Tag: ajutor de stat

  • Ponta, la inaugurarea unui centru Vodafone: Dacă Guvernul nu poate ajuta foarte mult, măcar să nu încurce companiile care îşí fac treaba

     Prezent la inaugurarea unui centru Vodafone de servicii şi suport IT la Bucureşti, premierul a arătat că operatorul de telefonie a solicitat autorităţilor române un ajutor de stat.

    “Ştiu – sper că nu e încă confidenţial – de un nou proiect pentru care compania a solicitat ajutor de stat şi care va crea noi locuri de muncă pentru tineri. Acest gen de politici sprijină nu doar companiile, ci în primul şi în primul rând societatea românească şi îmi doresc ca, de fiecare dată, să pot să spun că, dacă Guvernul nu poate să ajute foarte mult, măcar să nu încurce companiile care îşí fac treaba”, a spus Ponta, la eveniment.

    El a arătat că toate companiile serioase, care creează locuri de muncă şi investesc pe termen lung în România, pot accesa ajutor de stat.

    Şeful Vodafone România a precizat că ajutorul de stat vizează şi investiţia în centrul inaugurat miercuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transportatorii pot cere din iulie restituirea unei părţi din acciză, după ce se înscriu la ARR

     Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a postat vineri proiectul de HG prin care se stabilesc condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat către operatorii de transport rutier licenţiaţi a sumei de 4 eurocenţi din acciza suplimentară de 7 eurocenţi, aplicată începând cu 1 aprilie 2014.

    Proiectul de HG stabileşte condiţiile şi documentele necesare pentru ca operatorii economici şi vehiculele să îndeplinească criteriile de eligibilitate pentru restituirea de accize. Aceste condiţii sunt stabilite în mod diferenţiat, în funcţie de locul în care sunt stabiliţi operatorii economici, respectiv în România sau în alte state membre, precum şi în funcţie de tipul vehiculelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE anchetează avantajele fiscale oferite de Irlanda, Luxemburg şi Olanda multinaţionalelor

    CE suspectează că autorităţile din aceste ţări ar fi subestimat intenţionat profitul impozabil, permiţând companiilor menţionate să plătească impozite mai mici şi vizează practica transferării profiturilor între entităţile aceleiaşi multinaţionale, cu scopul de a reduce factura fiscală.

    În cazul Irlandei, suspiciunea a pornit de la o audiere în Senatul SUA din mai 2013, unde şeful Apple, Tim Cook, comunicase că a negociat un acord special în privinţa impozitării încheiat cu guvernul de la Dublin încă din 1980, când compania a început afaceri în Irlanda. Compania făcuse cunoscut că a plătit numai 2% impozit pe profit pentru cele două subsidiare ale sale înregistrate în Irlanda.

    Ca atare, CE a solicitat autorităţilor fiscale irlandeze o serie de documente pe baza cărora a apărut la Bruxelles suspiciunea că aranjamentele oferite Apple constituie ajutor ilegal de stat. Potrivit presei irlandeze, Apple a reacţionat la ştirea declanşării anchetei, afirmând că beneficiază de acelaşi regim fiscal ca orice investitor şi că de la lansarea iPhone în 2007, sumele plătite statului irlandez au crescut de zece ori.

    Ancheta va contribui la conflictul pe tema desemnării lui Jean-Claude Juncker pentru postul de preşedinte al CE, având în vedere că majoritatea deciziilor cu dedicaţie pentru Fiat au fost negociate pe când Juncker era prim-ministru în Luxemburg.

  • Schema prin care statul acoperă salarii la firme care creează 20 locuri de muncă, aprobată de Guvern

    “Noua schemă de ajutor de stat are în vedere finanţarea sub formă de sume nerambursabile, în limita intensităţii maxime admise, a costurilor salariale, la nivelul maxim al salariului mediu brut, înregistrate pe o perioadă de 2 ani consecutivi, ca urmare a creării de minimum 20 de locuri de muncă determinate de realizarea unei investiţii iniţiale. Se pot emite acorduri pentru finanţarea în baza schemei până la data de 31 decembrie 2020, iar plata ajutorului de minimis se efectuează în perioada 2015-2025, în limita bugetului anual alocat schemei. Ajutorul de stat se acordă dacă are un efect stimulativ şi contribuie la dezvoltarea regională”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Agenţia MEDIAFAX a anunţat, la începutul lunii aprilie, că firmele care vor ca statul să le acopere o parte din cheltuielile salariale pentru minimum 20 locuri de muncă nou-create vor fi obligate să respecte anumite condiţii legate de rentabilitate sau capitalul social şi să păstreze fiecare loc de muncă nou-creat cel puţin cinci ani.

    Conform documentului prezentat atunci, firma va fi obligată să menţină în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată tot pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

    Vor fi considerate cheltuieli eligibile acele costuri salariale, în limita salariului mediu brut comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi valabil pentru anul depunerii cererii, înregistrate pe o perioadă de 2 ani consecutivi, ca urmare a creării de locuri de muncă.

    Ajutorul de stat aferent cheltuielilor eligibile va fi acordat doar dacă locurile de muncă sunt create direct de un proiect de investiţii şi după data primirii acordului pentru finanţare, dar nu mai târziu de 3 ani de la data finalizării investiţiei.

    Vor fi luate în considerare locurile de muncă nou-create în cazul în care între angajaţi şi angajator sau acţionarii acestuia nu există raporturi de muncă în ultimele 12 luni dinaintea angajării.

    Conform regulilor care urmează să fie impuse de Guvern, vor putea beneficia de acest ajutor de stat doar acele firme care îndeplinesc cumulativ, la data înregistrării cererii de acord pentru finanţare, o serie de criterii de eligibilitate, şi anume sunt înregistrate potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, intenţionează să realizeze o investiţie iniţială în România, în orice sector, cu anumite excepţii, nu înregistrează debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat, nu intră în categoria întreprinderilor în dificultate, nu se află în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii, nu au fost emise împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, nu au beneficiat de alte ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura activelor corporale şi necorporale în cadrul aceluiaşi proiect unic de investiţii, nu au închis o activitate identică sau similară în spaţiul economic european în cei doi ani care au precedat depunerea cererii de ajutor şi, la momentul depunerii cererii, nu au planuri concrete de a închide o astfel de activitate într-o perioadă de doi ani după finalizarea investiţiei iniţiale, în regiunea în cauză, nu angajează salariaţi disponibilizaţi de o întreprindere asociatǎ.

    Suplimentar, vor trebui respectate şi alte criterii de eligibilitate, respectiv rentabilitatea cifrei de afaceri să fie mai mare sau egală cu 1% în ultimul exerciţiu financiar încheiat, iar firmele să aibă capitalurile proprii pozitive în ultimul exerciţiu financiar încheiat.

    Firmele nou-înfiinţate pot beneficia de ajutor de stat în baza schemei dacă la rândul lor îndeplinesc suplimentar mai multe condiţii, la data înregistrării cererii de acord pentru finanţare, şi anume au capital social subscris vărsat în valoare de minimum 20.000 lei, pe care îl menţin până la sfârşitul perioadei de monitorizare, şi nu aparţin unor acţionari care deţin sau au deţinut în ultimii doi ani anterior depunerii cererii o altă întreprindere înregistrată conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

    Investiţiile realizate trebuie să fie considerate investiţii iniţiale, respectiv investiţii iniţiale în favoarea unei activităţi economice noi, în cazul întreprinderilor mari din regiunea Bucureşti, să conducă la crearea, pentru fiecare locaţie a realizării investiţiei, a cel puţin 20 de locuri de muncă, dintre care minimum 3 locuri de muncă pentru lucrători defavorizaţi, să fie viabile şi să determine eficienţa economică a întreprinderii.

    Prima plată a ajutorului de stat este condiţionată de crearea a minimum 20 de noi locuri de muncă pentru aceeaşi locaţie a realizării investiţiei, dintre acestea minimum 3 pentru lucrători defavorizaţi.

    Întreprinderea trebuie să păstreze timp de 10 ani de la data primirii acordului pentru finanţare toate documentele referitoare la ajutorul de stat primit în cadrul schemei şi are obligaţia de a menţine fiecare loc de muncă nou-creat pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data la care acesta a fost ocupat prima dată.

    De asemenea, firma are obligaţia de a menţine în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

    Pe lista sectoarelor de activitate pentru care nu sunt acordate ajutoare de stat se află, ca domenii, agricultura, silvicultura şi pescuitul, industria extractivă, industria prelucrătoare, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, transporturi, inclusiv prin conducte, hoteluri şi restaurante, telecomunicaţii, trancazţii imobiliare, activităţi de închiriere şi leasing, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri.

    Perioada de valabilitate a schemei în care pot fi emise acorduri pentru finanţare va fi de 7 ani, între 1 iulie 2014-31 decembrie 2020, iar plata ajutorului de stat va fi efectuată în perioada 2015-2025, în baza acordurilor pentru finanţare emise, în limita bugetului anual alocat schemei.

    Bugetul maxim al schemei este de 2,7 miliarde lei, respectiv echivalentul a aproximativ 600 milioane euro, cu posibilitatea suplimentării, iar Guvernul estimează că numărul total al societăţilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 1.500 firme.

    “Numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 1.500”, se arată în document.

    La Registrul Comerţului sunt înregistrate aproximativ un milion de firme, dintre care doar jumătate sunt active.

  • Schema de ajutor de stat pentru înfiinţarea a 20 locuri de muncă, dezbătută în 2 săptămâni

     “Schema privind investiţiile companiilor româneşti în Republica Moldova se află într-un stadiu al dezbaterilor mai puţin avansat decât cel pentru schema privind ajutorul de stat pentru companiile care înfiinţează cel puţin 20 de locuri de muncă, însă ambele urmează să intre în vigoare de la 1 iulie şi probabil cea cu crearea de locuri de muncă va fi supusă dezbaterii publice în următoarele două săptămâni”, a afirmat Voinea la la conferinţa internaţională organizată de Aspen Institute la Banca Naţională a României, pe tema finanţării economiilor din zona non-euro.

    El a arătat că vor beneficia de această schemă circa 1.000 de companii pe an, Guvernul având un buget de 500 milioane de lei pentru acest an, nivel care s-ar putea păstra şi anii viitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 17-23 februarie

    17.02
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    18.02
    BCE prezintă balanţa de plăţi a zonei euro în dec. 2013

    18.02
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    19.02
    Eurostat anunţă statistica producţiei în construcţii pentru UE şi zona euro în dec. 2013

    19.02
    CE adoptă noi reguli privind ajutorul de stat pentru aeroporturi şi companii aeriene

    20.02
    DG-ECFIN prezintă indicatorul încrederii consumatorilor din UE pentru luna februarie

    20-21.02
    Consiliul pentru Competitivitate al UE (Bruxelles)

    23.02
    Marea Adunare de Dragobete (Muzeul Satului, Bucureşti)

    23.02
    Spectacol de dans: “Shadowland” cu Pilobolus Dance Theater (Sala Palatului, Bucureşti)

    până la 2.03
    “Arhefanii. Expoziţie de Paolo Tait” (MŢR, Bucureşti)
     

  • Guvernul vrea să dea ajutor de stat de 174 milioane de lei în acest an pentru închiderea unor mine

     Sumele vor fi alocate integral de la bugetul de stat, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern.

    Din suma totală, 122,4 milioane de lei vor fi direcţionate spre acoperirea pierderilor aferente producţiei de huilă.

    Pentru “suportarea costurilor excepţionale” aferente minelor intrate în procesul de închidere definitivă vor fi acordate 51,5 milioane de lei. Din această sumă, 9,5 milioane de lei vor fi plăţi compensatorii, 9,8 milioane de lei sunt facilităţi pentru pensionari, iar 4,1 milioane de lei vor fi utilizate pentru reconversia profesională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AdePlast începe contrucţia fabricii de vată bazaltică

    Astfel, finantarea este asigurată integral, având aprobat şi un credit punte de circa 4 milioane euro până statul român va face decontul lucrărilor.

    “Ne aflăm la a doua încercare de acest tip, prima data fiind refuzaţi de stat.  Acum suntem încântaţi că statul a avut încredere într-un investitor român şi a hotărât să fie partener în această dezvoltare. În acest moment se lucrează la elaborarea caietului de sarcini în urma căruia se vor selecta furnizorul de echipamente şi constructorul. Aşa cum am spus anul trecut, chiar dacă nu s-a obţinut această finanţare de pe bursă, noi mergem înainte şi ne vedem de planurile noastre. Cea de-a zecea fabrică AdePlast va crea 115 noi locuri de muncă, contribuind la procesul de reindustrializare a României ”, declară Marcel Bărbuţ, CEO AdePlast.

    Conform legii, lucrările la noua fabrică de vată bazaltică vor trebui demarate în patru luni, iar finalizarea se va face în 2015. În afară de investiţia în fabrica de vată bazaltică, compania mai investeşte 580.000 de euro pe platforma de la Ploieşti. O parte din investiţie, de 420.000 euro, va merge către fabrica de vopsele şi tencuieli decorative, într-o linie total automatizată de lacuri colorate şi emailuri ecologice pe bază de apă, care va intra în funcţiune din luna martie. Restul de 160.000 de euro se vor regăsi într-un upgrade la fabrica de polistiren, care va însemna creşterea cu 50% a capacităţii de producţie, prin includerea linei achiziţionate de la Zentyss într-un sistem integrat de producţie şi prin instalarea unei maşini de ambalat automată.

    AdePlast a încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 253 milioane de lei, în creştere cu 37,36 % faţă de anul trecut. În 2013 avut loc cea mai mare dezvoltare industrială din istoria companiei, pe baza unui program investiţional de peste 22 de milioane de euro, în urma căruia a adăugat în portofoliul său industrial patru noi fabrici. La Roman au fost inaugurate anul trecut o fabrică de mortare uscate şi o fabrică de polistiren. Unităţile de la Roman sunt cele mai moderne facilităţi de producţie de polistiren din Europa şi deservesc partenerii zona Moldovei, dar şi exporturile către Republica Moldova, Ucraina şi ţările arabe.

    La Oradea platforma industrială a AdePlast este finalizată şi complet operaţională, odată cu inaugurarea fabricii de polistiren în 2013. Platforma de la Oradea este compusă din trei fabrici diferite (mortare uscate, vopsele, polistiren).

    La Ploieşti a fost pusă în funcţiune fabrica de vopsele, una din cele mai moderne din Europa. Din fabrica de la Ploieşti, o parte din produsele AdePlast au fost exportate în Bulgaria, Liban şi Iordania. Fabrica de vopsea completează platforma industrială de la Ploieşti, unde mai există fabrică de mortare uscate şi una de polistiren.

  • Guvernul prelungeşte schema de ajutor de stat pentru dezvoltare regională până la 30 iunie 2014

    Până la 21 octombrie au fost aprobate, în baza acestei schemei de ajutor de stat, 31 de proiecte de investiţii spre finanţare, în valoare totală de 947,24 milioane euro, care vor genera un număr de circa 9.600 de locuri noi de muncă. Pentru acestea, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va acorda un ajutor de stat în cuantum de maxim 332,24 milioane euro, din care s-au plătit deja 126,22 milioane euro pentru investiţiile realizate.

    Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat pentru dezvoltare regională expira la 31 decembrie anul acesta, însă ar putea fi prelungită până la 30 iunie anul viitor, potrivit unui paragraf din “Orientările privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014 – 2020”

    “Având în vedere impactul pozitiv al schemei de ajutor de stat, precum şi prevederile noilor Orientări privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020, Guvernul şi-a exprimat intenţia prelungirii valabilităţii acesteia până la data de 30 iunie 2014, inclusiv, notificând în acest sens Comisiei Europene prelungirea valabilităţii hărţii ajutorului de stat regional pentru România. Comisia Europeană a emis la data de 25 octombrie 2013 Decizia de aprobare a prelungirii valabilităţii actualei hărţi regionale pentru România până la data de 30 iunie 2014, inclusiv, ceea ce permite prelungirea valabilităţii schemelor de ajutor de stat regionale”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de Hotărâre de Guvern.

    Executivul urmăreşte astfel susţinerea proiectelor de investiţii de anvergură, cu efecte semnificative în economie, orientate spre sectoare de activitate de vârf care pot constitui o sursă de transfer de tehnologie, care contribuie la dezvoltarea regiunilor şi determină obţinerea unui efect multiplicator prin antrenarea şi a altor investiţii conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii.

    “Prin adoptarea acestui act normativ se urmăreşte dezvoltarea regională a tuturor regiunilor României prin atragerea de investiţii mari şi crearea de locuri de muncă în întreprinderi care activează în domenii de vârf ale economiei, şi, implicit creşterea veniturilor la bugetul general consolidat”, se arată în documentul citat.

    Realizarea proiectelor va implica crearea de noi locuri de muncă şi menţinerea acestora pe termen mediu, respectiv cinci ani de la finalizarea investiţiei.

    Creditele de angajament pentru emiterea de acorduri de finanţare se vor aloca din bugetul Ministerul Finanţelor – capitolul Acţiuni Generale, prin programul “Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor de investiţii”.

    Schema de ajutor de stat este exceptată de la obligaţia de notificare, actul normativ prin care se prelungeşte valabilitatea acesteia urmând a fi transmis spre informare Comisiei Europene în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare.

  • Raiffeisen negociază vânzarea băncii pe care o deţine în Ucraina

     “Testăm permanent piaţa şi, normal, derulăm şi negocieri, însă vom decide la momentul potrivit. (…) Bineînţeles, unele pieţe sunt sub o supraveghere specială”, a declarat Sevelda jurnaliştilor austrieci în timpul unui eveniment organizat la Bucureşti.

    Raiffeisen primeşte “tot timpul” întrebări din partea investitorilor interesţi de achiziţia subsidiarei ucrainene Aval, a adăugat Sevelda.

    Publicaţia americană Forbes a scris recent că există doi posibili cumpărători pentru preluarea Aval, care anul trecut a obţinut un profit de 33 de milioane de euro. Raiffeisen a cumpărat banca în 2005, pentru 1,05 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro