BusinessMagazin

Tag: actionariat

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Mihai Marcu, locul al 12-lea

    MedLife, o companie fondată în urmă cu 18 ani, operează o reţea de 11 clinici de mari dimensiuni, opt laboratoare, şase spitale, însă din cadrul grupului mai fac parte şi alte entităţi.

    Compania aşteaptă în acest an o cifră de afaceri de peste 80 de milioane de euro. Pe lângă familia Marcu, care deţine pachetul majoritar, din acţionariatul companiei mai fac parte IFC (divizia de investiţii private a Băncii Mondiale) şi fondul de investiţii SGAM.

    Mihai Marcu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Fondul de investiţii Catalyst România a intrat în acţionariatul Elefant.ro

    “Elefant.ro a devenit de-a lungul timpului un brand cunoscut şi o afacere cu o creştere rapidă. Decizia noastră de a investi este fundamentată pe aceste atribute, pe evoluţia generală a companiei, precum şi pe capacităţile echipei de management de a avea viziune şi o bună înţelegere a comerţului electronic. În urma unei infuzii de capital, am intrat în structura acţionariatului cu o participaţie puţin peste 10% şi este posibil să efectuăm o nouă infuzie de capital la finele anului viitor”, a afirmat Sfinţescu, care a evitat să precizeze suma alocată infuziei de capital.

    În acţionariatul magazinului online se află din 2010 fondul de private equity Fribourg Investments, controlat de omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova şi fost director general adjunct al Rompetrol. Alături de Dan Vidraşcu, Sturza va deţine circa 85%, după încheierea tranzacţiei cu Catalyst. Un pachet de 5% din acţiunile companiei care operează elefant.ro vor fi acordate managerilor. Fribourg a dezvoltat elefant.ro în 2010, iar durata investiţiei este cuprinsă între trei şi cinci ani.

    Fondul de private equity Catalyst a fost înfiinţat în 2012 şi este administrat de firma de investiţii 3TS Capital Partners. Cel mai mare investitor în fondul Catalyst este Fondul European de Investiţii (FEI) cu un aport de 10 milioane de euro la capital. Acest capital este destinat pentru investiţii în IMM-urile active în sectoarele de telecomunicaţii, media şi tehnologii. Alte circa 5 milioane de euro au fost plasate de investitori instituţionali locali şi persoane private cu experienţă în sectorul IT&C.

  • Yahoo are noi proprietari. Jumătate din acţiunile gigantului IT au fost tranzacţionate în ultimele cinci zile

    Acţiuni Yahoo în valoare de 20 de miliarde de dolari au fost tranzacţionate în ultimele cinci zile, astfel încât analiştii au lansat mai multe teorii ce încearcă să explice fenomenul.

    O prima variantă ar fi aceea că Yahoo încearcă să achiziţioneze acţiunile sale folosind banii rezultaţi din listarea la bursă a Alibaba (companie din care Yahoo deţine 23%). Managementul a sugerat în urmă cu o lună că ar putea utiliza până la trei miliarde de dolari pentru a răscumpăra un număr de acţiuni.

    O explicaţie ceva mai plauzibilă ar fi că investitorii vând acţiunile Yahoo şi cumpără acţiuni Alibaba. Fiind implicată în acţionariatul corporaţiei din China, Yahoo a reprezentat pentru o lungă perioadă de timp singură variantă de a investi, chiar şi indirect, în Alibaba. În urma listării, compania fondată de Jack Ma a devenit publică, astfel încât accesul la acţiuni nu mai este în niciun fel limitat.

    Varianta numărul trei: interesul pentru Yahoo a crescut brusc. Compania a reprezentat întotdeauna o ţintă importantă, având în vedere şi implicarea în cele două companii din Asia, Alibaba şi Yahoo Japan. Însă momentul pare prielnic pentru a intra în acţionariat, având în vedere că atenţia este îndreptată către listarea Alibaba.

    Orice altă variantă pare improbabilă, însă orice schimbare majoră va fi vizibilă pentru că o persoană (fizică sau juridică) nu poate cumpăra mai mult de 5% din acţiunile unei companii fără a face acest lucru public.

  • A investit 2.000.000 de euro în cel mai mare lanţ de magazine de jucării din România. După cinci ani s-a ales praful

    Lorand Szarvadi a povestit pentru BM Storytellers că în acest an a ieşit din acţionariatul reţelei de magazine de jucării Toyplex. Szarvadi a deschis Toyplex în 2009 şi a investit aproape 2 milioane de euro în reţeaua care a ajuns la 19 magazine. 

    Lorand Szarvadi povesteşte că a”poziţionat Toyplex ca un magazin cu jucării pentru toate vârstele”. ”De fapt, conceptul nu mai ţinea ca atare, pentru că multe din lucrurile pe care le intuiam despre această piaţă s-au schimbat. Retailul de jucarii s-a transformat semnificativ. Azi copilul de zece ani vrea o tabletă, o consolă, nu se mai joaca cu lego sau cu papusi”, detaliază fondatorul Domo. Acum, Lorand Szarvadi îşi dă seama că ar fi trebuit schimbat conceptul din temelii si ar fi trebuit aleasă o cu totul altă sortimentaţie. ”În perioada aceea eu eram însă prea preocupat de criza de la Domo si nu am facut aceste schimbari, iar acum îmi pare rău, deoarece reţeaua a intrat pe un trend descendent şi s-a dezintegrat”. 

    La începutul acestui an, principalul său concurent, reţeaua de magazine de jucării Noriel, deţinută de fondul de investiţii BAF, a preluat 7 magazine, iar celelalte au fost pe rând închise sau cedate centrelor comerciale în care activau: ”Am ieşit din Toyplex treptat, am renunţat la câte un magazin pe măsură ce nu-si acoperea costurile, concurentul nostru Noriel a preluat 7 magazine , iar cu ultimele 5 magazine ramase compania a intrat la inceputul anului in insolvenţă”. Brandul Toyplex mai este prezent în centrele comerciale Vitantis şi Băneasa Shopping City, fiind operat de către acestea.

    Lorand Szarvadi este cunoscut pentru înfiinţarea şi dezvoltarea electroretailerului Domo, al cărui acţionar a fost până în 2007, când a vândut pachetul majoritar către un fond de investiţii. Cu banii câştigaţi, a investit în imobiliare (un teren de 100 de hectare lângă Bucureşti), în hoteluri (Best Western Balvanyos) şi în retail (reţeaua Toyplex). Investiţia în terenul pe care voia să dezvolte un oraş, lângă Bucureşti, a fost un eşec.

  • Fost executiv Goldman Sachs, interesat de Banca Carpatica; în cursă sunt şi AnaCap şi Axxess Capital

    James Christopher Flowers, fondatorul J.C. Flowers & Co, a activat timp de 20 de ani în Goldman Sachs, unde a ocupat mai multe funcţii executive şi, timp de zece ani, până 1998, a figurat în lista partenerilor băncii americane de investiţii.

    Flowers este specializat în investiţii în industria financiară, iar cea mai cunoscută şi de succes tranzacţie în care a fost implicat o reprezintă preluarea băncii japoneze Shinsei Bank de către Ripplewood Holdings, afacere care i-a adus un câştig de circa 1 miliard de dolari. După declanşarea crizei financiare unele dintre fondurile administrate de compania sa au suferit pierderi importante, cel puţin în primii ani după 2008.

    Fostul partener Goldman Sachs a jucat un rol important în deciziile adoptate în SUA la debutul crizei, în septembrie 2008. În acele zile, el a fost solicitat de Bank of America pentru a oferi consultanţă privind oportunitatea preluării Lehman Brothers, iar la scurt timp a fost chemat de AIG pentru a găsi soluţii pentru evitarea falimentului.

    Flowers era un apropiat cunoscut al fostului secretar al Trezoreriei SUA Henry Paulson în perioada cât a activat la Goldman Sachs şi a fost printre primii care l-au avertizat pe acesta de iminentul dezastru care ameniţa Lehman Brothers şi AIG.

    Potrivit datelor JC Flowres & Co, fondurile administrate au făcut de la înfiinţare investiţii de circa 14 miliarde de dolari, în 32 de companii din 14 ţări. În prezent, compania caută investiţii pentru al treilea fond, care are subscrieri de peste 2 miliarde de dolari.

    La mijlocul anului trecut, JC Flowers a cumpărat cea mai mare companie de administrare şi recuperare creanţe din Marea Britanie, Cabot Credit Management, de la AnaCap, tranzacţie estimată la 800 de milioane de lire, incluzând şi datoriile firmei preluate.

    Înfiinţată la Londra în 2005, AnaCap (Analytical Capital) are în gestionare fonduri de peste 2,1 miliarde de euro, atât pentru investiţii de capital, cât şi pentru preluarea de portofolii de credit. Fondurile administrate de AnaCap au atras investitori globali precum Goldman Sachs, Honeywell şi Allianz.

    AnaCap nu este la prima încercare de preluare a Băncii Comerciale Carpatica, în urmă cu câţiva ani fiind chiar în dicuţii avansate cu acţionarul majoritar al băncii, Ilie Carabulea, care nu ar fi fost însă de acord cu suma avansată de britanici.

    AnaCap Financial Partners împreună cu HIG şi Deutsche Bank au finalizat în urmă cu o lună preluarea unui portofoliu de credite neperformante de la Volksbank România în valoare de aproape 500 de milioane euro.

    În ciuda faptului că este compania cu cele mai mici active sub administrare, Axxess Capital se poziţionează bine în cursa pentru Banca Comercială Carpatica, întrucât este singura care deţine o bancă în România, prin fondul de investiţii Emering Europe Accession Fund (EEAF), care a cumpărat MKB Romexterra, redenumită Nextebank.

    Printre investitorii EEAF, capitalizat cu 70 de milioane de euro, se numără BERD, FEI – Fondul European de Investiţii, parte a Grupului Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), BSTDB – Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre, DEG – banca de dezvoltare a grupului bancar KFW.

    Prin intermediul fondurilor administrate, în principal Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Axxess Capital a realizat şi alte investiţii în România, printre care Frigotehnica, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de echipamente frigorifice, Capa Finance (instituţie financiară nebancară), Industrial Access (companie de închirieri de echipamente) şi Eco Energ Lemn (firmă care produce microbrichete din deşeuri lemnoase).

    RAEF a fost înfiinţat în 1995 şi a fost capitalizat iniţial cu 55 de milioane de dolari de către Congresul SUA, având ca scop susţinerea dezvoltării sectorului privat în România prin investişii de capital şi credite. Fondul deţine instituţia financiară nebancară Patria Credit, specializată în microfinanţări.

    Surse bancare au declarat pentru MEDIAFAX că în camera de date ar fi cerut acces şi investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuţiile cu managementul şi acţionarii Băncii Carpatica.

    Preşedintele executiv al Băncii Carpatica, Johan Gabriels, declara în urmă cu aproape patru luni, pentru MEDIAFAX, că managementul şi-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având şi susţinerea acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale.

    Gabriels afirma atunci că acţiunile băncii nu şi-au atins potenţialul.

    Banca Comercială Carpatica şi-a redus pierderea în al doilea trimestru de peste două ori, la 350.000 lei, rezultatul fiind influenţat negativ de ajustările privind impozitul amânat, în timp ce activele au scăzut cu 19% la jumătatea anului faţă de decembrie 2013, la 3,3 miliarde lei.

    În primul trimestru, banca a avut o pierdere de 905.000 lei. Pentru primele şase luni ale anului trecut, instituţia de credit a raportat un profit net de 16,1 milioane lei. Profitul înainte de impozitare s-a situat în prima jumătate a acestui an la 1,8 milioane lei, în scădere cu 83% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Reprezentanţii băncii se aşteaptă totuşi la profit pentru acest an, însă la un nivel mai redus decât cel de anul trecut, de 38 milioane lei.

    Acţionarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a instuţiei de credit.

    BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.

    Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.

    Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri.

    Investitorul care va fi selectat ar putea achiziţiona pachetul deţinut de Carabulea.

    Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

    Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să ţină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.

    Banca Comercială Carpatica (BCC) este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 0,0765 lei/acţiune, cu 0,53% peste cotaţiile de la finalul şedinţei precedente. La această cotaţie, capitalizarea bursieră se apropie de 240 milioane de lei (aproape 55 milioane de euro), cu 30% mai jos decât capitalul social al băncii.

    De la momentul apariţiei informaţiei publicate de MEDIAFAX în urmă cu aproape o lună potrivit căreia patru investitori au intrat în camera de date de la BCC, acţiunile băncii au avansat cu peste 20%, atingând maximul ultimelor 52 de săptămâni.

    Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,1 lei, iar maximul ultimelor 52 de săptămâni a fost de 0,0789 lei/acţiune, atins la sfârşitul săptămâni trecute.

  • Tender anunţă încetarea colaborării cu Fly România, care are datorii de 400.000 euro la Ten Airways

    Omul de afaceri Ovidiu Tender a anunţat marţi că firma Ten Airways, al cărui proprietar este, a încheiat colaborarea cu operatorul aerian Fly România, din cauza unor datorii neachitate de 400.000 de euro, precizând că nu a fost niciodată implicat în acţionariatul sau managementul Fly România.

    “Fly România este o societate cu capital privat în care nici eu nici o societate din grup nu este acţionar. Ea este proprietatea lui Cătălin Buţu, fost CEO la Ten, care ne-a adus mari prejudicii atât materiale, cât şi de imagine prin asocierea cu noi.Ten, în dorinţa de a avea asigurată activitatea întregul an a încheiat un contract de presăari servicii cu Fly, pentru a pune la dispoziţia Fly aeronave şi personal specializat pentru efectuarea de zboruri la comanda Fly, care avea întreaga activitate comercială în propria responsabilitate. Văzând însă că lucrurile încep să ia o turnură nefavorabilă atât pentru noi, cât şi pentru clienţi, am dispus un control în urma căruia au rezultat deficienîe manageriale grave, urmate de pierderi financiare. Din relaţia pe care Buţu şi-a creat-o cu propria lui companie, Fly România, a rezultat un important debit al Fly către Ten, cifrat la 400.000 de euro”, a declarat pentru MEDIAFAX Ovidiu Tender.

    Omul de afaceri a explicat că ideea companiei a aparţinut exclusiv lui Buţu, iar firma care a operat zborurile Fly România era o firmă înfiinţată de mama acestuia.

    “Singurul acţionar în companie este Cătălin Buţu. S-a pus problema să devenim acţionari dacă lucrurile merg bine. La un moment dat, după o lună două, ne-am trezit că avem de încasat de la Fly România foarte mulţi bani. Atunci lucrurile au început să se schimbe. Am pus întrebări de ce nu achită aceste sume. I-am recomandat să-şi dea demisia de la compania mea, pentru că nu pot să fiu de acord să-şi creeze o căpuşă pe lângă Ten Airways. A plecat cu tot cu frma care opera Fly România, care nu mai are sediul la noi”, a continuat Tender.

    El a arătat că a fost de acord cu propunerea lui Buţu pentru că astfel părea că va acoperi perioadele extrasezon, când operatorii mari nu au nevoie să închirieze aeronave în sistem ACMI sau charter.

    Tender a arătat că banii trebuie să existe undeva, iar dacă se va constata că s-au făcut fraude va face plângere penală împotriva fostului angajat, actualul patron al Fly România.

    Potrivit datelor disponibile la Registrul Comerţului, compania Necessair Consulting SRL, care operează zborurile Fly România, este deţinută intergral de Cătălin Adrian Buţu.

    În urmă cu o lună şi jumătate au apărut primele probleme pentru clienţii care au cumpărat bilete şi au făcut rezervări prin intermediul Fly România, când au început să fie amânate sau chiar anulate mai multe curse către Tulcea, Timişoara sau Bergamo.

    Fly România a anunţat marţi că anularea zborurilor din ultima perioadă a fost cauzată de motive operaţionale, procesatorul blocând plăţile fără preaviz, iar pasagerii afectaţi au fost rerutaţi şi primesc banii înapoi.

    “Fly România îşi cere scuze tuturor pasagerilor care au achiziţionat bilete pentru neplăcerile aduse prin modificarea, respectiv anularea zborurilor din ultima perioadă. Compania precizează totodată că toate aceste modificări au fost cauzate de motive operaţionale, independente de voinţa companiei şi în ciuda eforturilor depuse în mod susţinut. (…) Motivul anulării curselor este de ordin operaţional, procesatorul de plăţi a blocat plăţile către Fly România, fără preaviz, motivând o evaluare de risc nejustificată bazată pe gradul de încărcare a curselor. Lipsa fondurilor a dus la imposibilitatea operării curselor, generând o scădere imediată a încrederii pasagerilor şi respectiv a încetării vânzărilor”, se arată într-un comunicat al operatorului aerian.

    În plus, subdimensionarea bugetului de marketing şi o campanie agresivă a concurenţei au contribuit la scăderea vânzărilor.

    “Toţi pasagerii afectaţi de anularea curselor sub termenul legal de 14 zile au fost rerutaţi pe zborurile Fly România disponibile sau pe zboruri operate de alte companii şi/sau au primit banii înapoi pentru biletele achiziţionate, conform reglementărilor europene în vigoare”, potrivit sursei citate.

    Procesul de rambursare a contravalorii biletelor pentru zborurile neefectuate este în desfăşurare şi toţi pasagerii îşi vor primi banii înapoi pe măsură ce procesatorul de plăţi online ii va elibera, după verificarea prealabilă a datelor bancare ale cardurilor folosite.

    Operatorul aerian precizează că întârzierile în rambursare se datorează procedurilor diferite ale procesatorului care auditează lunar încasările.

    Pe de altă parte, zborurile Fly România Bucureşti – Antalya nu au fost întrerupte şi sunt operate în parteneriat cu Air Bucharest, în aceleaşi conditii de transport.

    “În zilele următoare va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii procesatorului de plăţi pentru deblocarea sumelor aferente”, se spune în comunicat.

    Numărul pasagerilor care au achiziţionat bilete Fly România este de aproximativ 9.400, iar numărul celor transportaţi este de 1.290.

    Aproximativ 3.500 de pasageri au fost rerutaţi pe alte companii şi alţi 3.500 urmează să fie rambursaţi. Numărul pasagerilor Fly Romania rambursaţi total sau parţial este de 1.110.

    “Se analizează în continuare găsirea unei soluţii de transport pentru pasagerii din perioada următoare. Depunem eforturi în continuare pentru soluţionarea problemelor apărute şi ne exprimăm optimismul în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiei cât mai rapid şi reluarea programului normal de zboruri”, mai arată Fly România.

    Fly România a început operarea zborurilor la mijlocul lunii mai.

  • Bulgaria interzice firmelor offshore cu proprietari necunoscuţi să încheie contracte cu statul

    Modificările au rolul să combată corupţia şi practicile incorecte în achiziţiile publice şi se adaugă altor reglementări adoptate în acest an care interzic companiilor offshore să participe la privatizări, tranzacţii imobiliare sau concesiuni. Aceste firme nu vor avea acces la niciun proiect prioritar definit astfel de o lege de promovare a investiţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul FlorideLux a atras în acţionariat Mediafax Group şi BAC Investment Banking

    Astfel, Mediafax Group şi BAC Investment Banking controlează împreună 35% din business-ul FlorideLux, care operează magazinele online www.floridelux.ro, www.brazidecraciun.ro, www.coroane.ro, www.cosuridelux.ro, dar şi florăriile offline FlorideLux.

    Potrivit reprezentanţilor FlorideLux, discuţiile cu cei doi noi investitori au durat peste un an, fiind iniţiate în cadrul ediţiei din 2013 a evenimentului VentureConnect, în urma prezentării susţinute de Marius Dosinescu, CEO şi Fondator FlorideLux. În urma negocierilor, două companii membre ale grupului BAC Investment Banking au intrat în acţionariatul FlorideLux cu o participaţie de 25%, iar Mediafax Group cu o cotă de 10%.

    Obiectivul noii structuri de acţionariat este consolidarea poziţiei de lider deţinute de FlorideLux pe piaţa de floristică online din România şi intrarea pe noi pieţe, concomitent cu dezvoltarea sistemului de francize offline. În prezent, FlorideLux are florării francizate în Braşov, Cluj, Arad, Piteşti şi Iaşi.

    “BAC a decis să investească în FlorideLux ţinând cont, în special, de echipa de management deosebită, condusă de Marius Dosinescu şi Ioana Buiacu, precum şi de potenţialul mare de creştere datorat modelului bine definit al afacerii FlorideLux, într-un sector de activitate încă fragmentat. De asemenea, suntem extrem de entuziasmaţi cu privire la oportunitatea de a contribui la construirea unuia dintre cele mai cunoscute branduri pe piaţa de flori şi florării din România, piaţă aflată pe un trend de creştere rapidă, şi de a susţine FlorideLux în dezvoltarea modelului de franciză la nivel naţional, precum şi în consolidarea poziţiei companiei ca cel mai mare retailer online de pe această piaţă”, declară Dan Vişoiu, Partner, BAC Investment Banking.

    Scopul principal al managementului şi acţionarilor FlorideLux este extinderea francizelor FlorideLux pe raza tuturor judeţelor ţării, cu livrarea produselor în aceeaţi zi, în sistem propriu.

    “Achiziţia a 10% din FlorideLux e un pas natural făcut de Mediafax Group în segmentul serviciilor online. Ne uităm de câţiva ani la această piaţă şi suntem încrezători că această nouă investiţie va potenţa dezvoltarea rapidă a sistemului FlorideLux, concomitent cu accelerarea celorlalte iniţiative ale Mediafax în domeniul ecommerce-ului”, afirmă şi Orlando Nicoară, director general Mediafax Group.

    Potrivit fondatorului FlorideLux, Marius Dosinescu, rolul noilor investitori este de a potenţa business-ul prin implicarea în management şi strategie, fără a se angaja însă pe partea operaţională. Investiţiile FlorideLux, care vor avea loc în perioada următoare, vor fi orientate către dezvoltare, marketing şi comunicare, în paralel cu creşterea infrastructurii actuale. Extinderea francizelor FlorideLux pe raza tuturor judeţelor ţării, cu livrarea produselor în aceeaşi zi, în sistem propriu, este de asemenea unul din obiectivele grupului pe termen scurt.

    “Dezvoltarea business-ului avea un curs natural, însă asocierea cu BAC Investment Banking şi Mediafax ne va permite să ardem etape şi să ne atingem obiectivele mult mai repede şi mai eficient. Suntem conştienţi că piaţa de floristică este pe cât de promiţătoare, pe atât de segmentată, aşa că o strategie foarte bine pusă la punct ne este necesară atât nouă, cât şi pieţei”, declară Marius Dosinescu.

    Acesta consideră extinderea business-ului din online şi în offline un pariu personal câştigat, susţinând că barierele dintre cele două medii sunt pe cale să dispară. “Am pornit FlorideLux în 2003 din pasiune pentru IT şi online, care ulterior s-a transformat în pasiune pentru business-ul cu flori. Modelul actual al FlorideLux.ro, în care online-ul şi offline-ul se completează este unul cu totul nou şi aveam nevoie de parteneri cu viziune pe termen lung, care să ne ajute în atingerea obiectivelor”, adaugă Dosinescu.

    Florăriile FlorideLux, cu o experienţă de peste 10 ani pe piaţa din România, oferă produse şi servicii de calitate precum buchete şi aranjamente florale, coşuri cadou, aranjamente flori funerare, cadouri business, concepte florale de anvergură, design profesional pentru Crăciun şi alte evenimente importante, cu livrare oriunde în România. Din iulie 2013, grupul FlorideLux s-a extins la nivel global, prin afilierea la 1800Flowers.com şi alăturarea la cea mai mare reţea de florării din lume, Bloomnet, lucru ce permite şi livrarea rapidă de buchete oriunde în lume. Primele francize FlorideLux au fost deschise în Braşov, Cluj, Arad, Piteşti şi Iaşi. FlorideLux deţine certificare ISO 9001, operând la înalte standarde de profesionalism şi seriozitate. Website-urile care fac parte din reţeaua florăriilor FlorideLux sunt: www.floridelux.ro, www.brazidecraciun.ro, www.coroane.ro, www.cosuridelux.ro. Mai multe detalii despre FlorideLux pot fi citite pe www.floridelux.ro/despre-noi.

    BAC Investment Banking este o companie de consultanţă independentă regională, cu birouri în Bucureşti, Belgrad, Sofia, Skopje şi Minsk, care de la înfiinţare a intermediat tranzacţii de fuziuni şi achiziţii cu o valoare totală de peste 2 miliarde de Euro. În România, printre tranzacţiile importante se numară NewsOutdoor/Getica, Caroli-Campofrio, Romstal Leasing, Biofarm, Cornerstone/Atisreal BNP-Paribas, Infopress Group, Delta şi Sitel.

    Având experienţa de peste 20 de ani a Agenţiei de presă Mediafax şi unele dintre cele mai puternice echipe editoriale, Mediafax Group are ca expertiza producţia de conţinut editorial valoros şi dezvoltarea de platforme optime pentru distribuţia sa. Rezultat al sinergiei operaţiunilor de print şi online, Mediafax Group produce cel mai diversificat conţinut media de pe piaţa românească, atragand o audienţă de milioane de cititori lunar. Portofoliul Mediafax Group include 26 de branduri (printre care se numără Ziarul Financiar, Mediafax, Business Magazin, Pro Sport, The One, Ce se întamplă, doctore?, Glamour, gandul.info, Pro Motor, Playboy, GQ) dintre care 9 lider de piaţă, reprezentând produse editoriale print sau online ce furnizează cel mai diversificat conţinut de pe piaţa media din România.

  • Hagen, şeful Vienna Insurance Group: Nu vom intra în acţionariatul PAID atât timp cât societatea se reasigură inadecvat

     “Politicienii trebuie să înţeleagă că efectele unei catastrofe naturale pot fi acoperite dacă statul garantează ori piaţa internaţională de reasigurări garantează. Piaţa internaţională de reasigurări nu are nicio obligaţie să accepte un preţ stabilit politic şi acest lucru trebuie înţeles de către politicieni. Şi asta înseamnă că PAID fie are deficit fie nu se reasigură corect. Şi din acest motiv nu facem parte din PAID. Nu vrem să participăm la ceva care poate genera pierderi şi nu vrem să participăm la o organizaţie care nu este reasigurată adecvat”, a afirmat Hagen într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că asigurarea pentru locuinţe împotriva riscurilor catastrofale nu este obligatorie în Austria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mazăre: Operatorii portuari nu doresc modificarea acţionariatului Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa pentru că ar pierde avantaje

     Radu Mazăre a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că operatorii portuari plătesc aceleaşi tarife de utilizare a terenului de 24 de ani şi nu doresc ca acest lucru să se schimbe.

    “Miza în port şi de fapt de ce domnii operatori din port cu patronii lor milionari pe care îi ştiţi foarte bine nu doresc ca aceste acţiuni, 13 la sută, să vină la Primărie, iar restul să se privatizeze, este că domnii doresc să menţină în continuare contractele de utilizare a terenulului cu statul pentru că marii operatorii din port plătesc aceleaşi tarife din 1990 şi până acum. O să vedeţi cum domnii operatori au profituri aşa: 8 milioane de euro, 14 milioane de euro, 7 milioane de euro şi plătesc la stat pe metrul pătrat 0,05 euro, tarifele de acum 24 de ani, metrul pătrat aflat la cheu, lângă apă, care e mai scump. La ora actuală portul când scoate la licitaţie teren îl scoate cu de la 1 euro metru pătrat în sus, deci diferenţa este colosală. Aşa se face că veniturile portului sunt în jur de opt milioane de euro, atât de mici, iar domnii operatori când s-au privatizat acum 20 şi ceva de ani spuneau că statul este un prost administrator şi trebuie vândute societăţile şi le-au privatizat. Acum, cu societăţile lor private vor să rămână în contract cu statul pentru că acolo e mai uşor să te duci la minister şi să nu-ţi modifice nimeni tariful şi să stai pe tariful de acum 24 de ani. Copiii lor umblă cu Porsche şi maşini de lux la 18 ani”, a afirmat Radu Mazăre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro