Ramona Pârvescu este customer development lead în cadrul Unilever South Central Europe, funcţie din care conduce o echipă de aproximativ 40 de oameni. Ea spune că anul trecut echipa sa a reuşit să obţină rezultate peste plan, ceea ce a adus Unilever România în top 10 afaceri din grupul Unilever global din punctul de vedere al creşterii în procente comparativ cu 2017. „Câteva dintre momentele care mi-au marcat cariera ar fi cele care au adus o schimbare mare, precum: 2007, momentul în care m-am alăturat echipei Unilever ca reprezentant de vânzări şi am început să înţeleg piaţa bunurilor de larg consum; 2014, momentul în care am aplicat pentru un rol în echipa globală Unilever, accesând o experienţă care m-a ajutat să am o perspectivă mai largă asupra businessului şi să înţeleg mai în profunzime ce înseamnă strategia de portofoliu şi de piaţă; 2017, momentul în care m-am realăturat echipei din România, dar şi anul trecut, când am primit girul de a conduce echipa regională de vânzări”, descrie Ramona Pârvescu principalele borne ale parcursului său profesional. Ea spune că unul dintre cele mai dificile momente din cariera sa a fost la început de 2007, când a luat decizia de a-şi da demisia din rolul pe care îl avea şi care nu mai răspundea aşteptărilor sale, fără să aibă o altă opţiune evidentă. Ramona Pârvescu a urmat cursurile Universităţii Aurel Vlaicu din Arad şi a avut o experienţă internaţională de trei ani şi jumătate în sediul global, la Unilever Rotterdam, care a ajutat-o să îşi extindă înţelegerea strategiei de business. „Întoarcerea în România nu a fost o decizie uşoară, dar încă mai cred că a fost cea corectă, fiindcă aici pot să am impact direct asupra pieţei prin brandurile cu misiune pe care le vindem.”
Tag: acces
-
Octavian Fanea, antreprenorul care deschide uşi
Octavian Fanea ocupă funcţia de director executiv în cadrul furnizorului de soluţii de acces Kadra. În prezent, echipa sa este formată din 86 de persoane, dar estimează că va închide anul cu aproximativ 95 de angajaţi.
Imediat după absolvirea Facultăţii Politehnice din Timişoara, Octavian Fanea şi-a dorit să se dezvolte ca inginer, aşa că o perioadă a lucrat „în departamentul de proiectare al unui muribund colos industrial românesc specializat în construcţia de maşini mari”. În 2003 a ales o carieră de inginer în vânzări, în Cluj-Napoca, în aceeaşi echipă în care lucrează şi astăzi. „Promovăm soluţii noi pe piaţa din România pentru căi de acces automat şi pentru sisteme de policarbonat pentru acoperiri şi faţade translucide, superuşoare. M-am simţit imediat atras de domeniu, de a oferi consultanţă în modernizarea clădirilor”, povesteşte el. În 2007 a avansat pe poziţia de manager de vânzări, cu o echipă din ce în ce mai mare şi organizată în patru puncte de lucru: Cluj, Bucureşti, Timişoara, Bacău, preluând funcţia actuală în 2017.
Spune că cea mai mare realizare profesională a sa este „echipa creată şi dezvoltată în cei 16 ani de muncă la Kadra”.Profilul lui Octavian Fanea a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.
-
Veneţia interzice accesul vapoarelor de croazieră în centrul istoric
Decizia a fost luată după ce, în luna iunie, un vas cu o capacitate de 2.675 de pasageri a lovit faleza pe canalul Giudecca, rănind cinci persoane.
Iniţiativa nu îi mulţumeşte pe activiştii care cer să fie protejat oraşul, aceştia atrăgând atenţia că nu se face destul pentru a preveni eroziunea malurilor şi poluarea în lagună.
Începând din luna septembrie, vapoarele vor fi obligate să ancoreze în porturile Fusina şi Lombardia, la distanţă de centrul oraşului. Prin decizia municipalităţii, o treime din vase vor fi redirecţionate până la finalul anului 2020.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
(P) Îngrijirea personală şi drumul către o viaţă sănătoasă
Roy Jakobs are o experienţă de
20 de ani în strategii de business şi inovaţie prin tehnologie, fiind în prezent unul dintre cei mai importanţi executivi ai Philips. Aflat la conducerea diviziei Personal Health, care dezvoltă produse pentru îngrijirea sănătăţii consumatorilor (electrocasnice, aparate de îngrijire personală şi altele), el a oferit o perspectivă globală asupra a tot ceea ce înseamnă sănătatea personală.
„Vedem o creştere semnificativă a interesului consumatorilor faţă de propria sănătate, ei încep să exploreze activ ce moduri au la dispoziţie pentru a-şi monitoriza sănătatea, sunt tot mai bine informaţi în ceea ce priveşte accesul la date”, descrie Jakobs modul în care oamenii pun tot mai mult preţ pe prevenţie şi îngrijirea personală. „Există apoi anumite zone de care consumatorii sunt, în mod special, interesaţi: poluarea e un subiect extrem de important în regiune. Oamenii discută despre asta, devin interesaţi şi apoi încep să caute produsele disponibile. Rolul nostru este de asemenea extrem de important, trebuie să îi educăm pe oameni şi din acest motiv derulăm numeroase programe de conştientizare despre cum îi afectează aceste lucruri şi ce pot face în acest sens.” Un exemplu este iniţiativa din 2018, când Philips a dezvoltat o reţea independentă de monitorizare a calităţii aerului, instalând 15 senzori în Bucureşti. Astfel, populaţia are access la informaţii în timp real, într-o aplicaţie de mobil, despre calitatea aerului pe care îl respiră.
Telemedicina este din ce în ce mai apreciată, mai ales pe segmentul celor vârstnici, mobilitatea lor fiind una redusă. „O soluţie de telemedicină e potrivită pentru a-ţi asigura o îngrijire mai bună. Avem dispozitive pe care cei vârstnici le poartă asupra lor şi care detectează dacă persoana în cauză a căzut şi nu se poate ridica; intră apoi sistemul de telemedicină care apelează serviciile de specialitate, iar în cazul în care pacientul nu poate fi contactat, o echipă e trimisă la faţa locului”, explică executivul de la Philips. „Pe de altă parte, pentru probleme legate de somn sau ale sistemului respirator avem o platformă digitală unde conectăm pacientul, doctorul, spitalul şi pe cel care are grijă de pacient. Avem în prezent 8 milioane de pacienţi pe platformă, iar asta permite un flux continuu de date – iar în ziua de azi, acestea sunt din ce în ce mai importante pentru a asigura cele mai bune servicii.”
O altă zonă care câştigă din ce în ce mai multă importanţă, spune el, este legată de mâncarea sănătoasă şi de un stil de viaţă sănătos. Există o tendinţă ca oamenii să aibă mai multă grijă de ei, să fie mai atenţi la ceea ce mănâncă. Tradiţional, producătorul olandez a fost implicat pe segmentul de gătire, având numeroase electrocasnice destinate uzului zilnic în bucătărie. Este însă vorba şi de cum îţi poţi schimba comportamentul, folosind tehnologia pentru a găti altfel sau pentru a monitoriza ce nutrienţi conţine mâncarea, arată el.
„Există câteva trenduri globale bine definite – dacă vin în România şi văd cât de importante au devenit obiceiurile legate de mâncare, o să observ acest lucru şi în multe alte locuri ale lumii”, spune Jakobs. „Spre exemplu, în România, tot mai mulţi oameni renunţă la consumul de carne – e un trend care există şi în Olanda, dar şi în Argentina. Apoi există trenduri locale, spre exemplu în China sunt extrem de atenţi la mâncare, dar au o problemă uriaşă cu fumatul. În majoritatea statelor lumii oamenii fumează mai puţin, dar aici lucrurile s-au dezvoltat altfel.”
Oamenii au înţeles că accesul la sistemul de sănătate reprezintă o problemă, spune executivul, fie că vorbim de ţări mature sau de unele în curs de dezvoltare; problema poate fi diferită ca dimensiune, dar există peste tot. „Statele Unite au cele mai mari cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor, în alte ţări nu există destule spitale sau destui doctori. Acesta este şi motivul pentru care lumea a devenit mult mai interesată de prevenţie, pentru că oamenii au înţeles că e extrem de important să rămână sănătoşi pentru a nu avea nevoie de îngrijire medicală.”
Este motivul pentru care cei de la Philips şi-au setat patru obiective: îmbunătăţirea calităţii serviciilor în sănătate, cu focus pe prevenţie şi sprijinirea unui stil de viaţă sănătos, scăderea costului aferent îngrijirii medicale şi îmbunătăţirea experienţei în sistemul de sănătate atât pentru pacienţi, cât şi pentru personalul medical.
„Suntem una dintre puţinele companii care lucrează atât pentru consumatori, cât şi pentru instituţii (spitale), prin urmare este în interesul nostru să urmărim cu atenţie parcursul unei persoane. Misiunea noastră este să îmbunătăţim vieţile oamenilor”, subliniază Roy Jakobs. „Astfel, trebuie să vedem cât de mult putem să îi ţinem sănătoşi, cum îi putem susţine în prima parte a «călătoriei» lor, iar apoi să le oferim diagnosticare, tratament şi îngrijire acasă. Privind la tot parcursul, înţelegem ce trebuie optimizat; cele patru obiective nu sunt doar pentru noi, ci şi pentru alte companii, dar noi susţinem cu tărie că trebuie să te concentrezi pe rezultat şi să priveşti toate părţile unui ecosistem – la pacienţi, la doctori, la asistenţi. Atunci când am venit cu această ecuaţie a sănătăţii, în urmă cu câţiva ani, a fost considerată una foarte progresivă; astăzi, luând în calcul dezvoltarea rapidă a tehnologiei, pare că multe aspecte devin normalitate.”
În cele din urmă, sistemele de sănătate au o componentă locală extrem de importantă, deci trebuie să te gândeşti cum funcţionează în fiecare zonă, explică el. „Cu tehnologia noastră şi soluţiile pe care le oferim, putem însă să exportăm bunele practici în toate colţurile lumii.”
Datele reprezintă un factor extrem de important în dezvoltarea tehnologică, opinează Roy Jakobs. Există atât datele anonimizate, care sunt extrem de importante pentru avansul ştiinţific şi tehnologic, dar şi datele personalizate – iar în acest caz este extrem de important să existe consimţământul persoanei. „Fiind o companie din tehnologie şi din zona inteligenţei artificiale, la Philips încercăm să conectăm şi să analizăm volume cât mai mari de date pentru a extrage informaţii şi pentru a genera algoritmi mult mai precişi.”
Datele pot ajuta la oferirea unor diagnostice sau tratamente mult mai exacte, dar trebuie protejate de eventualele abuzuri. „Prin urmare, avem reguli extrem de stricte în ceea ce priveşte atât intimitatea pacienţilor, cât şi tehnologia pe care o folosim.”
Care va fi următorul trend în sănătate? „Cred că personalizarea este cel mai important trend – bazându-se pe revoluţia digitală, oamenii ştiu că pot primi şi se aşteaptă să primească o experienţă mai bună, mai relevantă pentru ei, iar companii precum Philips trebuie să confirme aceste aşteptări. Oamenii se aşteaptă să vii la ei acasă atunci când vor ei, să livrezi produsul sau soluţia cu numele lor şi adaptate nevoilor lor – acesta e viitorul pentru care trebuie să ne pregătim şi pentru care lucrăm, unul personalizat”, încheie Roy Jakobs. -
Noi reguli privind accesul la informaţiile financiare, adoptate de Consiliul European
UE întăreşte astfel capacitatea autorităţilor de combatere a terorismului şi infracţiunilor grave prin îmbunătăţirea accesului la informaţii financiare.
Directiva existentă a UE privind prevenirea spălării banilor impune statelor membre să înfiinţeze registre centralizate de conturi bancare sau sisteme de recuperare a datelor pentru a permite identificarea la timp a persoanelor care deţin conturi bancare şi casete de valori.
Noile norme prevăd că statele membre desemnează autorităţile competente care pot avea acces direct şi imediat la informaţii privind contul bancar, pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a anumitor infracţiuni şi care pot solicita informaţii sau analize de la unităţile de informaţii financiare, trebuie să se asigure că unităţile de informaţii financiare cooperează cu autorităţile competente şi că sunt capabile să răspundă în timp util solicitărilor de informaţii financiare sau de analiză de la autorităţile respective, să se asigure că autorităţile competente desemnate răspund în timp util la cererile de informaţii privind aplicarea legii de către unitatea naţională de informaţii financiare, să se asigure că unităţile de informaţii financiare din diferite state membre au dreptul de a face schimb de informaţii în cazuri excepţionale şi urgente legate de terorism sau criminalitatea organizată asociată cu terorismul, precum şi să se asigură că autorităţile competente şi unităţile de informaţii financiare au dreptul să răspundă (direct sau prin intermediul unităţii naţionale Europol) solicitărilor legate de informaţiile financiare ale Europol.
-
Goana după magazin
Pentru a se promova şi a le da clienţilor sentimentul că au acces la ceea ce puţini pot să cumpere, diverse branduri apelează la magazine temporare, scrie Financial Times.
Producătorul de încălţăminte Nike, spre exemplu, a deschis luna trecută un magazin temporar la Los Angeles în care se găsesc cele mai noi articole ale sale, la care aveau acces numai cei ce se aflau pe o rază de 100 de metri de el şi primeau notificări pe telefon prin intermediul unei aplicaţii speciale.
Rapperul Kanye West şi-a vândut o minicolecţie de modă la festivalul muzical Coachella doar către norocoşii care au auzit la timp anunţul şi au fost suficient de iute de picior să ajungă la cortul în care funcţiona magazinul temporar. Producătorul american de cosmetice Milk Makeup a ţinut să marcheze intrarea pe piaţa britanică printr-un magazin temporar care a funcţionat doar 48 de ore, cumpărătorii trebuind să participe la un concurs pentru un loc la coadă.
Cu cât mai spectaculos e magazinul temporar, cu atât mai bine, lucru pe care pare să-l fi înţeles Pat McGrath, o cunoscută make-up artist americană care are propria gamă de produse de machiaj. Pentru lansarea din Europa, acesta a optat pentru un spaţiu temporar în cadrul marelui magazin londonez Selfridges, spaţiu care-şi întâmpină clienţii cu tejghele din lingouri de aur şi buze uriaşe de aur atârnate pe tavan.
Magazinul temporar poate să călătorească şi pe ape, ca acela deschis de retailerul online de lux Matches Fashion şi lanţul italian de hoteluri Pellicano, la bordul unui iaht din anii ’30 care se plimbă de-a lungul coastei Mării Tireniene până spre jumătatea lunii iunie.
-
Goana după magazin
Pentru a se promova şi a le da clienţilor sentimentul că au acces la ceea ce puţini pot să cumpere, diverse branduri apelează la magazine temporare, scrie Financial Times.
Producătorul de încălţăminte Nike, spre exemplu, a deschis luna trecută un magazin temporar la Los Angeles în care se găsesc cele mai noi articole ale sale, la care aveau acces numai cei ce se aflau pe o rază de 100 de metri de el şi primeau notificări pe telefon prin intermediul unei aplicaţii speciale.
Rapperul Kanye West şi-a vândut o minicolecţie de modă la festivalul muzical Coachella doar către norocoşii care au auzit la timp anunţul şi au fost suficient de iute de picior să ajungă la cortul în care funcţiona magazinul temporar. Producătorul american de cosmetice Milk Makeup a ţinut să marcheze intrarea pe piaţa britanică printr-un magazin temporar care a funcţionat doar 48 de ore, cumpărătorii trebuind să participe la un concurs pentru un loc la coadă.
Cu cât mai spectaculos e magazinul temporar, cu atât mai bine, lucru pe care pare să-l fi înţeles Pat McGrath, o cunoscută make-up artist americană care are propria gamă de produse de machiaj. Pentru lansarea din Europa, acesta a optat pentru un spaţiu temporar în cadrul marelui magazin londonez Selfridges, spaţiu care-şi întâmpină clienţii cu tejghele din lingouri de aur şi buze uriaşe de aur atârnate pe tavan.
Magazinul temporar poate să călătorească şi pe ape, ca acela deschis de retailerul online de lux Matches Fashion şi lanţul italian de hoteluri Pellicano, la bordul unui iaht din anii ’30 care se plimbă de-a lungul coastei Mării Tireniene până spre jumătatea lunii iunie.
-
70 de secţii de vot, fără rampă de acces pentru persoane cu handicap. Avocatul poporului s-a sesizat din oficiu
„Sesizarea din oficiu vizează posibila încălcare a art. 36 şi art. 50 din Constituţia României privind dreptul de vot şi protecţia persoanelor cu handicap. Prin Biroul Teritorial Alba, Avocatul Poporului a luat legătura cu autorităţile locale, în vederea efectuării, de urgenţă, a demersurilor pentru remedierea situaţiei”, relatează reprezentanţii instituţiei, printr-un comunicat de presă remis, vineri, MEDIAFAX.
Sursa menţionată a precizat că sesizarea a fost făcută în urma relatărilor din presă potrivit cărora aproape 80 din cele 440 de secţii de votare nu au rampe de acces pentru persoane cu handicap, condiţie impusă printr-o hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente (AEP), încă din 2016. Într-un raport al autorităţii, se arată că pentru acestea nu au fost făcute menţiuni că ar fi necesare sau nu, având în vedere locaţia.
În Alba sunt două secţii de vot organizate la etaj: una la Baia de Arieş (secţia 122) şi alta la Săliştea (secţia 370). La cea din Baia de Arieş a fost menţionat că nu existe rampe speciale de acces pentru persoane cu handicap. Secţiile de vot nominalizate, aflate la parter, sunt cele din: Albac (4 secţii), Bucium (2 secţii), Ceru-Băcăinţi, Cetatea de Baltă (4 secţii), Ciugud, Galda de Jos (3 secţii), Gârda de Sus (3 secţii), Hopârta (2 secţii), Horea (4 secţii), Ighiu (5 secţii), Lunca Mureşului, Mihalţ (2 secţii), Mirăslău (3 secţii), Sebeş (2 secţii), Noşlac (2 secţii), Ocoliş (4 secţii), Ohaba (3 secţii), Câmpeni (5 secţii), Cugir (14 secţii), Ocna Mureş (11 secţii), Teiuş (5 secţii), Zlatna (3 secţii), Pianu, Ponor (2 secţii), Râmeţ (4 secţii), Roşia de Secaş (3 secţii), Roşia Montană (5 secţii), Săsciori (3 secţii), Sâncel (2 secţii), Sântimbru, Scărişoara (6 secţii), Şring (2 secţii), Unirea (5 secţii), Vidra (2 secţii), Vinţu de jos – în total 121 secţii de votare care nu au rampe speciale pentru accesul persoanelor cu handicap locomotor care intenţionează să îşi exercite dreptul de vot.
-
Dezvăluiri sensibile despre Alexa. Chiar angajaţii Amazon au dezvăluit un adevăr controversat
Echipa transcrie şi analizează o parte din înregistrările vocale preluate de software-ul Alexa. Programul de accesare a datelor clienţilor, descoperit de Bloomberg la începutul acestei luni, este menit să ajute asistentul digital al companiei Amazon să devină mai bun în înţelegerea şi răspunsul la comenzi.
Membrii echipei, care au acces la coordonatele geografice ale utilizatorilor Alexa, pot să le introducă cu uşurinţă în software-uri de cartografiere şi să găsească domiciliul clienţilor, potrivit angajaţilor, care au semnat acorduri de confidenţialitate care îi împiedică să vorbească public despre program.
Deşi nu există niciun indiciu că angajaţii Amazon, care au acces la datele personale ale utilizatorilor, au încercat să urmărească clienţii, doi membri ai echipei Alexa şi-au exprimat îngrijorările în faţa Bloomberg, privind modul în care Amazon acordă acces nelimitat la datele clienţilor, ceea ce ar face facilă identificarea proprietarului unui dispozitiv.
-
Care sunt avantajele şi dezavantajele comerţului online
Dezvoltarea comerţului electronic a dus la creşterea concurenţei în retail, businessurile online concurând nu doar între ele, ci şi cu magazinele tradiţionale, care au fost nevoite să îşi revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitivi pe piaţă, în condiţiile în care barierele de intrare în online sunt astăzi mai mici decât cele aferente offline-ului. Platformele de tip marketplace le permit comercianţilor mici să vândă online, fără a investi în propriul magazine online.
„Ne aflăm în faţa unei revoluţii digitale. Cred în continuare că suntem la început, chiar dacă se vorbeşte de revoluţie digitală încă de acum 15 ani. Iar acest lucru este exemplificat prin faptul că acum zece ani, topul celor mai valoroase companii de la nivel mondial era dominat de companii din domeniul energiei, iar în prezent majoritatea celor mai mari companii din lume sunt companii de tehnologie”, a declarat Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, cel mai mare retailer online din România, prezent şi în ţările din regiune, în cadrul conferinţei „Competitivitatea în noua eră digitală – oportunităţi şi provocări”, organizată de Digital Citizens România săptămâna trecută, în parteneriat cu Ziarul Financiar şi Business Magazin.
În urmă cu zece ani, pe primul loc în top 10 al celor mai valoroase companii din lume era Exxon Mobil – gigantul american din energie, care acum ocupă ultimul loc în clasament. Acesta, la fel ca şi celelalte companii din domeniul energiei, bancar şi retail, au fost detronate de companiile de tehnologie, astfel că în prezent cea mai valoroasă companie din lume este producătorul american de software Microsoft, urmat de Apple, Amazon şi Alphabet (compania-mamă a lui Google).
Ca atare, digitalizarea a luat avânt la nivel mondial, tehnologia regăsindu-se în prezent în absolut orice domeniu de activitate, contribuind la eficientizare, reducere de costuri şi productivitate crescută. În retail, integrarea tehnologiei a dus la apariţia unui nou segment de piaţă – online-ul – şi la crearea unor giganţi globali precum Amazon şi Alibaba. Totodată, digitalizarea a dus şi la reducerea barierelor pentru demararea unui business online cu ajutorul platformelor de tip marketplace. Astfel, comercianţii mici pot accesa la rândul lor clienţii din mediul online, iar aceştia au la rândul lor o varietate mai mare de produse şi preţuri mai mici ca urmare a concurenţei crescute.
Care sunt avantajele comerţului online? Pe scurt: o gamă mai mare de produse disponibile la nivel naţional, acelaşi preţ disponibil oriunde în ţară, scăderea preţurilor din offline prin transparenţă (clienţii pot intra pe internet atunci când se află într-un magazin fizic pentru a verifica preţul unui produs online) şi timp economisit de clienţi. Mai exact, potrivit unui studiu coordonat de Eduard Dinu, profesor universitar doctor în cadrul Academiei de Studii Economice, un consumator final economiseşte 41 de minute atunci când alege să facă o achiziţie online şi nu direct dintr-un magazine fizic.
„Concluzia filosofică a studiului este că e-commerce-ul nu este altceva decât o modalitate prin care utilizatorul final cumpără timp plătindu-l cu încredere. Prin aceste puţine cuvinte am surprins şi principalele neajunsuri pe care le are România care împiedică dezvoltarea mult mai accelerată a comerţului online la nivelul ţării. Neajunsurile specifice României sunt două – faptul că noi ca popor nu valorizăm timpul şi că stăm foarte prost la capitolul încredere. Cele două elemente ne fac să avansăm cu frână de mână trasă ca specific naţional în ceea ce priveşte e-commerce-ul. Peste acestea, vin şi neajunsurile Uniunii Europene”, a punctat Eduard Dinu, profesor universitar doctor în cadrul ASE Bucureşti.
În ceea ce priveşte competitivitatea, a adăugat el, economia de timp obţinută de clientul final printr-o achiziţie online vs. offline (cele 41 de minute) a fost cuantificată în studiu, luând în considerare salariul minim orar, numărul total de cumpărături online la nivelul lui 2017, numărul total de cumpărători online şi numărul mediu de comenzi per utilizator. „Astfel, a rezultat o economie de 136 milioane de euro la nivelul României în anul 2017 prin intermediul comerţului online.”
În cazul magazinelor online, ponderea cheltuielilor variabile în total costuri este mai mare decât în cazul retailerilor tradiţionali. Spre exemplu, cheltuielile cu chiria pentru spaţiul magazinului tradiţional reprezintă o cheltuială fixă, în timp ce comercianţii online plătesc un comision din vânzările generate pe platforma marketplace unde îşi vând produsele, iar acest lucru are un impact favorabil la nivelul pragului de rentabilitate, a explicat Eduard Dinu. „Şansele de a opera profitabil sunt mai mari astfel în cazul companiilor de e-commerce”, a subliniat el, adăugând însă că există şi reversul medaliei – costurile de curierat pentru livrarea comenzilor.
Un alt avantaj al businessurilor de comerţ online este productivitatea crescută per angajat.
„Ponderea angajaţilor cu studii superioare în total personal într-o firmă 100% de e-commerce este mult mai mare decât într-o companie de retail clasic. Ca atare şi productivitatea este mult mai mare. În 2016, în cazul Dante International, compania care operează magazinul online eMAG, productivitatea per angajat a fost de 400.000 euro, în timp ce în cazul Carrefour aceasta s-a situat la 139.000 euro”, a menţionat Eduard Dinu.
Cu toate acestea, de ce nu şi-a atins însă comerţul online potenţialul maxim în România? „Sunt o serie de factori demografici care încetinesc procesul de digitalizare în România, cum ar fi nivelul de venituri, abilităţile lingvistice (pentru a putea cumpăra de la retaileri online străini; spre exemplu locuitorii din Belgia vorbesc limba franceză şi pot cumpăra online de pe Amazon Franţa), lipsa încrederii în cumpărăturile online, rata de penetrare a cardurilor în general, inclusiv a celor de credit, precum şi nivelul de dezvoltare a infrastructurii”, a precizat Norbert Maier, managing economist în cadrul companiei de consultanţă Copenhagen Economics, prezentă în patru ţări din Europa. El a atras atenţia asupra faptului că dezvoltarea retailului nu este liniară – sunt produse care se cumpără mai mult offline sau doar offline. „Sunt anumite servicii, cum ar fi o tunsoare spre exemplu, pe care nu le poţi cumpăra online.”
Totodată, Norbert Maier a punctat şi un dezavantaj al comerţului online şi anume faptul că utilizatorii văd produsele pe un ecran, care de obicei nu este foarte mare, în timp ce în magazinele fizice, clienţii au o perspectivă mai largă şi astfel le pot atrage atenţia mai multe produse. În ziua de azi, este foarte important ca retailerii să aibă o abordare omni-channel şi să fie prezenţi atât offline, cât şi online pentru a acoperi preferinţele şi nevoile a câţi mai mulţi consumatori. Aceştia fac constant un „switch” între online şi offline, iar când vine vorba de o achiziţie substanţială, ei analizează toate ofertele disponibile. În prezent, doar circa 5,6% din totalul comerţului din România este reprezentat de segmentul online, iar din totalul vânzărilor online realizate pe parcursul unui an, aproximativ 7% sunt generate în cadrul campaniei de reduceri Black Friday.
„Campaniile de reduceri au devenit o regulă pe piaţa de comerţ online din România. Reducerile de preţ din cadrul campaniei de Black Friday sunt la fel ca cele din alte campanii de reduceri. Singura diferenţă este cantitatea, în condiţiile în care vânzările de Black Friday reprezintă 7% din totalul vânzărilor online din România. Ca atare, Black Friday este o campanie de volum, nu de calitate”, a menţionat Dragoş Vasile, consilier de concurenţă în cadrul Consiliului Concurenţei şi cadru didactic la ASE.
Una dintre provocările cu care se confruntă România atunci când vine vorba de extinderea în afara graniţelor este fragmentarea pieţei europene, lucru care nu se întâmplă în cazul SUA, China sau India. „Fragmentarea din Uniunea Europeană este într-adevăr o problemă. Unul dintre motivele pentru care majoritatea companiilor americane şi chinezeşti concurează pe pieţele europene este acela că au reuşit să scaleze mai uşor. În Europa o să avem mereu barierele lingvistice, însă avem nevoie de ajutorul Comisiei Europene pentru piaţa digitală unică.
Totodată, o altă problemă din Europa este lipsa de capital. Majoritatea marilor investitori au de ales între SUA, China sau Israel, de unde pot scala mai uşor afacerile”, a precizat Jakob Kucharczyk, vicepreşedinte în cadrul Asociaţiei Industriei de Calculatoare şi Comunicaţii din Bruxelles, pe zona de competenţe şi politici de reglementare la nivelul Uniunii Europene.
Statul român şi Consiliul Concurenţei, faţă în faţă cu digitalizarea
„Digitalizarea este o prioritate strategică pentru România.”
„Cred că trebuie să întoarcem această paradigmă de diseminare a digitalizării de la vârful piramidei spre bază. Iar acest lucru îl facem prin politici. Evident că şi contextul legislativ trebuie să fie favorizant”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale. El a precizat că politica privind comerţul electronic a fost deja în consultare publică, iar acum se află în faza în care se compilează contribuţiile tuturor celor care au participat, care mai apoi se vor transpune în cadrul unei hotărâri de guvern. De asemenea, ministrul Alexandru Petrescu a menţionat şi faptul că se va ocupa de subiectul inteligenţei artificiale, care acum este foarte strâns legat doar de aspecte economico-financiare. În plus, el a amintit şi de politica smart city, 5G şi de cea a interconectivităţii.
„Foarte curând veţi vedea legea interconectivităţii, care creează premisele legale esenţiale pentru interconectare, baze de date cu beneficii 360 de grade pentru administraţie, firme şi cetăţeni. Vorbesc de factura electronică – premisele acestei legislaţii vor permite firmelor care sunt furnizori către administraţii şi autorităţi de stat (sunt peste 15.000 de autorităţi de stat în România) o scădere a birocraţiei prin trimiterea facturilor electronice.”
„Concurenţa pe digital în România este foarte sănătoasă.”
„Premisele în România sunt bune pentru că avem o industrie telecom puternică – o piaţă cu concurenţă mare, servicii şi preţuri bune”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliul Concurenţei. El a menţionat că se iau măsuri pentru integrarea unor servicii noi create prin intermediul digitalizării, cum ar fi directiva PSD2, care va permite intrarea pe piaţa serviciilor de plăţi a unor noi actori, nu cei tradiţionali, ceea ce va duce la diminuarea comisioanelor, sau legi noi pentru ca businessuri precum aplicaţiile de ride sharing să poată funcţiona în conformitatea unui cadru legal. „Vedem o pondere mai mare a sectorului de e-commerce, telecom şi o concurenţă crescută. Am avut o analiza privind e-commerce-ul în România şi economy sharing, precum şi o investigaţie legată de comportamentul actorilor pe piaţa de comerţ online, iar acestea se vor concretiza în recomandări pentru companii – cum îşi pot adapta comportamentul astfel încât să nu existe riscul de încălcare a regulilor de concurenţă.”
Revoluţia digitală
„Ne aflăm în faţa unei revoluţii digitale. Cred în continuare că suntem la început, chiar dacă se vorbeşte de revoluţie digitală încă de acum 15 ani. Iar acest lucru este exemplificat prin faptul că acum zece ani topul celor mai valoroase companii de la nivel mondial era dominat de companii din domeniul energiei, iar în prezent majoritatea celor mai mari companii din lume sunt companii de tehnologie”, a spus Iulian Stanciu, fondator eMAG.
Concluziile conferinţei „Competitivitatea în noua eră digitală – oportunităţi şi provocări”
– digitalizarea este o prioritate strategică pentru România
– concurenţa pe digital în România este una sănătoasă, iar Consiliul Concurenţei va ghida sectorul fără ingerinţe intruzive
– avem campioni din România, cu prezenţa regionali, apţi să se dezvolte la nivelul UE, România fiind un exportator de tehnologie În regiune şi un hub regional de e-commerce
– platformele de tip marketplace sunt un suport real pentru IMM-uri, pe care le ajută să comercializeze în regiune
Avantajele comerţului online:
– concurenţă crescută
– gamă mai mare de produse disponibilă la nivel naţional
– aceleaşi preţuri la nivel naţional
– scăderea preţurilor din offline datorită transparenţei
– economie de timp
– productivitate mult mai mare per angajat
Măsuri pentru dezvoltarea comerţului online în România:
– eliminarea barierelor legislative naţionale
– legislaţia vamală nu protejează acum împotriva concurenţei neloiale
– îmbunătăţirea infrastructurii rutiere
– dezvoltarea competenţelor digitale la nivelul populaţiei
– interfeţe online pentru interacţiunea cetăţenilor cu instituţiile de stat
– susţinerea dezvoltării în extern a campionilor naţionali; astfel de programe prezente în alte ţări din Europa.