BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Reacţia investitorilor la noile planuri: Francezii de la Orange scad cu 5% pe bursa din Paris

    Acţiunile gigantului francez Orange scad cu 4,8% pe bursa din Paris, miercuri, după ce compania a anunţat un nou plan strategic prin care vrea să îşi separe businessul de turnuri de telecomunicaţii ca entitate separată, într-o mutare gândită pentru a creşte valoarea totală a grupului – în contextul în care competiţia în creştere din Europa a început să afecteze creşterea şi marjele de profit ale grupului francez, potrivit CNBC.

    Astfel, miercuri la ora 1.30, acţiunile Orange se tranzacţionau la 13,68 euro per acţiune, în scădere cu 4,84%, la o capitalizare bursieră de circa 36 miliarde euro.

    Decizia Orange vine după ce mai multe companii europene au anunţat că vor să vândă anumite reţele, în contextul în care evaluările pentru active ce ţin de infrastructura telecom au cunoscut o creştere masivă pe fondul apetitului ridicat al marilor investitori – precum fondul de private equity KKR din SUA sau Cellnex din Spania.

    Cei mai mari competitori ai Orange, nemţii de la Deutsche Telekom şi britanicii de la Vodafone, şi-au separat businessul de turnuri de telecomunicaţii şi caută să vândă o parte din ele prin listare sau printr-o vânzare privată.

    Acţiunile Vodafone, al doilea cel mai mare operator din lume, au crescut cu 10% când a anunţat planurile de a-şi muta aceste active ca entitate separată.

    „Astăzi, credem că valoarea reţelelor noastre nu se reflectă în preţul acţiunilor”, spune Stephane Richard, CEO-ul Orange.

    Turnurile de telecomunicaţii ale Orange ar putea valora circa 10 miliarde euro, potrivit estimărilor analiştilor citate de CNBC. În acelaşi timp, analiştii Citi consideră că aceastea ar putea valora 13 miliarde euro, adică un multiplu de 20 faţă de rezultatele operaţionale generate de aceste active.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • UniCredit se pregăteşte să disponibilizeze 8.000 de oameni într-un plan masiv de restructurare. Grupul italian este a patra bancă din sistemul bancar românesc

    UniCredit a anunţat că va concedia 8.000 de persoane, în contextul implementării celebrului plan de reorganizare ce vizează restructurarea grupului bancar italian, scrie Financial Times.

    Această mişcare face parte din strategia pe trei ani pe care a prezentat-o luni Jean Pierre Mustier, CEO-ul UniCredit, şi care mai presupune închiderea a 500 de departamente ale băncii şi crearea unui nou holding intermediar destinat sucursalelor UniCredit care nu se află pe teritoriul Italiei.

    Valul de disponibilizări vine pe fondul încercării băncii de a obţine aprobarea pentru prima răscumpărare de acţiuni pe care o face banca în ultimii 10 ani.

    Reprezentanţii UniCredit susţin că programul de răscumpărare a acţiunilor în valoare de 2 miliarde de euro este un target ce necesită aprobarea autorităţilor de reglementare. În cazul în care banca va atinge acest obiectiv, CEO-ul său va trebui să convingă Banca Centrală Europeană că bilanţul UniCredit este destul de solid pentru ca surplusul de capital să ajungă înapoi la acţionari. 

    La finalul anului trecut, banca avea în România peste 3.300 de angajaţi. 

    Grupul italian UniCredit, care controlează al patrulea cel mai mare jucător de pe piaţa bancară din România, a înregistrat cel mai bun trimestru trei (T3) din ultimul deceniu, cu un profit de 1,1 mld. euro, câştigul la nouă luni fiind de 4,3 mld. euro.

    În România, profitul UniCredit a ajuns în septembrie la 119 mil. euro, în creştere cu 21,1%.

    Cel mai mare grup bancar din Italia după active a raportat un profit net de 1,1 miliarde euro pentru al treilea trimestru din 2019, în creştere cu 25,7% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în contextul în care analiştii se aşteptau la un profit de 1 mi­liard de euro, potrivit FT.

  • Un alt director al Băncii Transilvania vinde acţiuni aproape de maximul istoric: Mihaela Simona Nadasan a vândut 145.000 titluri TLV pentru aproape 359.000 lei

    Mihaela Simona Nadasan, director general adjunct la Banca Transilvania, a vândut pe 19 noiembrie un pachet de 145.000 acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, la un preţ total de aproape 359.000 lei, respectiv la 2,475 lei/titlu, nivel apropiat de maximul istoric de 2,48 lei pe unitate atins în şedinţa de luni, 18 noiembrie.

    Vânzarea a avut loc prin opt tranzacţii.

    Mihaela Simona Nadasan a mai vândut un pachet de 40.000 acţiuni TLV săptămâna trecută, la un preţ de 2,46 lei/titlu.

    În afara de ea, alţi doi drectori ai băncii, cu poziţii de vicepreşedinte, şi-au vândut marţi din acţiunile deţinute. Gabriela-Cristina Nistor, director general adjunct al Băncii Transilvania (simbol bursier – TLV), şi George-Răzvan Călinescu, director general adjunct financiar (CFO) al băncii, au vândut luni 750.000 de acţiuni TLV la preţul de 2,47 lei. 

    Astfel, Gabriela-Cristina Nistor a vândut luni la BVB un pachet de 600.000 de acţiuni, prin intermediul a şapte tranzacţii, la un preţ total de 1,48 milioane lei, în timp ce George-Răzvan Călinescu a vândut 150.000 de acţiuni, prin intermediul a cinci tranzacţii, pentru suma totală de 370.500 lei.

    De la începutul anului, acţiunile TLV se tranzacţionează în creştere cu aproape 23% pe fondul unui rulaj de 2,5 miliarde lei, emitentul ajungând la 12,8 mld. lei capitalizare. 

    Pentru primele nouă luni din 2019, banca de la Cluj a raportat la nivel de grup un profit net de 1,6 miliarde lei, în creştere cu 26%, în timp ce activele s-au majorat cu 11%, la 86,4 miliarde de lei, arată datele din raportul trimestrial al băncii. şi veniturile nete din dobânzi s-au majorat, respectiv cu 8,5%, ajungând la 2,2 miliarde de lei la septembrie 2019.

  • Genţi de lux pentru zile negre

    Genţile scumpe urmează acelaşi traseu ca şi pantofii sport, căutaţi de colecţionari pentru valoarea lor de investiţie, scrie New York Times. Pentru aceştia din urmă există deja o platformă online care funcţionează ca o bursă, StockX, care s-a extins însă şi în domeniul accesoriilor de lux, cum ar fi genţile. O altă platformă online pentru genţi de lux este Rebag, întemeiată în 2014, care însă nu pune vânzătorii în legătură directă cu cumpărătorii, ci preferă să cumpere şi să revândă celor interesaţi. Rebag are chiar şi un index, Clair (Comprehensive Luxury Appraisal Index), care arată deţinătorilor de astfel de accesorii de lux cât ar putea obţine pe loc dacă s-ar decide să vândă.

    Mărcile cele mai sigure pentru investiţii în genţi, conform fondatorului Rebag, Charles Gorra, sunt Hermès, Chanel, Vuitton, Gucci şi Yves Saint Laurent, iar o altă investiţie bună o reprezintă Bottega Veneta, urmată de Prada, Fendi şi Valentino.

    O tendinţă care se remarcă însă în materie de genţi de lux este că nu se mai cumpără la fel de mult pe bază de impuls, ci în funcţie de utilitate. În SUA, de exemplu, au crescut vânzările de rucsacuri, dar şi de genţi care pot fi purtate agăţate de umăr sau de-a curmezişul, precum cele de poştaş, în dauna celor agăţate de braţ, deoarece femeile vor să aibă mâinile libere. Totodată, pe rafturile colecţionarilor îşi fac loc şi mărci mai mici, ca Fontana Milano, Wandlers au Hunting Season.

  • ​Alibaba vrea să lanseze o ofertă de acţiuni la Hong Kong de până la 15 miliarde dolari

    Gigantul chinez din retail Alibaba (simbol bursier – BABA), listat la New York, plănuieşte să lanseze o ofertă de acţiuni la Hong Kong în valoare de până la 15 miliarde de dolari, aceasta fiind programată pentru ultima săptămână din noiembrie, potrivit unor persoane apropiate situaţiei citate de Reuters.

    Compania aşteaptă aprobarea comitetului de admitere la tranzacţionare din Hong Kong cel mai probabil marţi, 12 noiembrie.

    Tranzacţia ar fi cea mai mare listare secundară a unei companii, potrivit Dealogic. În prezent, Alibaba deţine “coroana” pentru cea mai mare oferă publică iniţială pentru cele 25 de miliarde de dolari strânse de la investitori în 2014. Intrarea la tranzacţionare a gigantului petrolier Aramco ar putea detrona oferta iniţială a Alibaba, în contextul în care compania saudită vrea să strângă până la 30 miliarde dolari.

    Ştirea vine în contextul în care regiunea autonomă Hong Kong se află de câteva luni sub presiunea unor proteste anti-guvernamentale, precum şi pe fondul războiului comercial dintre SUA şi China.

    De la începutul anului, acţiunile BABA se tranzacţionează în creştere cu 36,1%, emitentul ajungând la o capitalizare de 486 miliarde de dolari.

  • Schema prin care hackerii pot fura milioane de dolari cu un singur e-mail

    Cea din urmă metodă poartă numele de business email compromise (BEC) şi este una din cele mai costisitoare ameninţări cibernetice la nivel mondial. Potrivit asigurătorului american AIG, BEC a întrecut ransomware în topul celor mai costisitoare ameninţări de tip cibernetic la adresa companiilor asigurate pentru astfel de incidente. De ce e această ameninţare atât de periculoasă?

    Ce este BEC şi cum funcţionează
    Operatorii din spatele BEC sunt infractori informatici meticuloşi care îşi fac temele cu mult timp înainte de a lovi. Aşa cum sugerează şi denumirea, se caracterizează prin compromiterea unui cont de e-mail, de regulă al unui angajat cu poziţie de importanţă strategică în organizaţie. Atacatorul îşi studiază victima folosind din surse deschise (comunicate de presă, reţele de socializare, etc) informaţii publice despre ea şi despre compania la care lucrează. Acesta foloseşte apoi diferite metode de inginerie socială pentru a obţine acces la contul de mail al directorului vizat. Înainte să lanseze atacul propriu-zis, hackerul pândeşte în linişte studiind atent conversaţiile cu persoane din diferite departamente, în special cel financiar, pentru a vedea cum poate să imite cât mai veridic „vocea” în scris a şefului. Apoi trimite un mail în numele directorului către departamentul financiar solicitând un transfer de bani, de exemplu, către un furnizor sau partener sau pentru o situaţie neprevăzută ce trebuie tratată în regim de urgenţă. Iar angajaţii păcăliţi fac transferul fără să ştie că banii de fapt se duc într-un cont controlat de atacator.

    Din înţelepciunea celor care au păţit-o
    Uneori e suficient ca atacatorul doar să imite o adresă de mail pentru a păcăli destinatarul. Acest lucru s-a întâmplat în 2016 la filiala locală a producătorului german de cabluri pentru industria auto Leoni AG. După ce au studiat bine compania şi procedurile interne, atacatorii au contactat directoarea financiară din România cu un mesaj trimis de pe o adresă de mail similară cu cea a CEO-ului companiei-mamă din Germania, solicitând un transfer urgent de 40 de milioane de euro. Nu a trecut mult timp până când directoarea s-a conformat şi a aprobat transferul. Abia câteva zile mai târziu compania realiza că fusese victima unei scheme BEC. Odată făcută publică eroarea, acţiunile companiei au coborât cu 14%, reducând considerabil valoarea companiei la bursă. De ce au ţintit atacatorii tocmai sucursala românească a grupului? Pentru că era singura autorizată să efectueze transferuri bancare în numele companiei. O nouă dovadă care arată cât de meticulos şi-au cercetat atacatorii victimele.
    Un alt exemplu notabil este incidentul de la compania americană de agricultură Scoular Corporation petrecut în 2014. Aproape identic cu incidentul de la Leoni AG, acest atac s-a folosit de un mail pretinzând a fi de la CEO-ul firmei în care se solicita unui angajat de la financiar pe nume Keith un transfer de 17 milioane de dolari pentru a impresiona nişte viitori parteneri din China: „Trebuie să finanţăm bine compania pentru a le arăta chinezilor puterea noastră. Keith, nu voi uita profesionalismul tău în acest deal şi îmi voi arăta aprecierea faţă de tine cât de curând”.
    Desigur, mesajul nu provenea de la CEO, ci de la un atacator anonim care reuşise să se infiltreze în reţeaua companiei. Observăm cum atacatorii se folosesc inclusiv de şiretlicuri psihologice, precum măgulirea şi promiterea unor beneficii ca să convingă victima să efectueze transferul bancar.
    Într-un incident mai recent, atacatorii s-au folosit nu de e-mail, ci de telefon pentru a imita literalmente vocea şefului cu scopul de a solicita un transfer urgent. Acest atac a încorporat tehnologie „deep fake,” care foloseşte inteligenţa artificială pentru a produce sunete sau imagini superficial autentice pentru urechea şi ochiul uman.

    O afacere de zeci de miliarde
    Atacurile de acest tip devin din ce în ce mai comune. Potrivit Reţelei de Executare a Crimelor Financiare – o divizie a Trezoreriei Statelor Unite – operatorii BEC au fraudat 21,5 miliarde de dolari în ultimii şase ani numai de la companii americane. Acelaşi raport spune că numărul reclamaţiilor referitoare la BEC au crescut de la 500 pe lună în 2016 la 1.100 pe lună în 2018, deci o dublare în doar doi ani.
    Păşind în 2020, recomandarea specialiştilor în securitate informatică este ca toate companiile, mici şi mari, să implementeze autentificarea în doi paşi pentru accesul la mail şi aplicaţii interne şi să adopte protocoale stricte pentru depistarea mailurilor suspecte, inclusiv cursuri de pregătire a angajaţilor privind tentativele de fraudă.

  • Compania daneză de bijtuerii Pandora se prăbuşeşte pe bursa din Copenhaga

    Acţiunile gigantului danez de bijuterii Pandora se prăbuşesc marţi pe bursa din Copenhaga, după ce producătorul a raportat rezultate trimestriale sub aşteptări pentru T3 2019.

    Astfel, marţi la ora 12.20, acţiunile Pandora se tranzacţionau pe bursa din Copenhaga la valoarea de 40,14 euro per acţiune, în scăere cu 11,7% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de peste 4,4 miliarde euro.

    Pandora a raportat pierderi nete de aproape 16 milioane de euro pentru al treilea trimestru, în comparaţie cu un profit de peste 127 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania a înregistrat venituri trimestriale de 591,6 milioane euro, potrivit datelor MarketWatch.

    Analiştii chestionaţi de FactSet estimau un profit net de peste 60 milioane euro, la venituri totale de 626,4 milioane euro.

    Compania, care vinde brăţări, inele şi cercei în circa 7.700 de locaţii la nivel global, a anunţat că a pus în derulare un plan de reorganizare. Pandora s-a concentrat în principal pe regândirea promoţiilor, pe îmbunătăţirea produselor, magazinelor şi pe schimbarea de marketing, precum şi pe reducerea costurilor şi schimbarea structurii organizatorice.

    Pandoara a anunţat că se aşteaptă la o performanţă mai bună în T4, profitând şi de sărbătorile de iarnă.

     

     

     

  • Finanţe personale. Bursa de la Bucureşti creşte cu 40% în primele 10 luni din 2019 cu tot cu dividende. În octombrie, investitorii au avut un randament negativ de 0,6%

    Bursa de la Bucureşti a livrat investitorilor un randament de 40,1% în primele 10 luni din 2019, dinamică reflectată prin evoluţia indicelui BET-TR, care urmăreşte şi randa­men­tul dividendelor plătite de cele mai tranzacţionate com­panii, potrivit datelor BVB agregate de ZF.

    Spre comparaţie, în primele 10 luni din 2018 ran­da­mentul livrat investitorilor a fost de doar 19%.

    „Doi factori au contribuit decisiv la înregistrarea unui asemenea randament în primele 10 luni ale lui 2019. Primul este unul indirect, anume efectele OUG114, care prin apari­ţia sa a afectat semnificativ cotaţiile acţiunilor la sfârşitul anu­lui 2018, motiv pentru care începutul anului 2019 a con­sem­nat o bază de raportare scăzută. Al doilea factor este strâns legat de dimensiunea dividendelor plătite de com­pa­nii investitorilor, dividende care au susţinut pentru o lungă pe­rioadă de timp interesul participanţilor la piaţă“, spune Mihai Chişu, unul dintre cei mai vechi brokeri de la bursa locală, pentru ZF.

    Pe de altă parte, randamentul investiţiilor din octombrie 2019 a fost negativ, de minus 0,6%, respectiv cel mai scăzut din anul 2019, potrivit calculelor ZF. Spre comparaţie, octombrie 2018 a consemnat o creştere a BET-TR de 1,2%.

  • O singură tranzacţie, două reacţii opuse: Acţiunile Fiat Chrysler cresc cu 9% în Italia, în timp ce acţiunile companiei din spatele Peugeot scad cu 12%

    Anunţul oficial potrivit căruia francezii de la PSA, compania-mamă a Peugeot, şi italiano-americanii de la Fiat Chrysler vor fuziona într-o companie cu o valoare de piaţă de peste 40 miliarde euro, a stârnit reacţii diferite astăzi în rândul investitorilor celor două companii.

    Astfel, acţiunile Fiat Chrysler listate pe bursa din Italia se tranzacţionau joi la ora 13.00 la 14 euro per acţiune, în creştere cu 9,4% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de circa 21,84 miliarde euro.

    În acelaşi timp, acţiunile gigantului din spatele Peugeot scădeau pe bursa din Paris joi cu 12,74%, tranzacţionându-se la 22,73 euro per acţine, la o capitalizare bursieră de aproximativ 22,6 miliarde euro.

    Cele două companii au convenit să facă o fuziune cu toate acţiunile implicate, în urma căreia ia naştere a patra cea mai amre companie auto din lume.

    Mai mult, acţionarii Fiat Chrysler vor primi dividende speciale de 5,5 miliarde euro, în timp ce Peugeot le va distribui acţionarilor săi participaţia de 46% pe care o deţine în producătorul de componente auto Faurecia.

    Pentru FCA, fuziunea reprezintă o reuşită, în contextul în care compania a susţinut vehement că piaţa auto are nevoie de consolidare cât mai rapid.

    Unul dintre aspectele tranzacţiei arată că PSA ar fuziona cu FCA într-o tranzacţie care implică toate acţiunile, ceea ce l-ar pune în final pe Carlos Tavarez la conducerea businessului, şi pe John Elkann – reprezentantul familiei Agnelli din Italia, care controlează FCA – în funcţia de preşedinte al companiei.

     

     

  • McDonald`s ratează estimările de profit pentru T3. Acţiunile scad cu peste 3% înainte de deschiderea şedinţei bursiere din New York

    Acţiunile companiei McDonald`s au scăzut cu 3,3% marţi înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare pe bursa din New York, la valoarea de 203 dolari per acţiune, după ce compania a raportat rezultate trimestriale sub aşteptările pieţei, potrivit CNBC.

    Compania nu a reuşit să obţină succesul scontat cu campaniile pentru consumatori din SUA. Astfel, potrivit sursei citate, câştigurile per acţiune s-au ridicat la 2,11 dolari, în comparaţie cu aşteptările analiştilor Refinitiv de 2,21 dolari.

    În ceea ce priveşte veniturile acestea s-au situat la 5,4 miliarde dolari versus estimări de 5,5 miliarde dolari.

    Gigantul din piaţa de fast-food a raportat un profit net de 1,6 miliarde dolari în T3 2019, adică 2,11 dolari per acţiune, comparabil cu profitul din T3 2018, de 2,10 dolari per acţiune.

    Vânzările nete au crescut doar cu 1%, până la 5,4 miliarde dolari, ratând la limită estimările.