BusinessMagazin

Tag: afacere

  • Antreprenoriatul şi oportunităţile de afaceri

  • Afacerile şi prietenia

  • Războiul, afacerea barbarilor

  • Vrei să deschizi un magazin online? Care sunt regulile nescrise ale comerţului invizibil

    “Provocarea e să fii într-o industrie ca asta în momentul în care ea se transformă. Ceea ce am găsit aici este exact o tranziţie între tradiţional şi online. Mediul e atât de dinamic şi de competitiv încât oricine îşi doreşte să fie într-o astfel de industrie”, spunea recent Dragoş Dinu, noul CEO al Domo şi executivul care a condus cea mai mare afacere din domeniul farmaceutic din România, A&D Pharma, ajunsă astăzi la un miliard de euro. Reţeaua de magazine Domo, cunoscută mai ales pentru comercializarea în magazine a produselor electro-IT, a vândut anul trecut online produse de 12 milioane de euro dintr-un total al vânzărilor de circa o sută de milioane de euro. “Toată lumea simte online-ul”, spune Dragoş Dinu, care observă că mediul online de business din România este extrem de eterogen: doar 10-15% dintre clienţi comandă şi plătesc pe internet şi primesc apoi produsul acasă. Restul comandă online, dar plătesc în numerar, pe seama lipsei de încredere în sistemul de plăţi electronice, sau comandă online şi merg să ridice produsul din showroom sau magazin. Cu alte cuvinte, pe toată durata de tranziţie între comerţul tradiţional şi cel electronic, clientul are nevoie de o “amprentă fizică”, după cum o denumeşte Dinu.

    Comerţul electronic cu plata online prin Romcard, principalul procesator de plăţi cu cardul din România, a crescut în 2012 cu 38% faţă de 2011, ajungând la valoarea de 220 de milioane euro şi un număr de 4,1 milioane de tranzacţii. 2012 a fost anul în care comerţul electronic şi-a mărit ritmul de creştere. Dacă în 2009 volumul plăţilor online a crescut cu 75% faţă de anul anterior, în 2011 creşterea a fost de 24%. În 2012 însă, faţă de anul precedent, comerţul electronic a cunoscut o evoluţie mai bună, de 38%, raportat la valoarea totală, şi de 51%, raportat la numărul tranzacţiilor, după cum explică Andreia Stavarache, manager de vânzări şi marketing al PayU România. Valoarea medie a tranzacţiilor a cunoscut o scădere de 8%, de la 58 euro la 53 de euro, conform Romcard. Scăderea valorii coşului mediu se datorează în primul rând creşterii cu 60% a numărului de tranzacţii în lei, care au, în mod normal, o valoare mai mică. Oficialii procesatorului estimează pentru 2013 un volum de 286 milioane de euro, corespunzător unui număr de peste cinci milioane de tranzacţii.

    “Dacă vorbim despre câte magazine online sunt în România, sunt surprinzător de multe. Pentru orice altceva decât IT&C, vorbim totuşi în prezent de o bază destul de mică”, spune Bogdana Butnar, industry manager în cadrul Google România. Comerţul online încă nu are o tradiţie prea lungă. Jucătorii din IT&C de pe piaţa de comerţ electronic – “cam 10-12 sunt viabili” – sunt încă cei care îi educă pe clienţii care decid să cumpere de pe internet. Domeniul “Frumuseţe şi sănătate” a înregistrat în 2012 creşterea cea mai mare, de 50% faţă de anul 2011, potrivit studiului DaedalusMillwardBrow, pentru că, spune Butnar, femeile petrec mai mult timp în mediul online.

    Din totalul vizitatorilor unui magazin online, 5% vor deveni cumpărători, dacă sunt de sex masculin, şi doar 0,5% dintre femei aleg să achiziţioneze un produs. “Într-un fel sau altul, decizia de cumpărare într-o familie e luată tot de bărbat, el fiind şi deţinătorul principal de bani. Pentru actuala structură a societăţii, nu e un semn de întrebare.” Rata de conversie a vizitatorilor în clienţi este în scădere în Europa în ultimii ani – în Marea Britanie, procentul a coborât de la 7% la circa 3% -, însă pentru piaţa din România, un procent de 1,5% este considerat mulţumitor. Clientul român obişnuieşte să studieze mai mult produsul înainte de a-l cumpăra şi este dispus să aloce timp suplimentar pentru a găsi un preţ mai bun. De aceea, comparatoarele de preţuri contribuie cel mai mult la luarea deciziei de achiziţie, se arată în studiu. Apoi, optimizarea interfeţei de cumpărare nu este o prioritate pentru toţi comercianţii online, iar algoritmul de cumpărare se face mai dificil. Mai mult, procesul de cumpărare încă se leagă de dezvoltarea de pagini de internet adaptate calculatoarelor şi mai puţin tabletelor sau telefoanelor inteligente, mai apropiate de potenţialii clienţi pe parcursul zilei.

    Datele studiului arată că, cel puţin teoretic, cel mai uşor e să vinzi în IT&C un produs la promoţie către un cumpărător bărbat. “Acesta este şi consumatorul cel mai bănos, de aceea şi concurenţa e cea mai mare acolo. Depinde dacă alegerea e să te lupţi pe o piaţă care deja are jucători importanţi sau în domenii unde încă nu se întâmplă prea mare lucru şi poate e mai bine să fii”, explică Bogdana Butnar. Marjele de profit sunt însă mai mici în IT&C, de sub 5%, în timp ce domenii precum “Timp liber”, “Familie” şi “Sănătate şi frumuseţe” pot aduce companiilor de câteva ori mai mult. “Legat de modul în care îşi abordează potenţialii clienţi, comercianţii trebuie să privească înspre acel produs pe care clientul l-ar cumpăra de pe internet faţă de un magazin sau supermarket”, spune Butnar, care dă exemplul produselor destinate îngrijirii copilului, de mare succes pe internet, pe seama mobilităţii reduse a mamelor. Diferenţa între succes şi eşec în online o poate face răspunsul la întrebarea “Ce aş putea să-i livrez clientului acasă fără ca el să spună că ceea ce a cumpărat nu coincide deloc cu aşteptările sale?”.

  • O treime dintre români şi-ar deschide o afacere pentru a-şi spori veniturile, dar nu au capital

    O treime dintre românii care au participat la un studiu GfK se consideră capabili să-şi deschidă o afacere, motivaţi în principal de perspectiva obţinerii unor venituri suplimentare şi independenţa faţă de angajator, însă principalul obstacol invocat este lipsa capitalului pentru demarare. “Aproape 80% dintre tinerii români sub 30 de ani au o atitudine pozitivă faţă de munca pe cont propriu, la fel ca şi în cazul celor cu diplomă universitară – 74%, cu studii medii – 63%, la persoane intervievate cu copii – 71%. Bărbaţii oferă o rată de acceptare mai ridicată a activităţilor independente (68%) în comparaţie cu femeile (63%)”, relevă studiul companiei de cercetare de piaţă GfK. Principalele motivaţii pentru români de a porni o afacere sunt perspectiva unui al doilea venit – 55%, independenţa faţă de angajator – 30% şi autorealizarea / posibilitatea de a materializa propriile idei – 23%. Lipsa capitalului incipient, situaţia economică incertă, precum şi teama de eşec sunt principalele obstacole resimţite la nivel european când vine vorba de întemeierea propriei afaceri.

    Mai multe pe zf.ro

     

  • Povestea lui Eugen Păturan, antreprenorul care a lăsat frigiderele pentru o afacere proprie cu pantofi

    EUGEN PĂTURAN SE AFLĂ DE MAI BINE DE TREI ANI LA CONDUCEREA BATA ROMÂNIA DUPĂ CE ANTERIOR A ŢINUT, timp de mai bine de un deceniu, frâiele afacerilor locale ale brandului de electrocasnice Indesit şi după ce a deţinut poziţii de management în companii precum Colgate sau Interbrands. “A fost o decizie dificilă să plec de la Indesit, unde, cu o echipă de opt oameni, am crescut afacerile companiei de la 4 la 64 de milioane de euro.” El povesteşte că în cadrul gigantului de electrocasnice a învăţat să conducă o afacere atât în boom, cât şi în criză.

    Împreună cu soţia sa, Eugen Păturan a preluat franciza Bata în 2003. La momentul respectiv a lăsat afacerea pe mâna soţiei, mulţumindu-se, de-a lungul timpului, să fie un fel de consultant. În 2009 însă businessul Bata a simţit presiunea crizei, motiv pentru care a decis că este momentul unei restructurări dure, prin care să adapteze costurile la situaţia din piaţă. “Nu regret că am renunţat la o poziţie în multinaţională pentru businessul propriu, pentru că nu am timp să mă plictisesc.” Acum însă, faţă de primii ani de criză, munca sa reprezintă doar un proces de “fine-tuning” în care îşi concentrează atenţia pe lărgirea gamei de produse şi pe vânzările de accesorii. Odată cu preluarea poziţiei de director general, Eugen Păturan şi-a împărţit atribuţiile cu soţia sa. Astfel, el se ocupă de dezvoltare, de contractele de închiriere şi de contractele cu băncile în timp ce soţia sa, care ocupă poziţia de administrator, decide partea “estetică” a afacerii, respectiv ce produse sunt aduse în România şi cum sunt acestea expuse în magazine.

    Eugen Păturan îşi aminteşte că în momentul în care a decis să plece de la Indesit piaţa de electro-IT căzuse aproape la jumătate sub povara crizei. Industria de încălţăminte fusese la rândul ei afectată, însă nu în aceeaşi măsură. “Bata a suferit o singură scădere a cifrei de afaceri, în 2008. Atunci, vânzările au scăzut cu 20%”, îşi aminteşte el. După restructurarea costurilor, în pofida scăderii consumului, cifra de afaceri a Bata în România s-a menţinut relativ constantă în perioada 2009-2012 la 22-23 de milioane de lei. “Pentru acest an am bugetat tot afaceri în stagnare.” Eugen Păturan spune că speranţe să se întâmple o minune şi situaţia de pe piaţa locală să se schimbe radical nu există. Astfel, doar dacă guvernul va lua şi măsuri de dezvoltare, nu doar de tăieri de costuri, “este posibilă o revenire a pieţei de încălţăminte în următorii 3-5 ani”. O revenire înseamnă câteva procente în plus în fiecare an şi nu cifrele din 2008, când consumul creştea şi cu 20%. El spune însă că este sigur că direcţia de mers a pieţei şi a economiei în general este în sus. “Am atins fundul gropii. Mai jos de atât nu se poate merge.” El nu dă însă cifre privind valoarea pieţei despre care spune că este foarte greu de evaluat, în contextul în care foarte multe produse sunt vândute la negru. Ultimele cifre oficiale o estimează însă la 700-800 mil. euro.

    IN POFIDA CRIZEI ŞI A EVOLUŢIEI SLABE A CONSUMULUI, el vorbeşte despre o schimbare a comportamentului de consum din 2009 până astăzi. Astfel, dacă în 2009 preţul dicta, începând cu a doua jumătate a lui 2010 preţul a căzut ca importanţă pe poziţia secundă, clienţii fiind tot mai atenţi la caracteristicile produsului. “Aşa a fost şi până în 2008.” Eugen Păturan explică faptul că în prezent primele modele care pleacă de la raft sunt “cele mai bune, cele mai frumoase, cele mai scumpe”. Despre cumpărătorii Bata spune că sunt avocaţi, notari, profesori universitari, în general persoane cu educaţie superioară, venituri peste medie şi o afinitate către brandurile cunoscute. ASTFEL, BATA VINDE ANUAL 100.000 DE PERECHI DE PANTOFI, fiecare cu un preţ mediu de 50 de euro, potrivit calculelor ZF pe baza cifrei de afaceri. “Nu suntem nici un business de volum şi nici unul de lux, care mizează pe preţ. Noi suntem businessul consumatorilor constanţi.” Pe acest segment de piaţă compania se bate cu nume precum Humanic, Otter, Aldo şi Il Passo.

  • Antreprenori în frumuseţe: îmbină chirurgia estetică cu ritualuri spa ca în Bali

    ÎN 1994 FĂCEAU PRIMUL PAS ÎN DEZVOLTAREA AFACERII PROPRII, atunci când deschideau prima clinică privată de chirurgie plastică, ProEstetica, pe o piaţă evaluată astăzi la circa 40 de milioane de euro. Doi ani mai târziu inaugurau şi Centrul Medical ProEstetica, o clădire cu patru etaje din Dorobanţi. Călătoriile pe care le-au făcut în străinătate i-au inspirat pe soţii Jianu să dezvolte şi altceva în afara clinicilor de chirurgie, respectiv o clinică de detoxifiere şi slăbire, proiect care într-un final este implementat, dar sub un nou concept, de centru spa.

    “Am pornit de la ideea unei clinici de slăbire şi detoxifiere, ceea ce am văzut în Germania şi Elveţia şi ştiam că este nevoie şi în România, dar apoi am vizitat şi ne-am îndrăgostit de insula zeilor – Bali din Indonezia – şi de spa-urile lor de relaxare, unde folosesc masaje şi ritualuri pentru refacere şi wellness”, spune Ştefan Jianu. După vizita din Bali, celor doi soţi le-a venit ideea realizării unor centre spa. “Am avut ideea reunirii experienţei noastre medicale de la patul pacientului cu tradiţiile milenare asiatice de refacere şi relaxare în Bali Spa Cornu, un resort de relaxare, slăbire, wellness şi detoxifiere.”

    În 2007 cei doi deschid centrul Bali Spa din localitatea Cornu, situată la 100 de kilometri de Bucureşti, iar în 2008 un spa, sub acelaşi brand, în hotelul de cinci stele Radisson din Capitală. “Investiţia a ajuns până la 1,5 milioane de euro şi a fost făcută împreună cu partenerul nostru olandez, din fonduri proprii şi dintr-un credit. Dezvoltarea complexului din Cornu a durat din 2005 până la mijlocul lui 2007.” În prezent, în centrul din Cornu lucrează 19 angajaţi, dintre care doi terapeuţi în masaje, aduşi chiar din Indonezia. Cei doi medici antreprenori au creat şi o atmosferă specifică, prin mobilierul, corpurile de iluminat, muzica, decorurile şi produsele aduse din Bali. Spun că aplică în aceste centre conceptul DREAM (dietă, relaxare, estetică, activitate fizică şi medicină). În prima parte a anului 2007, când au intrat pe piaţă cu centrul spa din Cornu, cei doi antreprenori s-au concentrat pe promovarea unităţii, iar în al doilea an de activitate deja se bucurau de profit, după ce reuşiseră să atragă mai mulţi clienţi.

    INTRÂND ÎN CATEGORIA DE HOTEL DE 4 STELE, dezvoltat pe o suprafaţă de 1.200 de metri pătraţi, Bali Spa Cornu are 15 camere, un restaurant Bumbu Bali, o sală de conferinţe, sală de fitness, piscină acoperită şi încălzită, trei săli de masaje, două camere de întreţinere corporală, saună finlandeză, jacuzzi, terase exterioare, foişor, piste de role şi biciclete, teren de baschet, grădină japoneză, livadă cu pomi fructiferi. Întregul complex se întinde pe o suprafaţă de 5.000 metri pătraţi. Firma care deţine Bali Spa Cornu este ProEstetica Sana, în care doctorii Jianu sunt asociaţi cu un partener olandez.
    Când au început să dezvolte cele două centre spa, industria de specific din România abia se contura. Cei doi soţi veneau cu know-how în domeniu, vizitând spa-uri nu doar în Bali, ci şi în alte destinaţii din toată lumea: au făcut terapii în Japonia, în faţa Muntelui Fuji, cu apă termală foarte fierbinte şi masaj shiatsu, în Thailanda, în pădurea tropicală, cu masaj thailandez de tip stretching, în Hawaii, în Turcia, Dubai, Singapore, Qatar, China, dar şi în Europa – Grecia, Cipru, Elveţia, Austria, Monaco, Franţa, Germania, Ungaria. “Venirea crizei a diminuat însă orientarea românilor către servicii de wellness şi spa, cererea dimi-nuân-du-se semnificativ. A fost nevoie să ne adaptăm la situ-aţie prin axarea, din ce în ce mai mult, pe turism de weekend şi teambuilding-uri, pentru a rămâne totuşi profitabili, inclusiv în ultimul an.”

    Preţurile serviciilor la spa încep de la 110 lei pentru un masaj facial de o jumătate de oră, ajung la 200 de lei pentru un masaj de o oră cu pietre fierbinţi, dar şi la peste 400 de lei pentru alte tratamente.
    Ştefan Jianu a urmat un program de MBA la Universitatea din Viena pentru a putea coordona afacerile familiei. El spune că centrele spa atrag printre clienţi turişti care au călătorit mult, expaţi, pacienţi ai clinicii ProEstetica, dar şi angajaţi din bănci, firme din retail, industrie sau farma, care organizează traininguri. Investiţiile următoare vor consta într-un restaurant de mare capacitate la Cornu şi un teren de minigolf. “În acest sens, facem demersuri pentru a obţine fonduri europene.”

    ANUL TRECUT, centrul spa din Cornu a adus venituri de un milion de lei (233.000 de euro), în timp ce spa-ul din Radisson a generat 500.000 de lei (116.000 euro), iar în acest an creşterea estimată a cifrei de afaceri este de cel puţin 10%. Cei doi antreprenori mizează anul acesta pe creşterea numărului de clienţi din zona corporate şi, pentru a atrage cât mai mulţi clienţi, au lansat pachete la 75 de euro pe zi, în cameră dublă, cu servicii incluse la piscina interioară, exterioară, fitness, saună şi masaj. Anul trecut, 35% din veniturile Bali Spa Cornu au provenit din teambuilding-uri sau meetinguri ale unor companii locale.
    Printre clienţii care au organizat meetinguri la Cornu se numără OMV Petrom, Carrefour, Lafarge, BMW, Kraft, dar şi alte companii din zona bancară, firme farmaceutice sau din retail. Ştefan Jianu spune că se aşteaptă la creşterea numărului de clienţi corporate şi la spa-ul deschis la hotelul Radisson. Principalul avantaj al unui hotel în care se dezvoltă un centru spa este posibilitatea creşterii traficului prin atractivitate mai mare pentru turişti. Printre hotelurile în care s-au dezvoltat centre spa se numără JW Marriott şi Radisson din Capitală, precum şi Hilton din Sibiu, Cocor din staţiunea Neptun, hotelul de patru stele Sportul din Poiana Braşov, hotelul de cinci stele Vega. Cei doi medici antreprenori nu vor să se limiteze doar la cele două centre spa deschise până acum. Ei plănuiesc să dezvolte o reţea naţională de centre Bali Spa, concept care poate fi modulat ca resort spa, hotel spa (cum este cel din hotelul Radisson), day spa sau medical spa, pentru orice variantă având şi posibilitatea de a franciza, potrivit lui Ştefan Jianu. În acelaşi timp, ei iau în considerare continuarea investiţiilor în clinicile medicale de chirurgie estetică. “De asemenea, suntem în discuţii pentru a dezvolta mai multe clinici medicale în ţară pe profilul ProEstetica, respectiv chirurgie şi medicină estetică, flebologie, herniologie, proctologie, centru laser şi medical spa, un model de business viabil şi în criză, inclusiv atunci când se sistează decontările Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.”

  • Sfatul unui antreprenor pentru tinerii care vor să înceapă o afacere: Avem un potenţial enorm pentru inovaţie. Cei care au idei trebuie să le transforme în realitate aici, în România

    “Potenţialul financiar este limitat, tinerii antreprenori întâmpină la început o grămădă de probleme, dar cred că începerea unui nou business de către un tânăr antreprenor trebuie să existe. Românii au un potenţial enor, unele dintre cele mai mari invenţii sunt româneşti. Se zbura în continuare cu elice dacă nu era Henri Coandă”, a spus Cătălin Stroe vineri la ZF Live

    Mai multe pe zf.ro

  • Singurul străin care a început o afacere în agricultură în judeţul Gorj, bătut de localnici

    Severino Trivellin, de 51 de ani, spune că miercuri seară, în timp ce se afla pe proprietatea sa din comuna Ţânţăreni, a fost bătut de câţiva localnici, cu care se află în conflict de mai mult timp. “Din 2008, de când m-am apucat să cultiv pământul, ei fac orice pentru a mă determina să părăsesc judeţul şi îmi cer să mă întorc la mine în Italia. Până când eu am cumpărat acele terenuri ei le foloseau gratuit, fără să plătească impozite şi taxe, iar acest lucru probabil nu le convine. Culmea este că nici pe mine nu mă ajută autorităţile ca să pot munci în linişte, conflictele cu ei fiind numeroase”, a declarat Severino Trivellin.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Micul secret al unei nunţi reuşite

    Această notă aparte o reprezintă confecţionarea verighetelor de către chiar cei ce urmează să-şi unească destinele. Ei pot apela la o serie de firme care şi-au deschis ateliere în diverse oraşe ale Statelor Unite. Se poartă chiar şi confecţionarea inelelor de logodnă ce urmează a fi oferite partenerei, deoarece aceia care plănuiesc o astfel de cerere în căsătorie se gândesc că sunt şanse mari să nu fie refuzaţi atunci când vin cu un inel lucrat cu drag de ei.

    Cuplurile care doresc să-şi confecţioneze singure inelele îşi fac o programare la unul din atelierele care oferă asemenea servicii, unde, sub îndrumarea unui bijutier, realizează modelul dorit. Clienţii pot alege modelul şi materialul, pe care fie îl cumpără de la compania unde îşi lucrează inelele, fie îl aduc de-acasă, reuşind astfel să reducă preţul obiectelor făcute de ei, care oricum este ceva mai mic decât cel de la un magazin cu pretenţii.

    Reprezentaţii companiilor care le permit clienţilor să-şi facă singuri verighetele avertizează însă că un asemenea demers nu e deloc uşor şi că este foarte posibil să nu le iasă din prima ceea ce doresc. Efortul merită însă, pentru că, pe lângă experienţa inedită şi admiraţia viitorului partener de viaţă, clienţii se pot lăuda în faţa prietenilor şi rudelor cu reuşita lor.