BusinessMagazin

Tag: alegeri locale

  • Cele mai importante trei hărţi înainte de alegerile locale din vară: harta corupţiei, a bugetelor şi cea a şomajului

    Harta corupţiei

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Harta bugetelor 

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

    Harta somajului – decembrie 2015

  • Nicolae Ceauşescu şi Ion Iliescu, candidaţi la alegerile locale

    Doi dintre candidaţii la alegerile locale din Olt poartă numele fostului dictator Nicolae Ceauşescu, respectiv al fostului preşedinte Ion Iliescu. Nicolae Ceauşescu din Poboru spune că nu are nicio şansă să câştige, în timp ce Ion Iliescu afirmă că a intrat în politică pentru că altceva nu avea, scrie Mediafax

    Dacă Ceauşescu e pe lista PSD pentru Consiliul Local al comunei Poboru, Iliescu este candidat din partea ALDE, la Crâmpoia.

    În discuţia cu corespondentul MEDIAFAX, problema semnalului la mobil i-a dat de furcă lui Nicolae Ceauşescu, candidat în vârstă de 62 de ani pentru un mandat în Consiliul Local al comunei Poboru.

    Alo!?
    Da, vă rog!

    Să trăiţi! Domnul Ceauşescu?
    Poftim?

    Domnul Nicolae Ceauşescu?
    Da.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Nicolae Ceauşescu şi Ion Iliescu, candidaţi la alegerile locale

    Doi dintre candidaţii la alegerile locale din Olt poartă numele fostului dictator Nicolae Ceauşescu, respectiv al fostului preşedinte Ion Iliescu. Nicolae Ceauşescu din Poboru spune că nu are nicio şansă să câştige, în timp ce Ion Iliescu afirmă că a intrat în politică pentru că altceva nu avea, scrie Mediafax

    Dacă Ceauşescu e pe lista PSD pentru Consiliul Local al comunei Poboru, Iliescu este candidat din partea ALDE, la Crâmpoia.

    În discuţia cu corespondentul MEDIAFAX, problema semnalului la mobil i-a dat de furcă lui Nicolae Ceauşescu, candidat în vârstă de 62 de ani pentru un mandat în Consiliul Local al comunei Poboru.

    Alo!?
    Da, vă rog!

    Să trăiţi! Domnul Ceauşescu?
    Poftim?

    Domnul Nicolae Ceauşescu?
    Da.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ: Cu cine votaţi la alegerile locale din 5 iunie pentru Primăria Bucureşti?

    Scrutinul din 5 iunie se află la doar două săptămâni distanţă, iar campania electorală a început în forţă. Fiecare candidat încearcă să-i convingă pe bucureşteni că merită voturi şi îşi expune proiectele şi priorităţile pentru următorul mandat. Pentru Primăria Generală se înfruntă în total 12 candidaţi. Din partea PSD candidează Gabriela Firea, iar din cea a PNL, Cătălin Predoiu. Un candidat care s-a înscris în cursă şi la alegerile trecute şi care a căpătat din ce în ce mai multă notorietate este Nicuşor Dan, reprezentant al Uniunii Salvaţi Bucureştiul. Pe dumneavoastră v-au convins? Credeţi că există printre candidaţii înscrişi unul care să vă reprezinte cu adevărat?

    SONDAJ. Cu cine votaţi la alegerile din 5 iunie pentru Primăria Capitalei?

  • Cele mai importante trei hărţi înainte de alegerile locale din vară: harta corupţiei, a bugetelor şi cea a şomajului

    Harta corupţiei

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Harta bugetelor 

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

    Harta somajului – decembrie 2015

  • Miza alegerilor locale se ridică la zeci de miliarde de lei. Care este însă valoarea unui vot în Bucureşti sau Botoşani?

    3.365 este un alt număr pe care e important să îl reţineţi: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcţie de regiune; un vot în Bucureşti valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomiţa doar 2.800 de lei.

    Miza alegerilor locale din iunie este, aşadar, uriaşă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administraţi astfel încât rezultatele să nu se lase aşteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.

    Am încercat să desluşim ce s-a întâmplat cu banii oraşelor, comunelor şi satelor din România în ultimii patru ani şi să aflăm unde ar trebui investiţi aceştia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local şi care sunt şansele să rezolvăm o parte dintre ele.

    Veţi citi, în paginile următoare, despre coşuri de gunoi de 2.800 de lei şi crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem acelaşi număr de kilometri asfaltaţi şi de drumuri de ţară. Cel mai important, însă, veţi citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor şi oraşelor din România.

    Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?“. Şi tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opţiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi“ nu pare să se fi materializat nici în 2016.

    Alternanţa dintre stânga şi dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorinţa de a înlătura un partid de la putere. Deşi stânga a câştigat toate alegerile locale din 1992 şi până astăzi, au existat momente în care opoziţia s-a apropiat destul de mult de câştigarea majorităţii primăriilor; în 1996, 2004 şi 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câştigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obţinut la fiecare ciclu electoral între 100 şi 150 de mandate de primari.

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boţeşteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog şi pe fondul acţiunilor anti-corupţie. „Nu cred că oamenii sunt mai interesaţi de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaţiona perfect. Dar alegerile generale sunt mai uşor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii şi principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noştri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toţi sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanţii din mediul urban sunt interesaţi şi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolaţi încât să nu respirăm acelaşi aer, să nu ne vizităm unii pe alţii sau să nu avem cunoştinţe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale şi ca un barometru pentru cele generale“.

    Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie şi vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de consilii judeţene aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Modificări au fost aduse şi în privinţa sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie şi dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin.

     

  • Guvernul a decis: localele vor avea loc în 5 iunie

    Alegerile locale vor avea loc în data de 5 iunie, a decis Executivul, care a aprobat în şedinţa de miercuri 6 hotărâri de Guvern care vizează organizarea şi desfăşurarea acestui scrutin.

    Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

    “Azi adoptăm un pachet de hotărâri de guvern care pregătesc alegerile locale şi inclusiv stabilim data alegerilor locale. O să fie prezentă să prezinte aceste proiecte de hotărâri de guvern şi doamna preşedintă a Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru că sunt hotărâri de guvern pregătite de Autoritatea Electorală Permanentă”, le-a spus premierul membrilor Cabinetului, miercuri, la începutul şedinţei Executivului.

    Totodată, Dacian Cioloş a precizat că Guvernul şi AEP trebuie să lucreze împreună pentru pregătirea alegrilor care vor avea loc anul acesta. “De data aceasta, AEP are prin lege mult mai multe atribuţii în organizarea şi derularea alegerilor decât a avut în trecut”, a afirmat premierul.

  • CANDIDAT SURPRIZĂ pentru Primăria Bucureştiului. Cine îl poate bate pe Oprescu la alegerile locale: „Am rămas impresionat de forţa mesajului pe care îl transmite”

    Liberalii vor să pună capăt mandatelor de primar general ale lui Sorin Oprescu. De altfel, PNL susţine că cea mai mare miză a alegerilor locale de anul viitor este câştigarea Primăriei Capitalei.

    În partid au început înscrierile pentru cursa internă pentru desemnarea candidatului, şi, chiar dacă competiţia este una deschisă, liberalii par a-şi fi găsit deja candidatul ideal care să-l bată pe Oprescu. „Am rămas impresionat de forţa mesajului politic pe care îl transmite, precum şi de determinarea cu care abordează alegerile locale. Cred că îndeplineşte toate condiţiile şi are şi profilul de primar general al Capitalei”, a declarat vicepreşedintele PNL, Ion Bălan.

    CANDIDAT SURPRIZĂ pentru Primăria Bucureştiului. Cine îl poate bate pe Oprescu la alegerile locale: „Am rămas impresionat de forţa mesajului pe care îl transmite”

  • Ce se întâmplă când euroscepticismul se transformă în eurofobie

    “Eu îl respect pe Nigel Farage, dar nu înseamnă că sunt de acord cu el. Nu cred că are răspunsuri pentru viitorul ţării”, a spus Osborne.

    Partidul pentru Independenţa Regatului Unit (UKIP), condus de notoriul eurofob şi xenofob Nigel Farage (foto), a obţinut rezultate foarte bune la alegerile locale desfăşurate joi în Anglia şi Irlanda de Nord. În cele 160 de circumscripţii unde rezultatul este deja cunoscut, UKIP a câştigat 161 de mandate, faţă de 338 pentru laburişti. Conservatorii au pierdut 231 de mandate, iar liberal-democraţii 231.

    În acelaşi timp, UKIP se pregăteşte de un scor bun şi la alegerile europarlamentare, iar Farage se prezintă deja ca un fel de tartor al politicii britanice, potenţial câştigător cu partidul său, al alegerilor parlamentare britanice din mai 2015. Într-un interviu pentru The Mail on Sunday, Farage s-a lăudat deja că va distruge Partidul Conservator şi va forţa Partidul Laburist să adopte o poziţie mult mai critică faţă de Bruxelles, iar în cele din urmă va obţine ieşirea Marii Britanii din UE, după care se va retrage din politică.

    UKIP, prin Farage, a făcut permanent agitaţie pe tema afluxului de români şi bulgari care ar fi urmat să năvălească în Marea Britanie după 1 ianuarie 2014, calificându-i pe potenţialii imigranţi drept “bande criminale străine”. Mai nou, Farage s-a remarcat prin declaraţia sa că ar fi îngrijorat dacă ar avea nişte vecini români, fiindcă românii fură. Influenţa UKIP în politica britanică a fost ilustrată de faptul că premierul David Cameron s-a angajat să organizeze, dacă va fi reales în 2015, un referendum până în 2017 privind apartenenţa Marii Britanii la UE, după o renegociere a condiţiilor acestei relaţii.

    Economia britanică a crescut peste aşteptări în T1 faţă de T4 2013, cu 0,8%, în timp ce faţă de T1 2013 a crescut cu 3,1%, cea mai mare creştere anuală din T4 2007, a relevat a doua estimare difuzată joi de Biroul Naţional de Statistică.

    Investiţiile au crescut cu 2,7% trimestrial şi 8,7% anual, confirmându-şi rolul de motor al economiei, în timp ce exporturile au scăzut cu 1% trimestrial şi importurile cu 1,1%, iar consumul gospodăriilor, care realizează aproape două treimi din PIB, a crescut pentru al zecelea trimestru consecutiv, cu 0,8% trimestrial, după ce se diminuase cu 0,4% în T4 2013.
     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Tot ce trebuie să ştiţi despre procedura de votare din 25 mai

    Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

    Pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice în ziua votului, MAI a anunţat, sâmbătă, că peste 50.000 de poliţişti, jandarmi, pompieri şi poliţişti de frontieră să fie mobilizaţi în întreaga ţară. Dintre aceştia, peste 30.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au ca misiune paza secţiilor de votare.

    Alegătorii care în ziua alegerilor se află în localitatea (comună, oraş, municipiu) de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la secţia la care sunt înscrişi în listele electorale permanente.

    Alegătorii care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară.

    Alegătorii care în ziua alegerilor se află în străinătate votează la orice secţie de votare organizată în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare. Tot pe lista suplimentară sunt înscrişi şi alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, precum şi cei care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă sau din copia de pe aceasta existentă la secţia de votare.

    Cetăţenii români din străinătate cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, la secţiile de votare indicate pe site-ul MAE.

    Intervalul orar în care se poate vota este acelaşi ca în România. Specificul votului în străinătate este că, datorită diferenţelor de fus orar, votul începe în afara ţării în cele două secţii de vot din Australia (Canberra şi Sydney), în seara zilei de sâmbătă, 24 mai, ora 00.00, ora României (ora 7.00, ora locală) şi se termină în secţiile de vot de pe coasta de Vest a SUA (secţia de vot de la Los Angeles) şi Canada (la Vancouver),  în cursul dimineţii de luni, 26 mai, ora 7.00, ora României (ora 21.00, ora locală).

    Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile europarlamentare a rămas la fel ca în 2009 – 190. A fost dublat numărul celor din Moldova – de la 4 la 8 – şi din Spania – de la 9 la 18, în timp ce în SUA au rămas numai 5 secţii de vot, faţă de 19 la alegerile din 2009.

    Toate detaliile privind procedura de vot în cazul celor care votează din străinătate sunt disponibile accesând “Ghidul alegătorului român din străinătate”, material realizat de MAE în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă, disponibil şi el în cadrul secţiunii dedicate alegerilor europarlamentare de pe site-ul MAE şi al misiunilor diplomatice.

    Cetăţenii votează în baza unui act de identitate emis de statul român, respectiv cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

    Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.

    Pentru solicitarea şi eliberarea în regim de urgenţă a actelor de identitate pentru persoanele cu drept de vot care nu au, sau care au act de identitate cu temen de valabilitate expirat, programul de lucru al serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor a fost extins. În municipiul Bucureşti, duminică, 25 mai, programul de lucru cu publicul va fi intre orele 08.00 şi 21.00.

    Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu sâmbătă, 24 mai până la ora 20, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea “VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

    Aceeaşi reglementare se aplică în mod corespunzător persoanelor reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

    În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Votarea se face pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară, iar persoanele înscrise în extrasul de pe lista electorală suplimentară trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie.