Colecţionarii închipuiţi au şi ei parte de serviciile unor persoane specializate în alcătuirea de colecţii, că doar trebuie să dea bine în filmele şi serialele în care apar, scrie New York Times. Asemenea specialişti au rolul de a selecta opere de artă care să se potrivească cu personajele şi atmosfera dintr-un film sau serial, încercând să înţeleagă cum doresc aceste personaje să se prezinte lumii, precum şi obţinerea permisiunii de utilizare a unei lucrări sau alteia de la reprezentanţii artiştilor, acolo unde este cazul. Ei mai trebuie şi să se asigure că lucrările care apar în colecţiile din film nu sunt prea scumpe pentru posibilităţile financiare ale personajelor sau că nu sunt mai noi de anul în care se petrece acţiunea.
Tag: actiune
-
Operaţiunea Pangea: 121 de arestări şi produse de 14 milioane dolari confiscate de Interpol după o acţiune împotriva celor care vând produse false anti-coronavirus
O acţiune coordonată a Interpol la nivelul a 90 de ţări împotriva comerţului ilicit de medicamente a scos la iveală o piaţă de produse false anti-coronavirus care a explodat în ultimele săptămâni.
Autorităţile au confiscat 34.000 de măşti contrafăcute sau care nu respectau standardele şi multe medicamente false care se vând drept tratament pentru Covid-19, într-o operaţiune ce a scos la iveală o reţea criminală de comerţ care prinde viaţă în jurul pandemiei globale au transmis oficialii Interpoli, conform FT.
Pandemia de coronavirus a creat pentru unii o oportunitate de a face bani rapid, întrucât infractorii au profitat de cererea ridicată pentru produse de protecţie personală şi pentru cele de igienă, a anunţat organizaţia.
„Comerţul ilicit cu astfel de produse medicale contrafăcute în timpul unei crize de sănătate publică arată lipsa lor de empatie faţă de ceilalţi oameni, sau faţă de vieţile lor”, a spus Jurgen Stock, secretarul general al Interpol.
Statele membre ale Interpol s-au implicat în flagrant, denumit Operaţiunea Pangea, prin care s-au inspectat peste 326.000 de colete şi s-au confiscat peste 48.000 în perioada 3-10 martie.
Operaţiunea a dus la 121 de arestări şi confiscarea unor produse farmaceutice potenţial periculoase în valoare de 14 milioane dolari.
-
Marile profituri din micile bule: Coca-Cola raportează venituri de 37 miliarde de dolari şi profituri de 9 miliarde de dolari
Preţul unei acţiuni în cadrul The Coca-Cola Company a atins un maxim istoric de 59 de dolari, după ce compania a încheiat 2019 cu un trimestru cu mult peste aştepări. Veniturile au crescut cu 28,2% comparativ cu 2018, fapt ce subliniază succesul de care se bucură compania în afara sectorul de băuturi carbogazoase, potrivit Investopedia.
Creşterile de care se bucură compania ar putea fi afectate de epidemia de coronavirus în plină expansiune. Însă chiar şi în aceste condiţii, Coca-Cola va rămâne un performer extrem de puternic, de vreme ce a a reuşit să înregistreze creşteri de peste 30% de la începutul primului trimestru din 2019. În plus, veniturile de anul trecut au fost de 37 miliarde de dolari, în timp ce profiturile s-au situat în dreptul sumei de 9 miliarde de dolari.
Coca Cola a crescut extrem de mult la începutul anilor 1990, perioadă în care căderea comunismului i-a permis să se extindă pe pieţe cu totul noi. În 2007-2008, odată cu prăbuşirea burselor de pe Wall Street, compania a trecut printr-o perioadă dificilă, reuşind totuşi să atingă cifre record în trimestrul 3 din 2014.
Anul trecut, Coca-Cola HBC – unul dintre principalii distruibuitori ai faimoasei băuturi – declara că plănuieşte că lanseze brandul Costa Cofee pe cel puţin 10 pieţe din cele 28 în care operează în prezent, printre care se numără România, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Polonia, Rusia şi Elveţia. Mişcarea are în plan extinderea în vending (automate de cafea) şi în produse ready-to-drink.
Costa Cofee s-a bucurat de o popularitate foarte mare în Marea Britanie, fiind prezentă şi în România până în 2011, când Cofee Management, compania care deţinea franciza de cafenele în România, a intrat în insolvenţă.
-
Marile profituri din micile bule: Coca-Cola raportează venituri de 37 miliarde de dolari şi profituri de 9 miliarde de dolari
Preţul unei acţiuni în cadrul The Coca-Cola Company a atins un maxim istoric de 59 de dolari, după ce compania a încheiat 2019 cu un trimestru cu mult peste aştepări. Veniturile au crescut cu 28,2% comparativ cu 2018, fapt ce subliniază succesul de care se bucură compania în afara sectorul de băuturi carbogazoase, potrivit Investopedia.
Creşterile de care se bucură compania ar putea fi afectate de epidemia de coronavirus în plină expansiune. Însă chiar şi în aceste condiţii, Coca-Cola va rămâne un performer extrem de puternic, de vreme ce a a reuşit să înregistreze creşteri de peste 30% de la începutul primului trimestru din 2019. În plus, veniturile de anul trecut au fost de 37 miliarde de dolari, în timp ce profiturile s-au situat în dreptul sumei de 9 miliarde de dolari.
Coca Cola a crescut extrem de mult la începutul anilor 1990, perioadă în care căderea comunismului i-a permis să se extindă pe pieţe cu totul noi. În 2007-2008, odată cu prăbuşirea burselor de pe Wall Street, compania a trecut printr-o perioadă dificilă, reuşind totuşi să atingă cifre record în trimestrul 3 din 2014.
Anul trecut, Coca-Cola HBC – unul dintre principalii distruibuitori ai faimoasei băuturi – declara că plănuieşte că lanseze brandul Costa Cofee pe cel puţin 10 pieţe din cele 28 în care operează în prezent, printre care se numără România, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Polonia, Rusia şi Elveţia. Mişcarea are în plan extinderea în vending (automate de cafea) şi în produse ready-to-drink.
Costa Cofee s-a bucurat de o popularitate foarte mare în Marea Britanie, fiind prezentă şi în România până în 2011, când Cofee Management, compania care deţinea franciza de cafenele în România, a intrat în insolvenţă.
-
Opinie Mirabela Tiron, ZF: Aceasta este România normală? Cu copii contaminaţi cu Noroviruşi şi Klebsiella în spitale de stat, în timp ce autorităţile fac planuri de acţiune contra unui virus care nici nu există încă la noi?
Medic român către mama unui bebeluş de trei luni internat în spital: “De acum să vă gândiţi de două ori înainte să mergeţi la spital cu copilul. Există riscul să plecaţi cu tot felul de bacterii”.
„Sfatul”, venit chiar din partea unui medic de spital, care trata un copil de infecţie severă, contaminat în spital cu Klebsiella în urină şi Norovirus în scaun arată adevărata dramă a sistemului de sănătate românesc. Unde este normalitatea unei ţări în care pacientul aflat în stare gravă trebuie să se gândească de două ori înainte de a apela la serviciile medicilor din spital? Şi ce facem, noi pacienţii, după ce ne gândim de două ori? Unde mergem?
Termenul de infecţie nosocomială este deja familiar în teorie şi da, părinţii se gândesc de două ori înainte să se interneze cu copilul (dar cum medicul pediatru de familie nu face consultaţie la domiciliu şi cum la privat se găsesc tot mai greu locuri libere în regim de urgenţă), părinţii se grăbesc spre spre cea mai apropiată cameră de gardă.
“Am fost internată cu copilul cu infecţie urinară şi am plecat cu Rotavirus”, “Am plecat cu rotavirus după o internare cu pneumonie”, sunt doar câteva din mesajele postate pe reţelele de socializare de părinţii care au trecut prin spitalele de copii din Bucureşti.
Doar că puţine sunt cazurile raportate de spitale.
Datele de la Autoritatea Naţională de Management al Calităţii din Spitale (ANMCS): doar 256 de spitale de stat şi private din cele 635 de unităţi au raportat nerespectarea măsurilor pentru combaterea infecţiilor din spitale ca fiind cel mai frecvent incident.
Domnule ministru al sănătăţii, cu tot respectul, dar până la coronavirus este nevoie de un plan de acţiune pentru infecţiile intraspitaliceşti, care sunt aici de prea mulţi ani! Şi mai este de luptat cu această abordare cum că pacientul vine cu toate bacteriile şi viruşii de acasă, asfel spitalul nu raportează problemele, implicit nu ia nicio măsură pentru combaterea infecţiilor. Aşa asigurăm copiilor acces la cele mai bune condiţii şi servicii medicale?
Domnule ministru al sănătăţii, pe când o conferinţă în care să prezentaţi planul de acţiune pentru a limita îmbolnăvirea copiilor noştri cu bacteriile şi infecţiile din spitalele de stat? Când vom vedea condiţii salubre, măsuri pentru combaterea infecţiilor intraspitaliceşti, personal medical care să respecte protocolul de curăţenie şi dezinfecţie?
Este de admirat preocuparea legată de coronavirus şi că aţi solicitat specialiştilor în sănătate publică pregătirea unor măsuri, dar realitatea din “teren” arată că ar trebui să ne temem de bacteriile şi infecţiile pe care le putem contracta din spitalele de stat. Şi mai ales să ne temem pentru sănătatea copiilor pentru că spitalele de stat de copii sunt pline de astfel de bacterii din ce în ce mai rezistente la antibiotice.
În continuare statisticile arată că România înregistrează cea mai mare rată a mortalităţii în rândul copiilor din Uniunea Europenă, cu o rată a mortalităţii de două ori mai mare decât media UE (datele unui raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii, realizat împreună cu Avocatul Poporului).
Până la coronavirus veniţi cu măsuri pentru infecţiile intraspitaliceşti, de fapt faceţi un plan de acţiune pentru reformarea întregului sistem public de sănătate. Părinţii ajung în spitalele de stat cu copii pentru că nu există ambulatorii de stat, pentru că medicii din spitalele publice fug la consultaţii la privat după ora prânzului (câţi părinţi îşi permit să plătească 200 de lei pentru o consultaţie?). “Sistemul privat şi de stat coexistă”, dar cum coexistă când dacă ajungi la un spital public de copii după ora 15 pentru o ecografie abdominală eşti trimis cu ambulanţa la un spital de urgenţă de copii pentru că nu mai găseşti niciun medic să efectueze investigaţia? “Suntem spital clinic, nu de urgenţă, după ora 15 nu mai este medic să facă ecografie, mergeţi la Grigore Alexandescu”. Cum coexistă când după ora prânzului zeci de pacienţi din spital rămân în grija unui singur medic de gardă pentru că ceilalţi au plecat să consulte la cabinete private?
Domnule ministru al sănătăţii, mergeţi pe “teren”, puteţi să începeţi chiar cu spitalele de copii, şi organizaţi o conferinţă în care să spuneţi ce plan de acţiune aveţi pentru a asigura copiilor noştri acces la cele mai bune servicii medicale.
-
Cronica de film: Prea puţin şi prea târziu
Terminator: Dark Fate nu este atât de slab ca ultimele două episoade ale francizei, dar este încă departe de complexitatea primelor apariţii. Ciudat este că în cazul Terminator nu s-a pus, până acum, problema realizării unui reboot, toate filmele fiind legate de aceeaşi poveste. Era poate mai bine să se ia totul de la zero, dar misiunea de a îmbunătăţi un film ca Judgment Day e aproape imposibilă; Dark Fate se joacă cu această idee, acţiunea plasându-se într-o realitate în care anumite evenimente din celelalte episoade nu s-au întâmplat. Mai mult, Dark Fate aderă îndeaproape la primele două filme Terminator, atât în ceea ce priveşte complotul (un asasin cyborg aparent indestructibil, trimis în timp de către viitori stăpâni ai maşinilor pentru a elimina o ameninţare) cât şi structura. Anumite elemente sunt chiar preluate cu totul, aşa cum ar fi o urmărire cu maşini.
Arnold Schwarzenegger reia rolul T-800 alături de Linda Hamilton, şi ea veteran al seriei, în rolul Sarah Connor. Terminator: Dark Fate prezintă un cyborg care înlocuieşte modelul T-800 (Schwarzenegger), denumit REV-9, trimis înapoi din 2042 pentru a o ucide pe Dani, din motive care nu sunt dezvăluite până foarte târziu în film; sosirea lui este precedată de apariţia bruscă a lui Grace, alt cyborg, însărcinată cu misiunea de a o proteja pe tânără. Pare încurcat, dar e de fapt o copie a scenariului din Judgment Day.
Cu un buget de 185 de milioane de dolari şi costuri totale de producţie estimate la 470 de milioane de dolari (costuri de marketing, distribuţie etc.), Terminator: Dark Fate are şanse mari să devină unul dintre marii perdanţi ai anului la box-office. În weekendul de lansare, filmul a adunat doar 29 de milioane de dolari în Statele Unite, undeva la jumătate faţă de aşteptările producătorilor. Nici prezenţa în afara Americii nu a ajutat prea mult, încasările la nivel global fiind de aproximativ 120 de milioane de dolari. Având în vedere filmele care sunt pe cale să se lanseze, e greu de crezut că Dark Fate va reuşi să se mai apropie de primele locuri în box office.
În concluzie, era mai bine ca atunci când ne gândeam la Terminator să avem în minte doar filmele regizate de James Cameron, în special Judgment Day, din 1991. Dar Hollywoodul rămâne consecvent în lungirea inutilă a unor francize până la momentul în care sălile de cinema rămân goale.
Nota: 6/10Terminator: Dark Fate
Regia: Tim Miller
Distribuţie: Linda Hamilton, Arnold Schwarzenegger, Mackenzie Davis
Durată: 2 ore 8 minute
Buget: 185 mil. dolari
Data lansării: 1 noiembrie -
MedLife, cea mai căutată acţiune marţi dimineaţă la bursă. Tranzacţie medie de 560.000 de lei
MedLife (simbol bursier M), singurul furnizor de servicii medicale private listat la bursă, înregistrează marţi la ora 12:00 tranzacţii de aproape 5 milioane de lei, fiind cea mai tranzacţionată acţiune de la bursa românească la ora redactării acestei ştiri.
Spre comparaţie locul doi este ocupat de Fondul Proprietatea, cu un rulaj de 1,3 milioane de lei, în timp ce podiumul este completat de Romgaz cu circa 1 milion de lei.
Pe de altă parte, preţul de tranzacţionare al unei acţiuni MedLife este în scădere cu 1,2% faţă de închiderea din şedinţa precedentă, potrivit datelor publicate la BVB. Compania are 742 milioane de lei capitalizare.
-
100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Adrian Lăcătuş, commercial senior director PepsiCo
Adrian Lăcătuş a preluat la începutul acestui an poziţia de commercial senior director al Pepsico pentru Balcanii de Est, regiune ce include şi România.
„Mi-a plăcut mereu să fiu în centrul acţiunii, să construiesc echipe, să inovez, aşa că primul job a fost la organizaţia studenţească ASER, la care am activat timp de trei ani, în perioada studenţiei“, îşi aminteşte Adrian Lăcătuş. Primul job „în adevăratul sens al cuvântului“ l-a avut tot în cadrul ASE, dar ca preparator universitar, unde timp de doi ani a predat teorie economică, a început să facă cercetare şi a contribuit la apariţia unor manuale. Pentru un tânăr la început de drum are următoarele sfaturi: „Să fie curios – să asculte mai mult decât să vorbească, ambiţios – să-şi creeze propriile şanse – şi să facă orice job cu plăcere!”
Printre realizările lui Adrian Lăcătuş se numără optimizarea proceselor de distribuţie în România şi conducerea planurilor de sales capability pentru regiunea MENA (Orientul Mijlociu şi Africa de Nord). Anterior venirii la PepsiCo, Adrian Lăcătuş a lucrat la Mars, Wrigley şi Heidi Chocolate. El deţine un master în economie de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.
-
ANAF scoate armele grele: În luna august Fiscul va demara o acţiune de amploare pentru combaterea evaziunii. Cine sunt cei vizaţi
Controale vor viza un număr important de contribuabili, în condiţiile în care instituţia a constat că în zona Bucureşti – Ilfov nu au fost controlate 90% dintre firme; în respectiva zonă numărul inspectorilor va fi suplimentat cu 200.
Acţiunea are un caracter de prevenţie, pentru că dacă vor fi descoperite nereguli, contribuabilul va primi un termen în care să se poată corecta şi să facă o declaraţie rectificativă, existând şi posibilitatea reeşalonării sumelor de plată.
ANAF şi-a propus să finalizeze în 2020 proiectele care privesc introducerea facturii electronice şi modernizarea sistemului informatic.
-
Cea mai mare bancă americană a dat lovitura: JPMorgan a înregistrat un profit trimestrial în creştere cu 16%
JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană, a raportat o creştere de 16% la nivelul profitului trimestrial în contextul în care a obţinut venituri mai ridicate din dobânzi şi din facilităţi fiscale, potrivit Reuters.
Astfel profiturile celei mai mari bănci americane s-au ridicat în ultimul trimestru la 9,65 miliarde dolari, adică 2,82 dolari per acţiune, faţă de 8,32 miliarde dolari, adică 2,29 dolari per acţiune în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Veniturile nete au crescut cu 4% la 29,57 miliarde dolari.
Analiştii se aşteptau la un profit de 2,5 dolari per acţiune şi venituri de 28,9 miliarde dolari, potrivit estimărilor Refinitiv.