BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Iohannis: Eu nu sunt împotriva comasării alagerilor

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus, miercuri, că nu este împotriva comasării alegerilor, dacă este făcută legal şi anunţată din timp.

    Preşedintele susţine că patru rânduri de alegeri în acest an este „foarte mult”.

    „Alegerile vor avea loc toate în acest an. Patru rânduri de alegeri este foarte mult, care cu care se pot comasa în mod legal, corect şi constituţional va elucida Guvernul şi coaliţia de guvernare”, a spus şeful statului.

    El a apus că nu este împotriva comasării care va duce la reducerea numărului de scrutine.

    „Eu nu sunt împotriva unor comasări de alegeri, dacă se face bine, dacă se organizează din timp şi se anunţă, este o metodă de a reduce numărul de scrutine”, a adăugat Klasu Iohannis.

  • Ciucă: Fraţilor, ori ne ridicăm şi câştigăm toţi, ori pierdem toţi – surse

    „Cu adresabilitate către miniştri PNL: să continue să aibă dialog cu mediul asociativ, sindicate pe toate problemele ridicate. Să manifeste deschidere maximă la dialog şi identificarea de soluţii pentru toate categoriile socio-profesionale care întâmpină greutăţi şi urgenţe. E nevoie să venim cu soluţii pentru românii care au întâmpinat probleme în afara ţării. E vorba de transportatorii care au fost bruscaţi, li s-a confiscat marfa. Sunt chestiuni care să stea pe agenda noastră de preocupări şi să vedem care sunt măsurile de protejare a lor în astfel de situaţii”, a spus, potrivit unor surse din conducerea PNL, Nicolae Ciucă în şedinţa BPN.

    El le-a mai cerut miniştrilor PNL să continue îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor PNRR.

    Liderul PNL a vorbit şi despre organizarea pentru alegeri.

    „Vor fi aspecte pe care le vom aborda şi detalia, aspecte ce ţin de organizarea internă. Tot ce va însemna reuşita noastră în alegeri depinde de organizare şi atitudine. Din perspectiva mea, echipei de campanie, putem spune că avem capacitatea sa ne organizăm şi avem potenţial în alegeri. Şi cred foarte tare că atitudinea va conta enorm. De aceea va spun dechis: Fraţilor, ori ne ridicăm şi câştigăm toţi. Ori pierdem şi pierdem toţi. Nu există altă finalitate la ce facem aici”, încheie Ciucă.

  • Firea: Ocup acum locul 1 în preferinţele bucureştenilor, am procentul cel mai mare

    „Domnul preşedinte m-a anunţat ca şi candidat, pentru că am văzut aseară, a afirmat cineva că eu m-am autoproclamat. Şi eu m-am mirat atunci şi i-am comunicat că mi se pare cam devreme cu doi ani înainte de alegeri. Ieri (marţi-n.r.) am vorbit în primul rând despre europarlamentare şi despre organizarea alegerilor în general, pentru că nu ştim dacă vor fi cumulate sau nu, dar ne pregătim pentru ambele variante şi în final s-a concluzionat că trebuie să discutăm săptămâna viitoare şi pentru candidaţii la sectoare şi pentru Capitală”, afirmă Gabriela Firea.

    Ea spune că este deschisă să participe la alegeri preliminare la Bucureşti.

    „Ar trebui să primim şi un deadline, timp în care să ne depunem candidaturile, să vedem cine se mai înscrie, colegi primari de la sectoare, parlamentari şi da, răspund de asemenea pozitiv şi discuţiilor din zilele precedente, dacă să mai contracteze şi alte cercetări sociologice, sigur, cu absolut toate casele de sondare. Să facem câtea sondaje se doresc, pentru că, după informaţiile mele, eu ocup acum locul 1 în preferinţele bucureştenilor, am procentul cel mai mare, ar fi o lipsă de respect faţă de cetăţeni să nu încerc măcar să fiu candidat la candidatură. Dacă de la <Doamna Firea este candidatul nostru cu certitudine> am ajuns <candidatul deocamdată>, ieri <candidatul momentan>, astăzi cine ştie cem ai devin, eu propun să fim sincer cu noi şi să fim <candidat la candidatură>. E mai correct faţă de cetăţeni şi faţă de echipele noastre”, încheie Firea.

  • Românii din Diaspora ar putea avea la dispoziţie două zile pentru a vota la alegerile din acest an

    Românii din străinătate ar putea avea la dispoziţie două zile pentru a vota la alegerile din acest an. Premierul Marcel Ciolacu, lider PSD, spune că propunerea ar putea fi aprobată „pentru a nu se crea emoţie în diaspora”.

    „Haideţi să vedem, colegii mei au avut propunerea asta. Au fost şi colegii de la Partidul Naţional Liberal. Pentru a nu se crea o emoţie în diaspora este această propunere”, spune Marcel Ciolacu.

    El aminteşte că şi la alegerile din 2020 decizia a fost ca românii din străinătate să aibă la dispoziţie două zile pentru a vota.

     

  • Ciolacu, despre posibil candidat PSD-PNL la prezidenţiale: Să depăşim întâi europarlamentarele

    Liderul social-democraţilor, Marcel Ciolacu, evită să spună dacă este de acord cu un candidat comun PSD-PNL la alegerile prezidenţiale: „Staţi să depăşim întâi europarlamentarele”.

    „Staţi să depăşim întâi europarlamentarele şi vă promit, vă las numărul meu de telefon, mă sunaţi şi vă răspund după europarlamentare, să terminăm cu astea”, spune Marcel Ciolacu, la Baia Mare, întrebat de un reporter dacă ar fi de acord cu un candidat comun PSD-PNL la alegerile prezidenţiale.

    El a ţinut, însă, să precizeze că toţi primarii PSD care sunt în funcţie vor candida pentru aceeaşi funcţie.

  • Ce spune Ciolacu, despre comasarea alegerilor

    „Nu cred că… Se discută foarte mult în ultimul timp pe comasarea alegerilor, dar nu cred că e o problemă urgentă a românilor. Categoric că vor fi discuţii în interiorul PSD şi în interiorul PNL, dar decizia ar trebui să o luăm după ce consultăm şi românii”, spune la RealitateaTV Marcel Ciolacu.

    În ultima perioadă comasarea alegerilor este susţinută de lideri PNL.

    În acest an vor fi organizate toate tipurile de alegeri, europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale.

  • Adrian Sârbu: Democraţia e bună, dar trebuie să te ţii de ea. România trebuie să copieze sistemul electoral american. Toate funcţiile publice să fie alese şi finanţarea transparentă

    Nemo: Aţi invocat de multe ori, în discuţii, aici la Ştiu, democraţia americană, pe care românii ar trebui să o ia drept model. Dar democraţia asta americană e complicată. La noi, românii nu prea ies la vot, vrem să comasăm alegeri. Americanii au început deja alegerile şi nu sunt alea generale.

    Adrian Sârbu: În primul rând, democraţia americană e democraţie pentru că acolo se desfăşoară alegeri tot timpul şi pentru orice funcţie importantă. Ţi-am spus tot, da? A concura pentru un job public este o acţiune permanentă, şi cele mai importante joburi, nu numai preşedintele şi primarul de la noi, sunt alese. Direct sau indirect. Ăsta e primul lucru.

    Nemo: Şi nu obosesc americanii.

    Hofi: Exact, nu obosesc pentru că au nişte conducători şi ideologi foarte proşti, înţelegeţi ironia, care nu spun: „uite avem patru rânduri de alegeri anul ăsta, să nu mai facem atâtea”.

    Adrian Sârbu:  Hai să parafrazez o zicală mult îndrăgită de tine.

    Hofi: Hai să văd cât e ora că poate înjuraţi. Puteţi să spuneţi.

    Adrian Sârbu: Zice „băutura e bună, dar să te ţii de ea”, da? Am voie?

    Hofi: Şi mie îmi place vorba asta?

    Adrian Sârbu: Şi eu spun, vorbind despre America democraţia: e bună, dar să te ţii de ea, da? În fiecare zi şi pentru fiecare funcţie importantă. Ăsta e un element. Al doilea. Sistemul de alegeri cu electori, care, ştii care e culmea? A fost şi în România şi l-am abandonat. În Caragiale, România când a intrat în democraţie, a funcţionat cu democraţie indirectă. Sistemul american, înainte de toate, este foarte clar. Am o putere legislativă, Congresul. Şi am o putere executivă, preşedintele. În America, preşedintele e ales direct-indirect. Adică, alegătorii aleg electori care votează pentru preşedinte după sistemul cine a câştigat un stat, the winner takes it all. Deci, sistemul electoral american este model. În acest sistem, care e foarte complex, foarte complex, ai alegerea preşedintelui direct-indirectă, pentru că până la urmă votul tău generează electori care votează pentru tine, nu votează împotriva ta, model pe care Trump a încercat să-l fisureze în 2020 şi o să-l coste. Şi un lucru foarte, foarte important: transparenţa finanţării. E transparenţa finanţării până la super PAC-uri ( comitete de acţiune politică). Tu, Hofi, ai voie să-i dai lui Nemo până la o sumă de bani, dacă eşti individ. Dacă eşti firmă, până la o sumă de bani. Toţi banii sunt pe faţă. Nu-i dă AEP. AEP-ul e chestia asta de la noi care dă milioane de euro partidelor ca să dea şpagă presei, să dea şpagă celor care sunt bine poziţionaţi. Nu e ca la noi.

    Hofi: Adică în România banii pleacă de la toţi, acolo pleacă de la cine vrea să dea.

    Adrian Sârbu: Nu, în România banii noştri se duc la buget, nişte şmecheri îi împart cum vor ei, pe un algoritm pe care l-au creat, dar nu au întrebat pe nimeni, că l-au făcut în Parlament bara-bara, pe vremea lui Băsescu.

    Nemo: Şi mai fac parte şi partidelor.

    Adrian Sârbu: Şi acum ei zic că finanţează democraţia dând şpagă presei. Asta e România. Ne întoarcem în America. Orice ban e vizibil. Într-adevăr, după nişte dezbateri foarte, foarte dureroase au născut acum vreo 8 ani, chiar pe vremea lui Obama, nu a lui Trump, aceste super-PAC unde tu poţi să pui bani, respectiva organizaţie, care atenţie, este supercontrolată, orice dolar de acolo e controlat şi raportat, foarte important, aceste super-PAC-uri fac campanie favorabilă unuia sau altuia, favorabilă unei teme, unei idei, unui trend. Şi, într-adevăr, sunt driveri ai opiniei. Dar când eu spun democraţie, ai principalele două condiţii ale democraţiei, şi anume votezi funcţiile, în primul rând funcţiile sunt clare, legislativ – executiv, votezi şi vezi rezultatul votului tău şi ai toată finanţarea vizibilă. Ce trebuie să facem noi? Să-l copiem.

     

  • Ciolacu: Nu cred că România va sărăci dintr-un exerciţiu democratic

    „Nu cred că România va sărăci dintr-un exerciţiu democratic. Haideţi să nu devenim ridicoli, câteodată a existat o risipă a banului public, dar când e vorba de democraţie, deodată devenim foarte cumpăniţi. Nu-i vom păcăli pe români, cine încearcă să-i păcălească pe români cu anumite comasări, vezi Doamne că se fac economii, nu mai ţine”, a spus, la Antena 3, Marcel Ciolacu.

    Acesta susţine că sunt posibile astfel de comasări, dar că acestea nu trebuie făcute în interes politic.

    Întrebat dacă are informaţii care privesc o demisie a preşedintelui Klaus Iohannis, care ar urma să ocupe o funcţie importantă la nivel european, Marcel Ciolacu a spus: „Speculaţiile au pornit de la faptul că actualul preşedinte al Consiliului a anunţat că va candida primul pe listă în Belgia. La nivelul UE sunt trei funcţii importante: preşedintele Consiliului, Comsia Europeană şi Parlamentul European. Există negocieri întotdeauna. Eu am spus un lucru: pentru mine, indiferent de câtă lume o să mă înjure pentru eceea ce o să vă spun, faptul că un român ajunge preşedintele Consiliului European pentru mine este o mândrie”, a spus premierul.

    Acesta spune că nu cunoaşte detalii, dar că aceste funcţii se împart între marile familii europene.

    „Nu cunosc detalii, n-am avut discuţii cu preşedintele României în privinţa acestor lucruri. N-am avut discuţii, eu, cu un lider marcant european pe acestă perspectivă, dar contextul acesta este.
    De obicei cele trei funcţii s-au împărţit între marile familii europene”, a mai declarat Marcel Ciolacu.

  • Lai Ching-te, de la partidul de guvernământ din Taiwan, a câştigat alegerile prezidenţiale

    Câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Taiwan a spus că alegătorii au arătat lumii „cât de mult preţuiesc democraţia”.

    Lai Ching-te, liderul Partidului Democrat Progresist (DPP), urmează să o înlocuiască pe Tsai Ing-wen, care a atins limita de două mandate.

    Lai s-a confruntat cu doi adversari. Este vorba despre Hou Yu-ih, din partea celui mai mare partid de opoziţie din Taiwan, Kuomintang, şi fostul primar din Taipei, Ko Wen-je, din partea micului Partid Popular din Taiwan, fondat în 2019.

    În perioada premergătoare alegerilor din Taiwan, China l-a acuzat în repetate rânduri pe Lai ca este un separatist periculos şi a respins apelurile sale la discuţii. Lai a promis alegătorilor că se angajează să menţină pacea în strâmtoarea Taiwan şi să consolideze apărarea insulei.

  • Cum va fi economia, în 2024, înghesuită în patru rânduri de alegeri. Nota de plată va începe să fie plătită din 2025, crede economistul Adrian Codirlaşu. Pentru că niciun guvern nu-şi permite să meargă cu deficite de 5% din PIB pe an, ani şi ani, indiferent dacă sunt guverne liberale sau de stânga

    Garantez că, în 2024, taxele nu se vor modifica, promite ministrul finanţelor Marcel Boloş (PNL).

    Când PNL şi PSD au convenit marea alianţă, înţelegerea a fost ca, dacă prim-ministrul este de la un partid, ministrul finanţelor să fie de la celălalt. Acum premierul Marcel Ciolacu este de la PSD iar Marcel Boloş, ministrul finanţelor, este de la PNL. Dacă premierul Marcel Ciolacu vrea bani, trebuie să meargă şi să-i ceară ministrului finanţelor, Marcel Boloş, care poate să spună ca Moromete: „N-am!” Şi nu are.

    Deficitul bugetar pe 2024 a fost stabilit prin legea bugetului la 5% din PIB, deşi ar fi trebuit să fie la sub 3% din PIB, la final de an, în urma înţelegilor din trecut cu Comisia Europeană.

    Comisia Europeană a închis ochii şi nu mai cere României încadrarea într-o ţintă de deficit. E foarte probabil ca, în următorii ani, această cerinţă nici să nu-şi mai aibă rostul. Pentru că lucrurile sunt simple: legile sunt făcute să fie respectate în măsura în care majoritatea le respectă, iar cei care nu le respectă sunt penalizaţi. Dar când nimeni nu respectă legile, la ce bun legile?

    România a intrat într-un an electoral foarte complicat. Sunt patru rânduri de alegeri – niciodată în istoria ei modernă nu s-a mai întâmplat aşa înghesuială, dar nu e vorba de alinierea planetelor, ci de calendare electorale care s-au suprapus. Avem alegeri prezidenţiale, alegeri europarlamentare, alegeri locale şi alegeri legislative. Alegerile locale şi cele legislative sunt, de departe, cele mai importante. Pentru că cine va câştiga mai mult la alegerile locale, va deţine mai multă putere la nivel local. Iar cine va ieşi pe primul loc la legislative, va avea mai mulţi oameni în guvern/parlament şi, probabil, va desemna prim-ministrul. Nu ştim dacă actuala înţelegere între PNL şi PSD („rotativa”) va funcţiona când artizanul acestei construcţii nelalocul ei, Klaus Iohannis, nu va mai fi. Dacă PNL va obţine un scor prost, în spatele partidului extremist AUR, cum arată sondajele de opinie, atunci nu va mai putea avea pretenţiile de azi. AUR nu va ajunge la guvernare, dar palma primită de liberali va fi usturătoare. Pentru că mulţi dintre votanţii AUR de azi sunt cei care l-au înscăunat preşedinte pe Iohannis.

    Mai mult ca niciodată, nu avem nicio idee de cum va arăta viitorul preşedinţe al României. Despre Iliescu, Constantinescu, Băsescu, Iohannis, mai ştiam câte ceva – cu toate păcatele sau plusurile lor. Despre posibilii candidaţi prezidenţiali, Ciolacu şi Ciucă nu ştim mai nimic în afară de ce scrie presa despre doctoratele şi studiile lor îndoielnice.

    Marcel Boloş, ministrul finanţelor, susţine că nu vor exista modificări de taxe în 2024. Şi este firesc, din punct de vedere politic, să nu majorezi taxe, în momentul în care vrei să-l convingi pe alegător să te aleagă. Şi atunci îi propui că-i scazi taxele. Ce va fi după, nimeni nu ştie. După anul politic 2024 vor urma patru ani fără alegeri. Şi atunci oamenii nu prea mai au ce să facă. Dacă se majorează taxele vor plăti, că nu au încotro.

    Guvernul a construit un buget pentru 2024 cu un deficit de 5% din PIB. Este un deficit enorm (unii economişti cred chiar că el va depăşi deficitul de 6% din PIB din acest an), dar care arată că nu există nicio intenţie de consolidare bugetară. Guvernul se comportă ca un bolnav de diabet căruia medicul îi spune să nu mai mănânce zahăr, dar el nu se poate abţine şi intră în bucătărie şi înghite o linguriţă de zahăr când crede că nimeni nu-l vede.

    Aşa că deficitele care trebuia limitate sunt în expansiune. Cât a fost pandemia, a fost de înţeles. Dar acum nu mai este.

    Iar nota de plata va veni pentru că ai de ales: ori mănânci la un restaurant mai mic ca să-şi ajungă banii pentru mai multă vreme, ori mănânci două zile la unul de lux, dar apoi ajungi să-ţi iei pachet de la cantina săracilor.

    Nota de plată va începe să fie plătită din 2025, crede economistul Adrian Codîrlaşu. Pentru că niciun guvern nu-şi permite să meargă cu deficite de 5% din PIB pe an, ani şi ani, indiferent dacă sunt guverne liberale sau de stânga.

    Sunt două tipuri de judecată în România, ca peste tot, de altminteri: economia nu are de-a face cu politica sau economia este complet dependentă de politică. Poveste s-ar putea limpezi dacă regulile ar fi clare până la capăt: aceste sunt legile ce trebuie respectate de toţi. Indiferent de cum merge viaţa politică sau crizele economice din ce în ce mai dese. Sunt probleme? Găsim soluţii. Dar unele serioase. Dar nu unele în care să juri că în 2024 nu se modifică nicio taxă ca să te trezeşti în 2025 cu un TVA de 20%.