Producătorii de semiconductoare trebuie să fie de acord să nu-şi extindă capacitatea în China timp de un deceniu dacă vor să primească bani dintr-un fond federal de 39 miliarde de dolari menit să pună bazele unei industrii americane de vârf în domeniul semiconductoarelor, potrivit noilor reglementări ale departamentului american de comerţ, notează Financial Times.
Philip Morris International Inc. (PMI) (NYSE: PM) a anunţat joi o colaborare pe termen lung cu KT&G, principala companie de produse din tutun şi nicotină din Coreea de Sud, pentru a comercializa în continuare dispozitivele şi consumabilele inovatoare fără fum ale KT&G în mod exclusiv, la nivel mondial, cu excepţia Coreei de Sud.
Acordul acoperă o perioadă de 15 ani, până în ianuarie 2038, cu cicluri de evaluare a performanţei şi angajamentele aferente, bazate pe volum, care urmează să fie confirmate o dată la trei ani şi oferă astfel flexibilitate în funcţie de evoluţia situaţiei de pe piaţă.
„Am fost mulţumiţi de succesul cooperării noastre cu KT&G până în prezent şi credem că o colaborare pe termen lung va accelera misiunea noastră de a construi un viitor fără fum ”, spune Jacek Olczak, Chief Executive Officer al PMI.
PMI şi KT&G se aşteaptă ca aceste angajamente să crească pe parcursul acordului, de la un angajament total pentru prima perioadă de trei ani echivalent cu 16 miliarde de consumabile.
Acordul oferă în continuare acces exclusiv pentru PMI la mărcile fără fum şi la portofoliul de produse inovatoare al KT&G, inclusiv la ofertele pentru pieţele cu venituri mici şi medii, care vor îmbunătăţi portofoliul existent de produse fără fum al PMI.
De asemenea, acordul asigură accesul KT&G la infrastructura comercială globală a PMI, la experienţa sa de comercializare a produselor fără fum şi sprijină astfel extinderea activităţii KT&G în categoria produselor fără fum în afara Coreei de Sud.
„Produsele lil de la KT&G vin în completarea gamei de produse IQOS, liderul mondial în categoria produselor care încălzesc dar nu ard tutunul (heat-not-burn), iar colaborarea noastră neîntreruptă le va oferi fumătorilor adulţi din întreaga lume mai multe opţiuni pentru a lăsa în urmă ţigările. (…) Datorită tehnologiei şi vitezei de inovare a KT&G şi infrastructurii ştiinţifice şi comerciale a PMI, credem că parteneriatul nostru va accelera viziunea noastră comună a unui viitor fără fum.”, a mai spus Jacek Olczak.
Produsele comercializate în baza acordului vor fi supuse unei evaluări pentru a se asigura că îndeplinesc cerinţele de reglementare de pe pieţele pe care sunt lansate, precum şi standardele înalte de calitate şi fundamentare ştiinţifică ale PMI. PMI şi KT&G vor solicita toate aprobările care ar putea fi necesare pentru fiecare piaţă în parte.
Ministerul Apărării Naţionale, prin Compania Naţională Romtehnica, a semnat un acord-cadru cu compania Elbit Systems Ltd din Israel pentru furnizarea a maxim şapte sisteme de tip UAS Watchkeeper X, în valoare totală de aproximativ 1,891 miliarde lei, fără TVA.
Acordul-cadru are o durată de cinci ani. Fiecare sistem are trei drone.
”Furnizarea celor şapte Sisteme UAS Watchkeeper X care vor intra în dotarea Armatei Românie, se va realiza în condiţiile protejării interesului esenţial de securitate al statului român, Elbit Systems Ltd fiind obligată, conform acordului încheiat, să realizeze şi să consolideze pe teritoriul naţional, la nivelul unor operatori economici din industria de apărare, o capacitate de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru sistemele livrate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.
Începând cu primul sistem UAS Watchkeeper X, producţia structurii platformei aeriene şi producţia structurii containerului staţiei terestre de comandă-control, precum şi producţia de componente electrice şi mecanice din compunerea sistemului se vor realiza pe teritoriul României, la companii din industria naţională de apărare.
De asemenea, începând cu al treilea sistem UAS Watchkeeper X, producţia tuturor sistemelor electrice şi mecanice aferente acestuia se va realiza în România.Totodată, operaţiunile de mentenanţă pe durata ciclului de viaţă al sistemelor UAS Watchkeeper X vor fi realizate de companii româneşti, astfel încât în situaţii de criză şi război să nu fie necesară executarea acestor operaţiuni în afara teritoriului naţional.
Reprezentanţii Elbit au anunţat în luna martie că dronele produse în România se vor realiza prin colaborarea cu partenerii locali Aerostar, Romaero, AE-Electronics, ELMET şi SIMULTEC.
Elbit Systems este prezent în România de mai bine de 27 de ani şi execută proiecte în cooperare cu mai multe companii din domeniul apărării din România, printre care IAR BRASOV, Avioane Craiova, Aerostar şi altele.
Aceste proiecte au fost realizate pentru Ministerul Apărării Naţionale din România, pentru alţi clienţi din România, dar şi pentru clienţi din alte ţări. Elbit Systems, prin subsidiarele sale româneşti, unde este acţionar unic, are peste 800 de angajaţi.
Acordul privind energia verde, semnat sâmbătă la Bucureşti, „ne va permite să facem faţă mai bine provocărilor comune care afectează securitatea energetică”, spune premierul Nicolae Ciucă.
„Acest acord răspunde nevoii urgente de decarbonizare a sectorului energetic, sporind, în acelaşi timp, securitatea energetică. Prezenţa dumneavoastră aici, doamnă preşedintă Von der Leyen, este, de asemenea, o confirmare a importanţei strategice a acestui acord din perspectiva conectivităţii UE. Pe timp de criză, trebuie să rămânem uniţi şi să punem laolaltă potenţialul şi resursele noastre. România este angajată să investească în producţia de energie şi în infrastructura energetică, iar în cooperare cu partenerii noştri, vom promova securitatea energetică pentru statele noastre şi pentru regiune. Pe cale de consecinţă, România va juca un rol important ca ţară de tranzit şi hub energetic regional, oferind alternative vecinilor şi partenerilor noştri din UE, dar şi Republicii Moldova şi Ucrainei”, a spus premierul Ciucă.
Acordul marchează, adaugă acesta, un pas important înainte spre consolidarea cooperării noastre pe termen lung în domeniul energiei.
„Semnarea acestui document reprezintă o etapă importantă, parte a eforturilor Uniunii Europene de creştere a rolului electricităţii verzi în combaterea efectelor încălzirii globale. Acesta va contribui inclusiv la întărirea rezilienţei sistemelor energetice. Acordul ne va permite, de asemenea, să facem faţă mai bine provocărilor comune care afectează securitatea energetică. Aceste provocări sunt reprezentate de actuala criză energetică exacerbată de războiul neprovocat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, de efectele pandemiei de COVID-19 asupra economiilor noastre, precum şi de presiunea inflaţiei. Sectorul energetic a fost puternic afectat de turbulenţele de pe pieţele energetice, de preţurile ridicate şi volatile la energie şi de insecuritatea energetică la nivel global. În linia angajamentului asumat la întâlnirea regională a miniştrilor energiei, desfăşurată în luna septembrie la Bucureşti, putem contribui împreună la identificarea soluţiilor necesare pentru consolidarea aprovizionării cu energie a economiilor noastre, precum şi a partenerilor şi prietenilor noştri occidentali, a căror bunăstare este strâns legată de regiunea noastră. Niciodată nu a fost mai important decât acum să valorificăm potenţialul existent în scopul dezvoltării comerţului cu energie electrică verde între Republica Azerbaidjan şi Georgia, pe de o parte, şi Europa, pe de altă parte.
Acest lucru este extrem de important cu atât mai mult cu cât România, împreună cu partenerii săi din UE şi de la nivel global, colaborează îndeaproape pentru avansarea contribuţiilor active la înfăptuirea tranziţiei energetice şi climatice, ambiţii consacrate în Acordul de la Paris din 2015 şi în Pactul Verde european”, a transmis Ciucă.
Potrivit acestuia, România este pe deplin angajată să transforme în acţiune prevederile acordului guvernamental: „Mulţumim încă o dată tuturor părţilor pentru cooperarea şi perseverenţa cu care au lucrat în a pune bazele Parteneriatului nostru strategic cvadrilateral. Nu în ultimul rând, doresc să salut progresul obţinut în ceea ce priveşte livrarea de gaz azer către România, care va fi operaţională începând cu prima parte a anului 2023. Aceasta este o veste extrem de îmbucurătoare, iar România va avea astfel o garanţie suplimentară de securitate energetică. Înainte de a încheia, doresc să adresez mulţumiri deosebite Ministerelor Energiei şi Afacerilor Externe, care au lucrat intens şi cu sârguinţă la găsirea de soluţii în plan bilateral şi regional pentru protejarea securităţii noastre energetice”.
Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, şi Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în acelaşi timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.
În momentul de faţă, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023. În configuraţia iniţială, cablul va fi realizat în şase ani, va ajunge până în România şi va avea o lungime de 1195 km, din care 1100 km submarin şi 95 km terestru.
Odată finalizat, cablul submarin va stimula comerţul regional de electricitate, va augmenta oportunităţile de export ale ţărilor producătoare de energie electrică şi va întări securitatea energetică în Europa şi în regiunea Caucazului de Sud.
Acordul cuprinde, de asemenea, direcţii concrete de cooperare, precum: transportul şi furnizarea de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile, în Azerbaidjan şi Georgia, către Europa; aplicarea de noi tehnologii privind eficienţa energetică şi conservarea energiei; activităţi în domeniile producţiei, transportului şi comerţului de energie regenerabilă şi hidrogen verde; promovarea cooperării la nivelul autorităţilor şi al investitorilor pentru dezvoltarea de proiecte în domeniile energie regenerabilă şi hidrogen verde; extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, anunţă că miniştrii energiei din Uniunea europeană au ajuns la un acord cu privire la valoarea plafonului preţului la gaze.
Virgil Popescu a participat la reuniunea extraordinară a Consiliului miniştrilor Energiei, la Bruxelles.
„După două zile de discuţii şi negocieri lucrările s-au finalizat aseară târziu (marţi – n.r.), dar nu am ajuns la un acord cu privire la valoarea plafonului şi la alte elemente din mecanismul de corecţie a preţului gazului natural, la nivelul Uniunii Europene”, scrie, miercuri dimineaţa, pe Facebook, ministrul Virgil Popescu.
Acesta precizează că discuţiile vor continua în perioada următoare.
România alături de Spania, Italia, Belgia, Grecia, Bulgaria, Slovacia, Polonia, Lituania şi Slovenia susţine „un plafon rezonabil pe preţ”, care să nu dea un semnal în piaţă de creştere a preţului, ci din contră să ajute la stabilizarea acestuia la valori rezonabile.
„Vom negocia şi în zilele următoare pentru a putea ajunge la un consens”, mai spune Popescu.
Primarul Emil Boc şi conducerea CNAIR au semnat marţi un acord de parteneriat, potrivit căruia Primăria Cluj-Napoca se va ocupa de implementarea proiectului de realizare a Centurii metropolitane.
„Prin documentul încheiat astăzi între CNAIR şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca proiectul va fi implementat şi astfel va fi descongestionat traficul rutier în municipiu prin separarea fluxurilor rutiere de tranzit de cele locale”, a afirmat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.
„Acum ne ocupăm de implementarea proiectului. Am încredere în profesionalismul colegilor mei şi în susţinerea acestui proiect de către toate autorităţile publice implicate în derularea lui”, a spus primarul Emil Boc.
Potrivit acestuia, Centura metropolitană va avea o lungime de 42 de kilometri, 32 de drumuri de legătură, 26 de kilometri de bretele şi noduri şi 35 de kilometri de piste de biciclete.
Valoarea totală a centurii este de 1.409.270.111 euro.
Lucrarea se va executa în 2 etape. Prima etapă porneşte cu lucrările din zona viitorului Spital Regional de Urgenţă Floreşti şi merge până la conectarea cu centura Vâlcele-Apahida, iar în cea de-a doua etapă se vor realiza lucrările de la Gilău până la Floreşti şi de la nodul cu centura Vâlcele-Apahida până la nodul 20 Câmpeneşti.
Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat joi că salută acordul tuturor părţilor de a prelungi acordul privind cerealele din Marea Neagră pentru a facilita exporturile agricole ale Ucrainei, scrie Reuters.
“Salut acordul tuturor părţilor de a prelungi iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră pentru a facilita navigarea în siguranţă a exporturilor de cereale, produse alimentare şi îngrăşăminte din Ucraina”, a declarat joi secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Gueterres a mai spus că ONU este, de asemenea, “pe deplin angajată în eliminarea obstacolelor rămase în calea exportului de alimente şi îngrăşăminte din Federaţia Rusă” – o parte a acordului pe care Moscova o consideră esenţială.
Estée Lauder se apropie de un acord pentru a cumpăra Tom Ford pentru aproximativ 2,8 miliarde de dolari, învingând concurenţa mai multor persoane interesate de achiziţionarea brandului de modă de lux, a raportat Financial Times.
Tom Ford a intrat în această săptămână în negocieri exclusive cu Estée Lauder, care vinde mărci de cosmetice precum MAC, Clinique şi Aveda, iar o tranzacţie ar putea fi anunţată chiar luni, au spus persoanele respective.
Un acord între cele două mărci ar evidenţia forţa unei pieţe a modei de lux şi a produselor cosmetice care a continuat să reziste în faţa inflaţiei în creştere şi a întreruperilor lanţului de aprovizionare.
Pentru Estée Lauder, cu sediul la New York, achiziţia Tom Ford ar fi cea mai mare şi cea mai recentă dintr-o serie de tranzacţii, printre care se numără preluarea controlului total al grupului canadian de produse de înfrumuseţare Deciem pentru aproximativ 1 miliard de dolari în 2021.
Goldman Sachs a fost angajată pentru a explora o vânzare a Tom Ford la începutul acestui an. Compania a primit interes din partea altor mărci de lux, inclusiv Kering, proprietarul Gucci. Estée Lauder are deja un acord de licenţă de lungă durată pentru produsele de înfrumuseţare şi parfumuri ale Tom Ford, ceea ce ar fi putut complica o tranzacţie cu Kering.
În cadrul afacerii cu Tom Ford, care a fost lansat de creatorul de modă omonim în 2005, Estée Lauder ar urma să achiziţioneze şi afacerea cu îmbrăcăminte, un domeniu în care are relativ puţină experienţă.
Linia de produse de înfrumuseţare a lui Tom Ford a avut rezultate deosebit de bune în China, o piaţă în creştere pentru ambele grupuri. De asemenea, are o afacere destul de profitabilă în domeniul ochelarilor de vedere, pe baza unor acorduri de licenţă cu producătorul de ochelari de soare Marcolin.
Potrivit Wall Street Journal, Kering se află în discuţii avansate pentru a cumpăra Tom Ford pentru aproximativ 3 miliarde de dolari, plasându-se în faţa Estée Lauder. Cu toate acestea, discuţiile cu proprietarul Gucci s-au destrămat deoarece cele două părţi s-au luptat să ajungă la un acord pe mai multe fronturi.
Tom Ford este renumit pentru faptul că a transformat Gucci în anii 1990 dintr-o afacere de familie, într-o putere în lumea modei. El a părăsit Gucci în 2005 pentru a lansa Tom Ford împreună cu Domenico De Sole, pe care l-a angajat la Gucci în 1994.
Deşi Tom Ford a avut succes, afacerea s-a confruntat cu dificultăţi în timpul pandemiei de coronavirus, iar compania a fost nevoită să concedieze o parte semnificativă a forţei sale de muncă.
Lavrov a declarat că a primit angajamente în acest sens de la secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în cadrul unei reuniuni în marja summitului G20 din Bali, Indonezia.
Rusia se plânge de mult timp de blocaje în calea exporturilor sale agricole, chiar dacă acestea nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale. Kremlinul a declarat că reînnoirea acordului din Marea Neagră, care a permis reluarea exporturilor de cereale ucrainene în iulie – şi care urmează să expire sâmbătă – depinde de rezolvarea acestei probleme.
“Secretarul general a vorbit despre promisiunile scrise pe care i le-au făcut SUA şi UE. Acolo sunt afirmate bune intenţii, iar dacă acestea sunt puse în aplicare, atunci toate obstacolele din calea cerealelor şi îngrăşămintelor ruseşti vor fi înlăturate“, a declarat Lavrov reporterilor, conform agenţiei Reuters.
“Suntem asiguraţi de secretarul general al ONU că toţi operatorii economici implicaţi în lanţurile de aprovizionare cu îngrăşăminte şi cereale ruseşti primesc semnale liniştitoare că nu vor fi supuşi sancţiunilor dacă vor coopera la punerea în aplicare a acordurilor comerciale cu cerealele noastre“, a adăugat el.
Aceste promisiuni au vizat intrarea navelor ruseşti în porturile europene şi a navelor străine în porturile ruseşti, furnizarea de asigurări la tarife normale şi eliminarea restricţiilor asupra unei bănci de stat ruseşti sancţionate care finanţează sectorul agricol, a precizat Lavrov.
“Sper că aceste promisiuni vor fi îndeplinite. Cel puţin secretarul general al ONU mi-a dat asigurări sub jurământ că aceasta este o problemă prioritară pentru el“.
Cerealele şi îngrăşămintele ruseşti nu sunt vizate în mod direct de sancţiunile occidentale, dar Moscova se plânge de luni de zile că acestea sunt efectiv restricţionate deoarece sancţiunile limitează accesul la porturi, finanţare şi asigurări.
În pofida problemelor, Lavrov a declarat că Rusia a exportat deja 10,5 milioane de tone de cereale, în principal grâu, din care 60% au mers în Asia şi 40% în Africa.
Reuters a relatat în august că Luiz Inacio Lula da Silva, ales preşedinte al Braziliei la sfârşitul lunii octombrie, va încerca să încheie un parteneriat cu celelalte două mari naţiuni cu păduri tropicale pentru a face presiuni asupra lumii bogate să finanţeze conservarea pădurilor.
Distrugerea rapidă a pădurilor tropicale, care, prin vegetaţia lor densă, servesc drept rezervoare de carbon, duce la eliberarea de dioxid de carbon care încălzeşte planeta, punând în pericol obiectivele climatice globale. Refacerea junglei defrişate anterior are avantajul de a elimina gazele cu efect de seră deja prezente în atmosferă.
Reprezentanţii celor trei ţări, care reprezintă 52% din pădurile tropicale din lume, au semnat declaraţia comună în cadrul discuţiilor din Indonezia, înaintea reuniunii G20 care începe marţi.
În acord, alianţa a declarat că ţările ar trebui să fie plătite pentru reducerea defrişărilor şi menţinerea pădurilor.
De asemenea, ţările vor depune eforturi pentru a negocia “un nou mecanism de finanţare durabilă” pentru a ajuta statele în curs de dezvoltare să îşi păstreze biodiversitatea, precum şi pentru a creşte finanţarea prin intermediul programului REDD+ al Naţiunilor Unite pentru reducerea defrişărilor.
Discuţiile G20 coincid cu a doua şi ultima săptămână a summitului COP27 al Naţiunilor Unite privind clima, din Egipt, unde consilierul de mediu al lui Lula, Izabella Teixeira, a declarat că Brazilia va încerca să obţină implicarea altor ţări din bazinul amazonian, care se întinde pe teritoriul a nouă naţiuni.