ocupa de exploatarea gazelor naturale şi petrolului.  În 1989 a format un grup de asociaţi care a cumpărat echipa de baseball Texas Rangers. A rămas preşedinte al asociaţilor la Texas Rangers până ce a fost ales guvernator al Texasului în 1994.

    7.      Stephen A. Schwarzman —Promoţia1969

    Este un antreprenor din Pennsylvania care are o avere persoanlă de 12,6 miliarde de dolari, în 2015, conform Forbes. Schwarzman este fondatorul  „The Blackstone Group”, o companie de investiţii şi consultanţă finaciară.

    8.      Dana Milbank — Promoţia 1990

    Este un jurnalist american care i-a jignit atât pe Obama, cât şi pe Bush de a lungul mandatelor lor. Este editor la „The Washington Post” şi a scris mai multe cărţi.

    9.      Walter Camp —Promoţia1880

    Cunoscut ca „părintele foltbalului american”, Walter Camp a fost un cunoscut jucător de fotbal, antrenor şi autor a mai multor cărţi despre fotbal. El a inventat multe dintre regulile moderne de fotbal, precum şi diferite tactici de joc.

    Un muzeu în aer liber din România, considerat cel mai frumos din Europa

    10.  Lyman Spitzer —Promoţia1935

    A fost un fizician, astronom şi alpinist american. El a venit cu idea de a lansa un telescop în jurul Pâmântului, care să ofere imagini din spaţiu, dar nu el l-a şi inventat. Ca om de ştiinţa, a cercetat cum s-au format stelele şi a studiat  fizica plasmei.

    11.  Potter Stewart —Promoţia 1937

    A făcut parte din Curtea Supremă a SUA şi a adus mai multe reforme în justiţie şi în drepturile omului, spre exemplu, a desfiinţat o lege care nu permitea folosirea de metode contraceptive.

    12.  Frederick Wallace Smith —Promoţia 1966

    Este fondatorul şi CEO-ul FedEx, o companie de curierat care face livrări aproape pe tot globul, şi care are sediul în Memphis, Tennessee. Smith are un salariu annual de 13.7 milioane de dolari.

    Cum arată satul de vis unde nu există drumuri, maşini sau aglomeraţie

    13.  Austan Goolsbee —Promoţia 1991

    Este un economist american şi a fost unul dintre cei mai tineri consilieri economici din cabinetul lui Obama. Acum deţine funcţia de de Preşedinte al Consiliului Consilierilor Economici al SUA.

     

  • Ce salariu câştigă o stewardesă şi ce beneficii are

    Dintre cei 5.000-6.000 de candidaţi prezenţi la cele 15 sesiuni de interviuri de recrutare organizate anul acesta de companiile aeriene din Orient, precum Emirates, Qatar Airways sau Oman Air, doar 150 au fost aleşi, a spus la ZF Live Cristina Toader, fostă stewardesă.

    „Când pleci în Orient trebuie să ştii foarte bine la ce să te aştepţi, în exterior pare un job glamour, cosmopolit, stai la hoteluri, vezi toată lumea. Am stat în locuri în care stăteau Madonna sau Prince, am văzut peste 80 de ţări, însă când avionul este cu uşile închise nu mai este atât de uşor. Înăuntru pasagerul este cel mai important, se acumulează oboseală foarte mare, pasagerii nu sunt cei mai drăguţi întotdeauna”, a spus Cristina Toader, care este în prezent trainer în cadrul cursului „Cum ajungi stewardesă?”, prin intermediul căruia a pregătit 300 de candidaţi care doresc să devină însoţitori de zbor să treacă de interviurile de recrutare ale companiilor aeriene. Preţul unui curs este de 300 de lei şi durează o zi.

    Cristina Toader are o experienţă de trei ani şi jumătate ca stewardesă la Wizz Air şi Emirates şi peste 3.500 de ore de zbor, însă a decis să vină în România şi să rămână aici.  Din ce în ce mai mulţi tineri îşi doresc să devină însoţitori de zbor, iar accesibilitatea pentru acest job a crescut odată cu extinderea companiilor aeriene, mai ales pentru că unele dintre acestea asigură trainingul gratuit.

    La Emirates, o stewardesă poate câştiga un salariu de 2.000-2.500 de euro net pe lună. Salariul de bază este de 1.000 de euro, la care se adaugă orele de zbor şi diurnele, în funcţie de destinaţii, iar astfel poate ajunge la 2.500 de euro. 

    Citiţi povestea completă a româncei pe www.zf.ro

  • De toată jena. Deputaţii au muncit în plenurile sesiunii de toamnă mai puţin decât un angajat într-o săptămână

    Deputaţii au lucrat în plenurile sesiunii de toamnă 14 ore/lună în medie, în total 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.

    Nici cumulând timpul petrecut în cele 20 de şedinţe de plen, pe care le-au avut de la întoarcerea din vacanţă (luna septembrie) şi până în luna noiembrie, când aleşii au decis să îşi modifice programul pentru a se implica în campania electorală, deputaţii nu reuşesc să ajungă la durata maximă legala a timpului de muncă/săptămână – 48 de ore, potrivit Codului Muncii.

    În cele trei luni de activitate, deputaţii au petrecut în plen aproximativ 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.

    Deputaţii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi, în plen, în luna septembrie, când au avut nouă şedinţe, în total, 17 ore şi 45 minute, iar cel mai puţin în luna noiembrie, când au avut doar două şedinţe, care i-au ţinut în sala de plen aproximativ patru ore.

    Timpul petrecut în medie de deputaţi în sala de plen ar creşte doar cu şase ore dacă am adăuga şi activitatea pe care aleşii au avut-o sesiunea parlamentară februarie-iunie 2016. Asttfel, din februarie şi până în noiembrie, cu execepţia lunilor de vacanţă parlamentară, deputaţii au lucrat în plen în medie aproximativ 20de ore pe lună.

    În prima sesiune parlamentară, februarie – iunie, aleşii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi în plen în luna martie, aproximativ 33 de ore şi cel mai puţin în luna mai – luna dinaintea alegerilor locale – aproximativ 12 ore.

    Camera Deputaţilor şi-a votat, la sfârşitul anului trecut, un buget mai mare decât decât era prevăzut în forma Guvernului. Astfel, Camera Deputaţilor primea, iniţial, de la Guvern, 313,7 milioane de lei, însă deputaţii au solicitat Ministerului Finanţelor o majorare pentru plata majorărilor salariale decise de Guvern în ultimele luni.

    “Vă propun să fiţi de acord să înlocuim anexele care conţin cele două bugete, al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, din forma adoptată iniţial, în forma care corespunde hotărârilor celor două Camere ale Parlamentului. La Camera Deputaţilor de la 295 de milioane de lei ajungem la 340 de milioane de lei, o diferenţă de 45 de miloane de lei. La Senat de la 130 la 166 de milioane de lei, o diferenţă de 36 de milioane de lei’”, a declarat preşedintele Comisiei de buget -finanţe a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Viorel Ştefan, în şedinţa de comisie care a precedat votarea legii bugetului de stat pe 2016, scrie maramedia.ro
  • De toată jena. Deputaţii au muncit în plenurile sesiunii de toamnă mai puţin decât un angajat într-o săptămână

    Deputaţii au lucrat în plenurile sesiunii de toamnă 14 ore/lună în medie, în total 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.

    Nici cumulând timpul petrecut în cele 20 de şedinţe de plen, pe care le-au avut de la întoarcerea din vacanţă (luna septembrie) şi până în luna noiembrie, când aleşii au decis să îşi modifice programul pentru a se implica în campania electorală, deputaţii nu reuşesc să ajungă la durata maximă legala a timpului de muncă/săptămână – 48 de ore, potrivit Codului Muncii.

    În cele trei luni de activitate, deputaţii au petrecut în plen aproximativ 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.

    Deputaţii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi, în plen, în luna septembrie, când au avut nouă şedinţe, în total, 17 ore şi 45 minute, iar cel mai puţin în luna noiembrie, când au avut doar două şedinţe, care i-au ţinut în sala de plen aproximativ patru ore.

    Timpul petrecut în medie de deputaţi în sala de plen ar creşte doar cu şase ore dacă am adăuga şi activitatea pe care aleşii au avut-o sesiunea parlamentară februarie-iunie 2016. Asttfel, din februarie şi până în noiembrie, cu execepţia lunilor de vacanţă parlamentară, deputaţii au lucrat în plen în medie aproximativ 20de ore pe lună.

    În prima sesiune parlamentară, februarie – iunie, aleşii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi în plen în luna martie, aproximativ 33 de ore şi cel mai puţin în luna mai – luna dinaintea alegerilor locale – aproximativ 12 ore.

    Camera Deputaţilor şi-a votat, la sfârşitul anului trecut, un buget mai mare decât decât era prevăzut în forma Guvernului. Astfel, Camera Deputaţilor primea, iniţial, de la Guvern, 313,7 milioane de lei, însă deputaţii au solicitat Ministerului Finanţelor o majorare pentru plata majorărilor salariale decise de Guvern în ultimele luni.

    “Vă propun să fiţi de acord să înlocuim anexele care conţin cele două bugete, al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, din forma adoptată iniţial, în forma care corespunde hotărârilor celor două Camere ale Parlamentului. La Camera Deputaţilor de la 295 de milioane de lei ajungem la 340 de milioane de lei, o diferenţă de 45 de miloane de lei. La Senat de la 130 la 166 de milioane de lei, o diferenţă de 36 de milioane de lei’”, a declarat preşedintele Comisiei de buget -finanţe a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Viorel Ştefan, în şedinţa de comisie care a precedat votarea legii bugetului de stat pe 2016, scrie maramedia.ro
  • De toată jena. Deputaţii au muncit în plenurile sesiunii de toamnă mai puţin decât un angajat într-o săptămână

    Deputaţii au lucrat în plenurile sesiunii de toamnă 14 ore/lună în medie, în total 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.

    Nici cumulând timpul petrecut în cele 20 de şedinţe de plen, pe care le-au avut de la întoarcerea din vacanţă (luna septembrie) şi până în luna noiembrie, când aleşii au decis să îşi modifice programul pentru a se implica în campania electorală, deputaţii nu reuşesc să ajungă la durata maximă legala a timpului de muncă/săptămână – 48 de ore, potrivit Codului Muncii.

    În cele trei luni de activitate, deputaţii au petrecut în plen aproximativ 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.

    Deputaţii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi, în plen, în luna septembrie, când au avut nouă şedinţe, în total, 17 ore şi 45 minute, iar cel mai puţin în luna noiembrie, când au avut doar două şedinţe, care i-au ţinut în sala de plen aproximativ patru ore.

    Timpul petrecut în medie de deputaţi în sala de plen ar creşte doar cu şase ore dacă am adăuga şi activitatea pe care aleşii au avut-o sesiunea parlamentară februarie-iunie 2016. Asttfel, din februarie şi până în noiembrie, cu execepţia lunilor de vacanţă parlamentară, deputaţii au lucrat în plen în medie aproximativ 20de ore pe lună.

    În prima sesiune parlamentară, februarie – iunie, aleşii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi în plen în luna martie, aproximativ 33 de ore şi cel mai puţin în luna mai – luna dinaintea alegerilor locale – aproximativ 12 ore.

    Camera Deputaţilor şi-a votat, la sfârşitul anului trecut, un buget mai mare decât decât era prevăzut în forma Guvernului. Astfel, Camera Deputaţilor primea, iniţial, de la Guvern, 313,7 milioane de lei, însă deputaţii au solicitat Ministerului Finanţelor o majorare pentru plata majorărilor salariale decise de Guvern în ultimele luni.

    “Vă propun să fiţi de acord să înlocuim anexele care conţin cele două bugete, al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, din forma adoptată iniţial, în forma care corespunde hotărârilor celor două Camere ale Parlamentului. La Camera Deputaţilor de la 295 de milioane de lei ajungem la 340 de milioane de lei, o diferenţă de 45 de miloane de lei. La Senat de la 130 la 166 de milioane de lei, o diferenţă de 36 de milioane de lei’”, a declarat preşedintele Comisiei de buget -finanţe a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Viorel Ştefan, în şedinţa de comisie care a precedat votarea legii bugetului de stat pe 2016, scrie maramedia.ro
  • România singura ţară care nu a aprobat o decizie a Consiliului UE din cauza absenteismului aleşilor

    Parlamentul trebuie să ratifice urgent o decizie a Consiliului UE, România fiind singura ţară care nu a aprobat directiva,din cauza absenteismului aleşilor,atrăgând avertismentele Comisiei Europene care nu poate să propună rectificarea bugetară, iar statele membre nu pot să contribuie la bugetul UE.

    “Ratificarea este cu atât mai urgentă cu cât plata de de către toate statele membre a impactului noii Decizii în cursul anului 2016, pe baza unui buget rectificativ al UE adoptat, va fi posibilă numai în cazul în care România va notifica Secretariatul General al Consiliului că a finalizat procedurile de ratificare până cel târziu 30 septembrie a.c.”, potrivit unei scrisori trimisă de premierul Dacian Cioloş preşedinţilor Camerei Deputaţilor ş Senatului.

    Premierul aminteşte că, deşi a fost pe agenda plenului Parlamentului, votul a fost amânat de mai multe ori din cauza absenteismului şi spune că inclusiv Comisia Europeană a avertizat România în mai multe rânduri.

    Proiectul de lege pentru ratificarea deciziei Consiliului a mai fost pe ordinea de zi a plenului reunit în 22 martie, 11 aprilie, 4 mai şi 22 iunie, însă nu a putut fi adoptat pentru că a fost o problemă de cvorum, trebuie să voteze două treimi din numărul parlamentarilor.

    În ultima şedinţă a Birourilor Permanente Reunite s-a stabilit ca proiectul să intre pe ordinea de zi a următorului plen reunit de luni, 19 septembrie, însă preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a spus că nu poate garanta că aleşii vor veni la vot în număr suficient de mare pentru a ratifica decizia.

    “Există o temere la nivelul Comisiei Europene vizavi de adoptarea acestui proiect de lege, întrucât suntem ultimul stat care nu a ratificat această decizie, Comisia Europeană neputând să propună rectificarea de buget, iar statele membre neputând să contribuie la bugetul Uniunii Europene. Rugămintea noastră ar fi să înscriem în plenul reunit, în viitorul plen reunit, acest proiect de lege şi să-l adoptăm”, a spus în şedinţa Birourilor Permanente reunite Ciprian Bucur, ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro