În cei zece ani de când este permisă portarea, operatorul RCS&RDS a obţinut cele mai multe numere de telefonie mobilă prin portare, respectiv 1.583.038, fiind urmat de Orange cu 1.006.134 de numere, şi Vodafone, cu 1.003.996.
Pe următoarele locuri s-au clasat: Telekom Romania Mobile Communications, cu 604.484 de numere de telefonie mobilă portate, şi Telekom Romania Communications, cu 192.787 de numere.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Sorin Grindeanu spune că venitul său este de 8.000 de lei, precizând, în glumă, că are probleme cu soţia pe această temă.
“Am o chestiune personală sau două pe care vreau să le spun. Poate la voi am mai mult succes decât am la colegii voştri din Bucureşti. Vă rog să mă ajutaţi să nu mai am probleme acasă. Fac un apel la voi şi vă spun că de abia am reuşit să o conving pe nevasta mea. Să ştiţi că nu am 10.000 de euro salariu, salariul meu este de 8.000 de lei.
Aşa că toată istoria asta, acum dacă întrebi pe oricine şi s-ar face un sondaj, cred că nouă din zece ar spune că Grindeanu are 10.000 de euro pe lună. Am făcut apelul ăsta pentru că sunteţi mult mai apropiaţi de mine şi să mă ajutaţi ca lună de lună, soţia mea care este o cititoare de presă, să nu mai meargă pe anumite căi greşite, îmi pare rău că nu am venit cu fluturaşul. Mi-aş dori, să ne înţelegem, să am un astfel de salariu, dar nu e cazul”, a declarat, presei, Sorin Grindeanu.
Sentinţa nu este definitivă.
Avocatul Ralucăi Ţintoiu a fost Cosmin Vasile, managing partner la ZRP. El este avocatul care a reprezentat interesele statului român la Curtea de Arbitraj de la Paris în două procese împotriva a două multinaţionale – ENEL şi Chevron. În urma acestor procese de la Paris, statul român a încasat peste 500 de milioane de euro.
Instanţa a decis definitiv anularea amenzii ASF împotriva Ralucăi Ţintoiu, amendă în valoare de 100 de mii de lei, şi anularea interdicţiei de a ocupa o poziţie executivă pe piaţa de capital din România timp ce cinci ani.
De asemenea, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să plătească Ralucăi Ţintoiu daune morale de 1.000 de euro.
În 2017, Raluca Ţintoiu, în calitate de CEO al NN Pensii, a trimis o scrisoare membrilor cotinzanţi din Pilonul II de pensii, solicitându-le să urmărească care sunt intenţiile guvernului şi a puterii politice în privinţa Pilonului II de pensii.
După această scrisoare, care a făcut vâlvă în piaţă, Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi cel care conduce de facto guvernul, s-a enervat public, susţinând că nu este nimic adevărat, şi a cerut ASF să ia măsurile de rigoare.
Mai exact, Statistica a numărat doar 16.000 de sosiri în total în unităţile de cazare din Limanu în perioada aprilie-august anul acesta. Pe datele INS se bazează şi estimările Fiscului când se face comparaţia între încasările reale de TVA şi cele potenţiale. Comisia Europeană a arătat recent că evaziunea la TVA este în România de 35%, adică se încasează 12 mld. euro şi ar trebui să se încaseze 18 mld. euro.
Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.
Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).
„Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR.
Al doilea anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 3, Cornetu-Tigveni (km 44+500 – km 81+900)”.
Sectiunea 3, Cornetu-Tigveni, are o lungime de 37,40 km şi se situează pe teritoriul pe teritoriul judeţelor Vâlcea (km 44+500 – km62+000) şi Argeş (62+000– 81+900).
În acest context cei care schimbă destinaţia apartamentelor fără să treacă prin tot procesul legal, care fac modificări care nu se încadrează în lege, care refuză să coopereze cu asociaţia pentru reparaţii aferente proprietăţii comune, care refuză accesul de urgenţă în apartamente sau care stau pasivi în cazul unor reparaţii necesare şi care-i prejudiciază pe restul locatarilor vor putea fi amendaţi conform noii legi.
Dacă nu ar fi fost un ofiţer de cont curios, banca centrală a Angolei ar fi rămas fără 500 de milioane de dolari printr-o schemă în care sunt implicaţi oameni de afaceri portughezi, brazilieni, olandezi, fostul guvernator al băncii centrale şi nu în ultimul rând, fiul fostului preşedinte al Angolei, scrie Wall Street Journal.
Acum câtva timp, într-o sucursală de lângă Londra a cunoscutei bănci HSBC, la ghişeu a apărut un contabil care a cerut funcţionarului de la ghişeu să-i transfere din contul firmei într-un cont din Japonia 2 milioane de doari.
Ofiţerul bancar s-a speriat când a văzut că firma avea în cont nu mai puţin de 500 de milioane de dolari. De aici a pornit un întreg scandal care a scos la iveală o schemă de fraudare a băncii centrale a Angolei în care au fost implicaţi oficiali de rang înalt.
Totul a pornit în vara anului trecut, în care la ministerul de Finanţe angolez a sosit o scrisoare în care un om de afaceri olandez, care trăia în Portugalia, şi un prieten şi partener de afaceri cu fiul preşedintelui Angolei, s-au arătat interesaţi să administreze câteva proiecte împreună cu Fondul Suveran angolez, condus atunci de fiul preşedintelui, Jose Filomeno dos Santos.
Autorităţile din Angola încearcă acum să demonstreze că transferul de 500 de milioane de dolari din conturile Fondului Suveran către minuscula firmă a contabilului este ilegal şi că face parte dintr-un complot de fraudă conturat în ultimele săptămâni de mandat prezidenţial ale omului care a condus ţara timp de 38 de ani, Jose Eduardo dos Santos.
Dacă procurorii vor avea dreptate, funcţionarul bancar a oprit unul dintre cele mai mari jafuri din ţară.
Pe acelaşi model, Clujul, Timişoara, Aradul şi Oradea vor să creeze o asociere în urma căreia să deblocheze dezvoltarea acestei zone.
„S-a scurs ceva timp de când noi, domnul primar Bolojan (n.r. Oradea), Falcă (n.r. Arad), Boc (n.r. Cluj-Napoca), am convenit să constituim Patrulaterala Vestului. E o structură informală, menită să ne permită, pe de-o parte, să facem schimb de idei între noi, de experienţă, dar şi să iniţiem împreună proiecte mari, care ies din matca celor patru oraşe şi au impact regional şi răsfrângere naţională şi europeană.Ce ar însemna să avem o legătură rapidă între cele patru oraşe sau o autostradă între cele patru oraşe? Pentru că relaţiile dintre ele sunt foarte strânse”, a anunţat Nicolae Robu, citat de tion.ro.
Tudor Duică: „Primarii celor patru mari oraşe din Transilvania şi Banat au creat o alianţă care îşi propune să le conecteze prin autostrăzi şi linii ferate de mare viteză. Pentru viitoarele proiecte, edilii nu stau la mila Bucureştiului şi vor să obţină finanţare direct de la Bruxelles”.
Primarii celor patru mari oraşe din Transilvania şi Banat au creat o alianţă care îşi propune să le conecteze prin autostrăzi şi linii ferate de mare viteză. Pentru viitoarele proiecte, edilii nu stau la mila Bucureştiului şi vor să obţină finanţare direct de la Bruxelles.
Primarul Timişoarei a ţinut să anunţe el colaborarea, de altfel fiind şi primul vorbitor în cadrul mesei rotunde la care a participat. Susţine că se doreşte ca Patrulaterala Vestului să fie un exemplu de conlucrare şi de cooperare.
„Noi vrem ca în această echipă să dăm şi un exemplu naţional de conlucrare, de cooperare pentru abordarea de proiecte mari, care sunt inaccesibile fiecăruia în parte. În primul rând pentru că nu ai cum să obţii o sursă de finanţare dacă vii cu o bucăţică dintr-un astfel de proiect mare, trebuie să vii cu întregul. Or, se ştie că UE are şi proiecte majore şi se pot obţine bani şi direct de la Bruxelles. Sunt mai multe surse de finanţare şi noi vrem să ajungem să accedem la ele şi vom începe să lucrăm efectiv în cadrul acestei patrulaterale a vestului”, a completat Robu.
Edilul Timişoarei spune că nu doreşte să se creadă că în strategia celor patru primari intră doar infrastructura. În egală măsură, potrivit lui Robu, colaborarea lor pune accent pe cultură, pe educaţie, pe sănătate, pe afaceri.
Potrivit primarului din Arad, Gheorghe Falcă, cele patru oraşe au semnat, de fapt, un document de lucru, iar scopul este scoaterea la lumină a frumuseţilor din fiecare zonă.
„Cele patru oraşe au semnat un document de lucru şi apoi vrem să semnăm cu alţi primari. Sunt patru mari teme, una este Capitală Culturală Europeană. Cultura se poate întinde pe tot ceea ce înseamnă zonele frumoase din Caraş, de potenţialul istoric din Hunedoara, de ceea ce înseamnă vinurile din Arad, de ceea ce înseamnă apele termale din Oradea, de ceea ce înseamnă potenţialul turistic al Clujului”, a spus şi Gheorghe Falcă.
Parteneriatul este foarte important şi pentru oraşul Oradea, din punct de vedere al conectivităţii, pentru că există o legătură foarte importantă între aceste oraşe, a ţinut să precizeze şi Ilie Bolojan.
Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.
Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.