BusinessMagazin

Tag: alegeri europarlamentare

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Prezenţa la vot, mai mare decât la alegerile din 2007 şi 2009

    Prezenţa la vot în Capitală la 13.00 a fost de 11,3%, mai mare decât la alegerile din 2007 (9,12%) şi 2009 (7,33%).

    Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile europarlamentare, era, la ora 13.00, de 12,54 %, din care 12,09 % în mediul urban şi  13,15 % în rural, a anunţat purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Marian Muhuleţ.

    În 21 de judeţe, prezenţa la urne înregistrată până la ora 13.00 este superioară mediei naţionale. Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 17,62%, Dâmboviţa – 15,92%, Ilfov – 15,69%, Teleorman – 15,31% şi Mehedinţi – 15,3%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Maramureş – 9,02%, Timiş – 9,94%, Arad – 10,27%, Ialomiţa – 10,47% şi Iaşi – 10,77%.

    La secţiile de votare din Capitală pentru alegerile europarlamentare care au loc duminică, până la ora 13.00 s-au prezentat la urne 11,3% dintre cei 1.785.851 de alegători cu drept de vot. Cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne sunt în sectorul 1 – 14,42%, iar cei mai puţini în sectorul 5 – 8,49%, În sectorul 2 prezenţa la vot a fost de 11,83%, în sectorul 3 – 10,18%, în sectorul 4 – 11,69% şi în sectorul 6 – 11,96%.

    Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile europarlamentare, a fost, la ora 10.00, de 4,61%, din care 4,30 % în mediul urban şi 5,03 % în mediul rural. Prezenţa este mai mare decât cea înregistrată până la aceeaşi oră atât la alegerile europarlamentare din 2009 (4%), cât şi la cele din 2007 (3,79%).

    În 22 de judeţe, prezenţa la urne înregistrată până la ora 10.00 este superioară mediei naţionale. Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 7,8%, Teleorman – 6,72%, Ilfov – 6,19%, Dâmboviţa – 6,13% şi Mehedinţi – 6,03%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Maramureş – 3,09%, Timiş – 3,52%, Sibiu – 3,54%, Iaşi – 3,69% şi Cluj – 3,73%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 10.00 a fost de 3,64%, cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne fiind în sectorul 1 – 4,10%, iar cei mai puţini în sectorul 5 – 2,98%. În Sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 4,10%, în Sectorul 2 – 3,81%, în Sectorul 3 – 3,38%, în Sectorul 4 – 3,66%, în Sectorul 5 – 2,98% şi în Sectorul 6 – 3,97%.

    La alegerile europarlamentare din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 10.00, era 2,79%, iar la cele din 2007 era 2,69%.
     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Precizări de ultimă oră de la MAI privind desfăşurarea scrutinului

    La ora 7.00, în întreaga ţară a început procesul de votare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Tot duminică au loc alegeri parlamentare parţiale în municipiul Bucureşti şi în 6 judeţe, precum şi alegeri locale parţiale în 17 localităţi pentru alegerea primarilor, în 7 localităţi pentru alegerea consilierilor locali, iar în judeţul Argeş pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean.

    Au fost mobilizaţi pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice peste 50.000 de poliţişti, jandarmi, pompieri şi poliţişti de frontieră, 30.000 dintre aceştia având ca misiune paza secţiilor de votare, a declarat subcomisarul de poliţie Monica Dajbog, purtător de cuvânt al MAI, într-o conferinţă de presă susţinută duminică dimineaţa.

    Dreptul de a vota îl au cetăţenii care au vârsta de peste 18 ani, precum şi cei 579 de români care împlinesc duminică, 25 mai vârsta de 18 ani.

    Monica Dajbog a reamintit că serviciile de evidenţă a persoanelor şi-au modificat programul de lucru, astfel încât şi în cursul zilei de duminică se pot obţine documente de identitate până la ora 21.

    În cursul zilei de sâmbătă, 24 mai au fost eliberate peste 14.300 de documente de identitate. De asemenea, în ultima săptămână, angajaţii serviciilor de evidenţă a persoanelor s-au deplasat şi în localităţile izolate sau aflate la distanţe mari faţă de birourile de evidenţă. Au fost organizate aproape 250 de astfel de acţiuni.

    Monica Dajbog a precizat că la sediile secţiilor de votare este interzisă sfătuirea alegătorilor cu cine să voteze sau cu cine să nu voteze. Amenda pentru persoanele care încalcă această interdicţie este cuprinsă între 1.500 şi 4.500 lei. Aceeaşi amendă este prevăzută şi pentru continuarea propagandei electorale.

    În spaţiul de protecţie al secţiei de votare se interzice consumul şi comercializarea de băuturi alcoolice pe durata votării, respectiv de la ora 7 până la ora 21.

    Totodată, în Noul Cod Penal sunt prevăzute o serie de infracţiuni electorale sancţionate inclusiv cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, cum sunt: împiedicarea exercitării drepturilor electorale; oferirea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat; exercitarea votului fără a avea drept sau folosind un buletin de vot fals ori un act de identitate fals.

    Cu aceeaşi pedeapsă, închisoare de la 6 luni la 3 ani, se sancţionează şi persoana care votează de mai multe ori sau introduce în urnă mai multe buletine de vot.
     

  • Drumul către Strasbourg, via Bucureşti

    Aşa se explică totala concentrare a campaniei electorale pe chestiuni de politică internă şi atacuri la persoană vizându-i pe potenţialii candidaţi la preşedinţie şi tot aşa se explică şi caracterul extrem de ieftin al promovării electorale, mizând ba pe asmuţirea alegătorilor contra partidului de guvernământ, ba pe lozinci neutre, fără mesaj şi nediferenţiate după vreo ideologie politică, deşi principiul de funcţionare al PE este tocmai diferenţierea familiilor de partide după criteriul ideologic.

    O privire de ansamblu peste sondajele de opinie indica drept câştigătoare USD, cu circa 40% din voturi, urmată de PNL (cu mai puţin de 20% de voturi însă), apoi de PDL, de PMP (sub pragul de 10% însă) şi de UDMR, în timp ce restul partidelor nu ar trece pragul electoral. Prezenţa la vot era estimată undeva între cea de la alegerile din 2009 (când a fost de 27,67%) şi cea din 2007 (când prezenţa a fost de 29,46%), raportat la o participare medie la vot în UE aşteptată la 38%, faţă de 43% la scrutinul din 2009, cu toate că miza alegerilor a crescut faţă de 2009: acum grupurile politice au câte un candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene, iar PE va vota nu numai preşedintele, ci şi comisarii propuşi de fiecare ţară.

    Ultimele sondaje europene arată că popularii (PPE) ar obţine 217 locuri în PE din totalul de 751, socialiştii şi democraţii (S&D) ar obţine 201 mandate şi liberalii (ALDE) 59. Partidele eurosceptice şi populiste (de dreapta şi de stânga) erau estimate să obţină împreună aproape 35% din voturi, faţă de 25% în 2009, ceea ce va polariza PE, cel mai probabil prin formarea unei coaliţii între populari şi socialişti spre a contracara presiunea extremiştilor.

  • Preziua alegerilor europarlamentare: Băsescu scuipat, Ponta huiduit

    La coborârea de pe vas, şeful statului a fost scuipat în faţă, de la o distanţă foarte mică, de un bărbat din mulţime. Bărbatul a fost imobilizat imediat de către ofiţerii SPP, în timp ce şeful statului s-a şters cu mâna pe faţă, apoi a continuat să vorbească cu câţiva oameni din mulţimea adunată în terminalul de pasageri al Portului Constanţa.

    Potrivit corespondentului Mediafax, bărbatul a fost dus la audieri la sediul Poliţiei Judeţene, fiind cercetat pentru ultraj. El se numeşte Adrian Zglobiu, are 39 de ani, este şomer şi este din Constanţa.

    La rândul său, premierul Victor Ponta a fost huiduit, sâmbătă, la sosirea în Gara de Nord din Bucureşti, unde a ajuns de la Craiova, de un grup de aproximativ 30-40 de tineri care l-au aşteptat la ieşirea de pe peron. Când tinerii au început să huiduie, Ponta i-a salutat cu mâna. “De ce te-a trimis?” i s-a adresat Ponta unui tânăr din grup, râzând. “Eu nu i-am aranjat nimic lui Băsescu azi la Constanţa. Nu trebuia să-mi aranjeze el aici”, a continuat liderul PSD, citat de Mediafax.

    Victor Ponta a fost la Gara Craiova pentru a se îmbarca în prima cursă a trenului electric Hyperion, primul tren electric fabricat în România de către compania Softronic Craiova. Hyperion, prima ramă electrică din România, cu podea joasă şi tracţiune asincronă produsă de industria românească de profil, poate fi construită în două variante de viteză maximă, de 160 km pe oră, respectiv 200 km pe oră.

    Hyperion este un tren de concepţie românească, gradul de integrare al industriei româneşti fiind de 75%. Trenul este compus din 4 vagoane, având o capacitate de transport de 188 de locuri. Datorită sistemului său de alimentare bi-sistem, trenul poate fi folosit şi în alte ţări.

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Câţi alegători şi candidaţi avem şi cum se face distribuirea mandatelor

    Au fost organizate 18.532 secţii de votare în ţară şi 190 de secţii de votare în străinătate.

    Prin accesarea Registrului electoral, cetăţenii români au posibilitatea să verifice înscrierea în evidenţele electorale, nefiind necesară deplasarea la sediul primăriilor. Accesând www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele, alegătorul poate afla secţia de votare la care este arondat, cu toate datele de localizare a acesteia.

    Mandatul unui membru al Parlamentului European este de 5 ani, iar România are dreptul la 32 de mandate de europarlamentari dintr-un total de 751. Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi figurează pe buletinele de vot care vor fi folosite la alegerile din 25 mai.

    Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNŢCD, Forţa Civică, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Ecologist Român, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor şi Partidul Dreptăţii Sociale sunt formaţiunile care se află în competiţie la scrutinul de duminică.

    Candidaţii independenţi sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

    Biroul Electoral Central stabileşte alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare partid, alianţă sau candidat independent, luând în considerare numai voturile formaţiunilor care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate.

    Partidele şi candidaţii independenţi care obţin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar, iar voturile valabil exprimate obţinute de partidele care nu întrunesc pragul de 5% sunt realocate formaţiunilor care depăşesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, în mod proporţional, astfel încât formaţiunile care au întrunit cele mai multe opţiuni populare beneficiază de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodată, partidele care au obţinut mai puţine voturi, dar au depăşit pragul electoral, vor primi în mod proporţional mai puţine voturi.
     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Tot ce trebuie să ştiţi despre procedura de votare din 25 mai

    Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

    Pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice în ziua votului, MAI a anunţat, sâmbătă, că peste 50.000 de poliţişti, jandarmi, pompieri şi poliţişti de frontieră să fie mobilizaţi în întreaga ţară. Dintre aceştia, peste 30.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au ca misiune paza secţiilor de votare.

    Alegătorii care în ziua alegerilor se află în localitatea (comună, oraş, municipiu) de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la secţia la care sunt înscrişi în listele electorale permanente.

    Alegătorii care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară.

    Alegătorii care în ziua alegerilor se află în străinătate votează la orice secţie de votare organizată în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare. Tot pe lista suplimentară sunt înscrişi şi alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, precum şi cei care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă sau din copia de pe aceasta existentă la secţia de votare.

    Cetăţenii români din străinătate cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, la secţiile de votare indicate pe site-ul MAE.

    Intervalul orar în care se poate vota este acelaşi ca în România. Specificul votului în străinătate este că, datorită diferenţelor de fus orar, votul începe în afara ţării în cele două secţii de vot din Australia (Canberra şi Sydney), în seara zilei de sâmbătă, 24 mai, ora 00.00, ora României (ora 7.00, ora locală) şi se termină în secţiile de vot de pe coasta de Vest a SUA (secţia de vot de la Los Angeles) şi Canada (la Vancouver),  în cursul dimineţii de luni, 26 mai, ora 7.00, ora României (ora 21.00, ora locală).

    Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile europarlamentare a rămas la fel ca în 2009 – 190. A fost dublat numărul celor din Moldova – de la 4 la 8 – şi din Spania – de la 9 la 18, în timp ce în SUA au rămas numai 5 secţii de vot, faţă de 19 la alegerile din 2009.

    Toate detaliile privind procedura de vot în cazul celor care votează din străinătate sunt disponibile accesând “Ghidul alegătorului român din străinătate”, material realizat de MAE în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă, disponibil şi el în cadrul secţiunii dedicate alegerilor europarlamentare de pe site-ul MAE şi al misiunilor diplomatice.

    Cetăţenii votează în baza unui act de identitate emis de statul român, respectiv cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

    Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.

    Pentru solicitarea şi eliberarea în regim de urgenţă a actelor de identitate pentru persoanele cu drept de vot care nu au, sau care au act de identitate cu temen de valabilitate expirat, programul de lucru al serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor a fost extins. În municipiul Bucureşti, duminică, 25 mai, programul de lucru cu publicul va fi intre orele 08.00 şi 21.00.

    Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu sâmbătă, 24 mai până la ora 20, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea “VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

    Aceeaşi reglementare se aplică în mod corespunzător persoanelor reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

    În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Votarea se face pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară, iar persoanele înscrise în extrasul de pe lista electorală suplimentară trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie.

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE: Unii alegători pot vota duminică în hoteluri, case particulare, sedii de firme, cinematografe

     Majoritatea secţiilor de votare vor fi amenajate în şcoli, grădiniţe, licee, universităţi, cămine culturale, primării, săli de sport, cămine pentru copii sau persoane vârstnice, biblioteci comunale, săli polivalente, săli de festivităţi.

    Printre secţiile de votare din judeţul Alba, se numără însă şi cele amenajate la cinematograful „Dacia”, la Bazinul olimpic şi la stadionul municipal din Alba Iulia. În localitatea Blaj, unii dintre alegători vor merge la urne la Piaţa Agroalimentară, iar în localitatea Ocna Mureş la Clubul Vânătorilor.

    De asemnea, vor mai fi amenajate secţii de votare în Gara CFR din Teiuş, la Tabăra de Creaţie şi Odihnă Avram Iancu din Lunca Largă, la o „casă particulară” din Făget şi la Casa parohială din localitatea Inuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE: Peste 18 milioane de români, aşteptaţi duminică să aleagă reprezentanţii României în PE. CUM SE VOTEAZĂ

     Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi concurează pentru a câştiga, în urma scrutinului, un mandat de eurodeputat.

    Formaţiunile politice care au propus liste de candidaţi pentru ALEGERILE EUROPARLAMENTARE sunt, în ordinea în care figurează pe buletinele de vot: PDL, PMP, UDMR, Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Noua Republică, Partidul Verde, Forţa Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă, PNŢCD şi PPDD.

    Ultimii pe buletinele de vot, care cuprind pe fiecare pagină câte patru patrulatere cu listele de candidaţi, sunt înscrişi candidaţii independenţi, în ordine, începând cu poziţia 16, Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERILE EUROPARLAMENTARE din 25 mai, primele după Tratatul de la Lisabona. Viitorul PE va avea mai multe puteri

     Alegătorii europeni au şansa să influenţeze viitoarea orientare politică a Uniunii Europene prin votul pentru cei 751 de deputaţi în Parlamentul European, care le vor reprezenta interesele în următorii cinci ani.

    Fiecare stat membru are propriile legi electorale şi fiecare decide data la care cetăţenii săi se prezintă la vot, în timpul perioadei de patru zile dedicate alegerilor: 22 – 25 mai. Românii se vor prezenta la urne la 25 mai pentru a-i alege pe cei 32 de reprezentanţi în Parlamentul European, cu unul mai puţin faţă de legislatura 2009-2014. Rezultatele din toate cele 28 de state membre vor fi anunţate în seara zilei de duminică, 25 mai.

    În Olanda şi Marea Britanie, europarlamentarele au fost programate pentru 22 mai, în Irlanda pe 23 mai, iar în Letonia, Malta şi Slovacia, pentru 24 mai. Cehia este singurul stat unde scrutinul s-a derulat pe două zile: 23 şi 24, în timp ce în restul ţărilor vor avea loc duminică, 25 mai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Program prelungit la eliberarea cărţilor de identitate, în Sectorul 2, în ziua alegerilor pentru PE

     Persoanele care au cărţi de identitate expirate, deteriorate sau şi-au pierdut aceste acte pot merge să solicite un nou document la birourile Direcţiei Publice de Evidenţa Persoanei şi Stare Civilă din cadrul Primăriei Sectorului 2, care vor avea program sâmbătă între orele 08.00 şi 16.00, iar duminică, în ziua alegerilor europarlamentare, între orele 08.00 şi 21.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro